[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-sudul-litoralului-consolideaza-interesul-investitional/mediaPool/ucTYUP6.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Sudul Litoralului consolidează interesul investițional
|
Cele mai atractive stațiuni sunt: Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Olimp, Costinești, Eforie și zona Tuzla
Sudul Litoralului românesc, prin stațiunile Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Olimp, Costinești, Eforie și zona Tuzla, se afirmă tot mai clar ca un pol de atracție pentru capitalul privat, relevă o analiză a companiei de consultanță Frames, dată luni publicității. Dacă în 2022 o analiză a companiei de consultanță estima investiții de peste 250 de milioane de euro în proiecte mixte (hoteluri, apartamente, restaurante și facilități turistice), după trei ani datele financiare agregate ale companiilor din sector, analizate pentru perioada 2008-2025, arată că sudul Litoralului a devenit o piață matură, profitabilă și tot mai atractivă pentru capitalul privat, validată în 2026 de investiții-fanion precum stațiunea de divertisment Nibiru și de modernizarea hotelurilor din zona Mangalia. Datele agregate la nivelul companiilor din sectorul dezvoltării imobiliar-turistice din zona Litoralului descriu o traiectorie spectaculoasă. Cifra de afaceri netă a sectorului a urcat de la aproximativ 234 de milioane de lei în 2010 la 746,7 milioane de lei în 2025, echivalentul a circa 147 de milioane de euro, după un vârf istoric de 779,9 milioane de lei atins în 2024. Față de 2019, ultimul an pre-pandemic, afacerile au crescut cu peste 90%, iar veniturile totale ale companiilor au depășit pragul de 800 de milioane de lei (801,5 milioane de lei în 2025, după maximumul de 837,1 milioane de lei din 2024). ‘Și mai relevantă pentru încrederea investitorilor este evoluția profitabilității. Profitul net agregat a urcat de la 21,8 milioane de lei în 2010 și doar 15,1 milioane de lei în 2014, la 57,6 milioane de lei în 2019 și un record de 119,9 milioane de lei în 2023. În 2025, sectorul a raportat 110,2 milioane de lei profit net, de aproape cinci ori mai mult decât în 2015. Marja netă s-a stabilizat la aproximativ 15% în ultimii ani, aproape dublă față de nivelul de 8% consemnat la jumătatea deceniului trecut, un semnal clar că modelul de business din sudul Litoralului, bazat pe proiecte mixte (hoteluri, apartamente, facilități turistice), generează randamente sustenabile, nu doar volume’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit analizei, în perioada 2019-2025, companiile din sector au generat profituri nete de peste 620 de milioane de lei, capital care, în bună măsură, a fost reinvestit în zonă, după cum o arată și creșterea constantă a indicatorilor bilanțieri din datele analizate, aproape triplați față de 2008 (de la circa 200 de milioane la aproape 570 de milioane de lei în 2025), o evoluție tipică unui ciclu investițional intens, în care dezvoltatorii capitalizează afacerile și construiesc active pentru următorul deceniu. Analiștii constată că un element esențial diferențiază actualul ciclu de dezvoltare al sudului Litoralului de expansiunea haotică din nord: piața crește prin consolidare, nu prin multiplicare necontrolată a jucătorilor. Numărul de salariați din sector a coborât de la un vârf de circa 2.400 în 2020 la aproximativ 1.860 în 2025, în timp ce afacerile au continuat să crească, ceea ce înseamnă că productivitatea per angajat s-a dublat, de la sub 200.000 de lei la peste 400.000 de lei cifră de afaceri pe salariat. Companiile devin mai mari, mai eficiente și mai bine capitalizate. Din cele peste 300 de firme monitorizate, aproximativ 89% sunt în funcțiune, iar cazurile de faliment, insolvență sau lichidare rămân marginale (sub 25 de companii, cumulat), o rată de supraviețuire remarcabilă pentru un sector ciclic precum dezvoltarea imobiliar-turistică. În același timp, aproximativ trei sferturi dintre companii au sub zece angajați, iar doar o mână de jucători depășesc pragul de 50-100 de salariați.
Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi în România a scăzut cu 28,2%
l în topul înmatriculărilor de autoturisme, pe primele trei locuri de clasează Dacia – cu 3.286 de unități înmatriculate, urmată de Toyota (1.238 de unități) și de Skoda (802)
Înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut 28,2% în luna iulie a acestui an față de aceeași perioadă din 2025, marjă în care autoturismele electrice 100% au raportat o creștere de 58%, arată datele preliminarii publicate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). Conform statisticii, ce are la bază informațiile centralizate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), în intervalul analizat, autoturismele electrificate au înregistrat o scădere de 20%. La nivelul anului 2026, în primele șapte luni, totalul pieței de autoturisme este în scădere cu 5,5%, în comparație cu intervalul similar din 2025. În topul înmatriculărilor de autoturisme, pe primele trei locuri de clasează Dacia – cu 3.286 de unități înmatriculate, în iulie anul curent, urmată de Toyota (1.238 de unități) și de Skoda (802). Pe segmentul de modele auto, Dacia Logan este pe prima poziție, cu 1.260 de înmatriculări, apoi Dacia Sandero – cu 896 de exemplare, respectiv Dacia Duster – cu 725 de unități. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile este o organizație non-profit, înființată în anul 1994, iar în prezent membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA, din 1996.
