[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-nationale-inmatricularile-de-autoturisme-noi-au-scazut-cu-28/mediaPool/u3Ai4G3.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 28%
|
Recul de 5,5%, la şapte luni l autoturismele «electrificate» au o scădere de 20%, realizând o cotă de piaţă de 60%
Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 28%, în iulie 2026, faţă de iulie 2025, în timp ce autoturismele “electrificate” au raportat un recul de 20%, informează Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA). Vehiculele comerciale uşoare plus minibus sunt în scădere cu 33%, iar cele grele plus bus în creştere cu 6%, potrivit informaţiilor furnizate de asociaţie care au la bază datele publicate de DGPCI. În primele şapte luni ale anului, înmatriculările de autoturisme noi sunt cu 5,5% mai mici, raportat la perioada similară a anului trecut. ”Înmatriculările de autoturisme noi sunt în scădere cu 28% faţă de iulie 2025. Autoturismele «electrificate» au o scădere de 20%, realizând o cotă de piaţă de 60%, din care autoturismele mild-hybrid (MHEV) înregistrează o scădere de 35%, cu o cotă de piaţă de 20,7%, autoturismele full-hybrid (FHEV) înregistrează o scădere de 41%, cu o cotă de piaţă de 17,6%, autoturismele plug-in hybrid (PHEV) au o creştere de 71%, cu o cotă de piaţă de 14,6%, iar autoturismele pur electrice (BEV) înregistrează o creştere de 57%, cu o cotă de piaţă de 7%”, a anunţat, marţi, APIA. În acelaşi timp, vehiculele comerciale uşoare plus minibus sunt în scădere cu 33%, iar cele grele plus bus raportează un avans de 6%. ”Evoluţia pieţei auto din luna iulie confirmă faptul că rezultatul excepţional înregistrat în iunie a fost unul conjunctural şi nu începutul unei reveniri structurale. Scăderea cu 28% a înmatriculărilor de autoturisme noi faţă de iulie 2025 readuce în prim-plan vulnerabilitatea pieţei, iar după primele şapte luni ale anului ne aflăm în continuare la un nivel cu 5,5% sub cel din perioada similară a anului trecut”, a declarat preşedintele APIA, Dan Vardie. Acesta spune că se observă o schimbare importantă în structura pieţei. Chiar într-un context general de scădere, autoturismele pur electrice au crescut în iulie cu 57%, iar cele plug-in hybrid cu 71%, ceea ce arată că interesul consumatorilor pentru tehnologiile electrificate există şi continuă să se dezvolte. În prezent, autoturismele electrificate reprezintă deja 60% din piaţă în luna iulie. ”Pentru ca această tendinţă să poată fi susţinută pe termen lung, piaţa are însă nevoie, înainte de toate, de predictibilitate. Evoluţiile puternic fluctuante de la o lună la alta arată cât de important este un cadru stabil şi coerent pentru consumatori şi pentru întreaga industrie. România are nevoie de politici publice care să stimuleze înnoirea parcului auto şi tranziţia către tehnologii cu emisii reduse într-un mod predictibil, nu de intervenţii care generează perioade de aşteptare şi distorsiuni în piaţă”, precizează Vardie. Autoturismele (care reprezintă aproximativ 85% din total piaţă) au înregistrat, în luna iulie 2026, un volum de 11.633 unităţi, cu 28% mai puţin faţă de luna similară din 2025, potrivit datelor APIA.
Centrala Nuclearoelectrică pregătește închiderea Unităţii 2
l măsurile vin pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării
Ministerul Energiei anunţă că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a iniţiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unităţii 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării, dar menţionează că procedurile sunt uzuale. În plus, ministerul anunţă că se iau măsuri pentru asigurarea necesarului intern de energie. “Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a iniţiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unităţii 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării şi al evoluţiei nivelului apei în zona de aspiraţie a pompelor de răcire. Este vorba despre proceduri uzuale şi preventive, specifice pregătirii în condiţii de siguranţă a opririi unei unităţi nucleare. Acestea nu indică existenţa unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcţionare impun pregătirea pentru o oprire controlată”, anunţă, marţi, Ministerul Energiei. Sursa citată menţionează că, în condiţiile în care prognoza privind debitul Dunării se menţine nefavorabilă, oprirea controlată a Unităţii 2 este aşteptată în cursul acestei săptămâni. “Ministerul Energiei şi Dispecerul Energetic Naţional au pregătit măsurile necesare pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 şi pentru menţinerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Naţional. Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităţilor de import din sistemele energetice regionale şi europene, precum şi prin activarea unor resurse suplimentare de producţie la nivel naţional. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă şi pus la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producţie a Hidroelectrica”, precizează instituţia citată. Ministerul anunţă că dispecerul Energetic Naţional monitorizează permanent producţia, consumul, rezervele disponibile şi posibilităţile de schimb transfrontalier, astfel încât măsurile să fie activate gradual, în funcţie de necesităţile reale ale sistemului. “Limitarea în tranşe a consumului pentru anumiţi mari consumatori industriali, în intervalul 19:00-23:00, este ultima măsură în ordinea de prioritate şi ar putea fi aplicată doar dacă evoluţia Sistemului Electroenergetic Naţional o va impune, iar celelalte opţiuni disponibile nu vor fi suficiente. Consumatorii casnici nu sunt vizaţi de mecanismul de limitare a consumului”, a mai anunţat ministerul. Ministerul Energiei, împreună cu Transelectrica, Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi ceilalţi operatori implicaţi, monitorizează permanent situaţia şi evaluează în timp real măsurile necesare pentru menţinerea funcţionării în condiţii de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional.