Amenzi de 10 milioane de lei pentru cartelul zahărului
Agrana Sales & Marketing GmbH, Agrana România SRL şi Lucsor Impex SRL au fost sancţionate de Consiliul Concurenţei cu amenzi de 52,09 milioane lei (aproximativ 10,22 milioane euro) pentru o înţelegere anticoncurenţială pe piaţa zahărului din România. Firmele din grupul Agrana au recunoscut încălcarea Legii Concurenţei, beneficiind de o reducere a amenzii. Conducerea Autorităţii precizează că înţelegerea a avut ca scop „creşterea sau, cel puţin, menţinerea preţului zahărului din România peste nivelul preţului care s-ar fi determinat în condiţii normale de concurenţă”. “Consiliul Concurenţei a sancţionat Agrana Sales & Marketing GmbH, Agrana România SRL şi Lucsor Impex SRL cu amenzi în valoare totală de 52,09 milioane lei (aproximativ 10,22 milioane euro) pentru o înţelegere anticoncurenţială pe piaţa zahărului din România”, se arată într-un comunicat al Autorităţii de Concurenţă. Agrana Sales & Marketing GmbH şi Agrana România SRL (care formează o singură unitate economică) au primit o amendă de 42,18 milioane lei, iar Lucsor Impex SRL a fost sancţionată cu 9,91 milioane lei. “În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că aceste companii au decis fixarea preţurilor de vânzare a zahărului pe piaţa românească. Practic, companiile au stabilit valoarea fiecărui element care ar intra în componenţa preţului de vânzare al produselor Lucsor Impex, inclusiv marja comercială, componentă care ar trebui să fie stabilită independent. În acest fel, preţul de vânzare al produselor Lucsor Impex către proprii clienţi urma acelaşi trend cu preţul de vânzare practicat de Agrana”, se precizează în comunicat. Conducerea Consiliului Concurenţei precizează că “înţelegerea a avut ca scop creşterea sau, cel puţin, menţinerea preţului zahărului din România peste nivelul preţului care s-ar fi determinat în condiţii normale de concurenţă”. Agrana Sales & Marketing GmbH şi Agrana România SRL au recunoscut încălcarea Legii Concurenţei şi, în consecinţă, au beneficiat de o reducere a amenzii. În ceea ce priveşte societatea Pfeifer & Langen Romania SRL, investigaţia a fost închisă întrucât aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei. Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare.
Circa 81% dintre liderii europeni vor crește investițiile în inteligența artificială
Aproximativ 81% dintre liderii executivi din Europa intenționează să majoreze investițiile în inteligența artificială în următoarele 12 luni, în timp ce doar 7% consideră că piața AI se află într-o bulă speculativă, potrivit studiului Accenture Pulse of Change. Cercetarea, realizată în rândul a aproape 2.000 de lideri executivi și angajați din cele mai mari organizații europene, arată că organizațiile trec de la etapa experimentelor la cea în care urmăresc rezultate concrete și un randament mai rapid al investițiilor în AI. ‘Chiar și într-un context marcat de incertitudine, liderii companiilor rămân convinși de potențialul inteligenței artificiale. Diferența este urgența în obținerea rezultatelor. Pentru a obține un randament real al investițiilor, companiile trebuie să integreze AI în strategia de business, să dezvolte mecanisme de guvernanță care să permită extinderea utilizării tehnologiei și să regândească modul în care oamenii lucrează’, a declarat Mauro Macchi, CEO Accenture pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, citat în comunicat. Contrar percepției că inteligența artificială va reduce numărul locurilor de muncă, studiul arată că aceasta redefinește rolurile și competențele necesare pe piața muncii. Astfel, 85% dintre liderii executivi consideră că AI va schimba competențele necesare pentru pozițiile de nivel entry-level, iar 71% intenționează să creeze noi roluri entry-level dedicate colaborării dintre oameni și inteligența artificială. Mai mult, peste jumătate (52%) estimează că vor crește recrutările pentru pozițiile entry-level pe măsură ce adoptarea AI se extinde. În același timp, două treimi dintre angajați (62%) spun că se simt în siguranță în privința locului de muncă, în creștere cu 21 de puncte procentuale față de începutul anului. Cu toate acestea, 52% cred că pentru tinerii aflați la început de carieră devine mai dificil să își găsească un loc de muncă din cauza AI. Majoritatea angajaților resimt deja efectele pozitive ale utilizării AI. Astfel, 77% dintre aceștia spun că instrumentele bazate pe inteligență artificială le-au crescut productivitatea, iar 68% afirmă că au o satisfacție mai mare la locul de muncă după introducerea acestor tehnologii. Cu toate acestea, doar 22% dintre liderii executivi afirmă că organizațiile lor au reușit să obțină valoare de business susținută și la scară largă din implementarea AI, susțin autorii studiului. În același timp, peste jumătate (55%) sunt convinși că proiectele bazate pe agenți AI vor genera rezultate cuantificabile și relevante pentru consiliile de administrație în următoarele 12 luni.
Temu, acuzată de Comisia Europeană că nu a cooperat în timpul unei inspecţii
Comisia Europeană a formulat acuzaţii împotriva retailerului online chinez Temu, susţinând că acesta nu a cooperat cu inspectorii în timpul unei percheziţii desfăşurate în decembrie la sediul său european din Dublin, în cadrul unei investigaţii privind posibile subvenţii de stat care ar putea distorsiona concurenţa, relatează Reuters. Dacă acuzaţiile vor fi confirmate, Temu riscă o amendă de până la 1% din cifra sa anuală de afaceri la nivel global. Ancheta este desfăşurată în baza Regulamentului UE privind subvenţiile străine şi urmăreşte să stabilească dacă Temu, companie deţinută de grupul chinez PDD Holdings, a beneficiat de sprijin de stat care i-ar fi oferit un avantaj concurenţial incorect pe piaţa europeană. Comisia Europeană susţine că, în timpul inspecţiei, Temu nu a răspuns mai multor solicitări de informaţii privind organizarea operaţiunilor sale din Uniunea Europeană, sistemele informatice utilizate şi documentele referitoare la activitatea companiei în blocul comunitar. Temu respinge acuzaţiile şi afirmă că a cooperat pe deplin cu autorităţile europene şi că nu a beneficiat de subvenţii care să denatureze concurenţa. Compania susţine că îşi finanţează operaţiunile europene exclusiv din fluxurile proprii de numerar şi nu depinde de ajutoare de stat. Reuters aminteşte că Uniunea Europeană a intensificat măsurile împotriva importurilor ieftine din China prin platforme precum Temu, Shein şi AliExpress. De la 1 iulie, UE aplică o taxă de 3 euro pentru coletele de mică valoare provenite din China, iar în luna mai Temu a fost amendată cu 200 de milioane de euro pentru că nu a luat măsuri suficiente împotriva comercializării produselor ilegale pe platforma sa.
SUA intervin pentru prima oară după aproape 30 de ani în susţinerea yenului
Preşedintele american Donald Trump a confirmat că Statele Unite au intervenit – pentru prima oară după aproape 30 de ani – pentru a susţine yenul, apărând un ”gest de prietenie” faţă de Japonia şi ”bun pentru economia mondială”, relatează AFP. Întrebat la bordul aeronavei prezidenţiale americane Air Force One care sunt motivele care au determinat Washingtonul să cheltuiască bani pentru a susţine deviza japoneză, Donald Trump a răspuns “pentru că avem o relaţie bună cu Japonia”. Statele Unite vor obţine un “profit financiar” din această decizie, a subliniat preşedintele american, însă “a fost înainte de toate (…) un gest de prietenie”. “Suntem foarte, foarte solizi pe plan financiar. Ei, ştiţi, au un yen care slăbeşte şi aveau nevoie de un pic de ajutor. Şi suntem mereu alături de Japonia. Japonia a fost foarte bună pentru noi, bineînţeles cu excepţia Pearl Harbour”, a declarat el. Financial Times (FT) a dezvăluit duminică, citând trei surse anonime, că “Rezerva Federală de la New York a luat decizia neobişnuită de a vinde euro şi a cumpăra yeni în contul Trezoreriei”, vineri, în coordonare cu Japonia. Este pentru “prima oară de aproape 30 de ani când Tokyo şi Washingtonul îşi unesc eforturile pentru a susţine moneda japoneză prin achiziţii directe”, a dezvăluit FT. Această intervenţie a coincis cu o creştere bruscă a yenului, care a înregistrat în iulie cel mai scăzut nivel din decembrie 1986, afectat de diferenţa de dobândă între Japonia şi Statele Unite.
Dezvoltatorii de taxiuri aeriene se orientează către piaţa militară
Companiile care dezvoltă taxiuri aeriene electrice îşi mută tot mai mult atenţia către sectorul militar, pe fondul întârzierilor în certificarea versiunilor civile şi al creşterii costurilor de dezvoltare. În acelaşi timp, conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu au stimulat cererea pentru aeronave fără pilot şi cu decolare verticală destinate misiunilor militare, transmite Reuters. La Salonul Aeronautic de la Farnborough, mai mulţi producători de aeronave electrice cu decolare şi aterizare verticală (eVTOL) au prezentat versiuni militare ale aparatelor lor, renunţând temporar la promisiunea unor taxiuri aeriene pentru transportul urban. Companiile admit că aducerea pe piaţă a versiunilor comerciale durează mai mult şi costă mai mult decât estimau iniţial, iar investitorii devin tot mai puţin răbdători. Acţiunile celor mai mari dezvoltatori din domeniu au pierdut peste 50% din valoare în ultimul an. Directorul general al Archer Aviation, Adam Goldstein, a declarat că piaţa de apărare este atractivă deoarece produsele pot intra în serviciu fără procesul lung de certificare impus aviaţiei civile, iar contractele militare oferă finanţare sigură.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 28%
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-sudul-litoralului-consolideaza-interesul-investitional”]