BCR se laudă cu un profit net de 234 milioane de euro
l creditele şi avansurile nete acordate clienţilor au rămas relativ stabile faţă de 31 decembrie 2025
Banca Comercială Română (BCR) SA a înregistrat, în primul semestru, un profit net de 1.205 milioane de lei (234 milioane de euro), rezultat susţinut de creşterea continuă a volumelor de afaceri cu clienţii pe segmentele cheie, în pofida unui mediu de piaţă dificil. În acelaşi timp, rezultatul operaţional s-a majorat uşor cu 1,6% an pe an, până la 2.116 milioane de lei (412 milioane de euro) în S1 2026, pe fondul creşterii veniturilor operaţionale, se arată în Raportul semestrial al administratorilor pentru perioada încheiată la 30 iunie 2026. Documentul mai precizează că creditele şi avansurile nete acordate clienţilor au rămas relativ stabile faţă de 31 decembrie 2025, ajungând la 73.015 milioane de lei (13.924 milioane de euro) la 30 iunie 2026, fiind înregistrate creşteri atât pe segmentul retail, cât şi cel corporate. “BCR a înregistrat o performanţă financiară rezilientă în S1 2026, raportând un profit net de 1.205 milioane de lei (234 milioane de euro). Rezultatul a fost susţinut de creşterea continuă a volumelor de afaceri cu clienţii pe segmentele cheie, în pofida unui mediu de piaţă dificil. Rezultatul operaţional a crescut uşor cu 1,6% an pe an, până la 2.116 milioane de lei (412 milioane de euro) în S1 2026, susţinut de creşterea veniturilor operaţionale, compensată parţial de majorarea cheltuielilor operaţionale”, se arată în raportul BCR. Pe de altă parte, veniturile nete din dobânzi au ajuns la 2.365 milioane de lei (460 milioane de euro) în S1 2026, situându-se uşor sub nivelul înregistrat în S1 2025. Evoluţia reflectă presiunea persistentă asupra marjelor într-un mediu concurenţial intens. Veniturile nete din comisioane au crescut cu 15,5% an pe an, până la 632 milioane de lei (123 milioane de euro) în S1 2026, datorită intensificării activităţii tranzacţionale şi a achiziţionării produselor de asigurare şi investiţii de către clienţi. “Această performanţă evidenţiază relevanţa continuă a surselor de venit diversificate. Rezultatul net din tranzacţionare şi din instrumente financiare evaluate la valoare justă a crescut cu 8,9% an pe an până la 300 milioane de lei (58 milioane de euro) în S1 2026. În consecinţă, veniturile operaţionale au crescut cu 3,1% an pe an, până la 3.315 milioane de lei (645 milioane de euro) în S1 2026, datorită nivelurilor mai ridicate ale veniturilor din comisioane şi din activitatea de tranzacţionare”, se precizează în raport. De asemenea, au crescut cheltuielile administrative generale cu 6,0% comparativ cu S1 2025, până la 1.199 milioane de lei (233 milioane de euro) în S1 2026, din cauza impactului inflaţiei, al majorării TVA şi al deprecierii monedei locale, precum şi a continuării investiţiilor în iniţiative strategice. Aceste efecte au fost compensate parţial de măsurile continue de optimizare şi de absenţa contribuţiilor la Fondul de Garantare a Depozitelor în 2026, menţionează oficialii BCR. În consecinţă, rata cost-venit s-a menţinut la un nivel solid de 36,2% în S1 2026, subliniind accentul constant pus pe eficienţă operaţională.
Ucraina ia în considerare transportul cerealelor pe calea ferată până la Constanţa
Ucraina ia în considerare să-şi transporte cerealele pe calea ferată, prin Moldova, ca o opţiune de export mai sigură decât transportul maritim şi a solicitat autorităţilor de la Chişinău un tarif redus pentru transportul de mărfuri, au declarat luni pentru Reuters surse din ambele ţări. Exporturile din porturile ucrainene la Marea Neagră, inclusiv printr-un „coridor de securitate” care le duce în România, s-au confruntat în ultimele luni cu intensificarea atacurilor ruseşti asupra transportului maritim ucrainean şi a infrastructurii portuare. Surse din Ucraina şi Moldova au declarat că Kievul ar dori acum să-şi transporte cerealele prin Moldova către portul românesc Constanţa, cu o reducere de 50% faţă de tariful nominal. „În prezent, colectăm informaţii privind volumele potenţiale de la transportatorii interesaţi. Procesul de colectare a informaţiilor nu a fost încă finalizat”, a declarat pentru Reuters un înalt oficial din industria ucraineană. O sursă din cadrul Căilor Ferate din Moldova a afirmat că Ucraina a solicitat reducerea de 50% în cadrul negocierilor. Moldova, a spus aceasta, a venit cu o contrapropunere prin care solicita Ucrainei să ofere garanţii privind volumele de cereale ucrainene care urmează să fie transportate. „În acest moment, cele două părţi discută despre un calendar şi volumele de tranzit al cerealelor ucrainene prin Moldova către portul Constanţa”, a spus sursa. Fostul şef al Căilor Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a declarat pentru Reuters că un coridor feroviar de tranzit prin Moldova ar putea transporta 4,5 milioane de tone anual. Estimările ucrainene indică faptul că un coridor operaţional ar putea asigura 10% din exporturile ţării. Moldova a asigurat deja transportul feroviar al cerealelor ucrainene în perioada 2022-2023. Ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale al Moldovei, Vladimir Bolea, a vizitat luni regiunea ucraineană Odesa, situată în vecinătatea Moldovei, şi a discutat cu omologul său ucrainean, Mîkola Kalaşnîk, despre îmbunătăţirea legăturilor feroviare şi extinderea tranzitului.
Hidroelectrica vrea să cumpere asigurări de sănătate pentru aproape 4.000 angajaţi
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, şi-a bugetat suma de 4,8 milioane de euro pentru achiziţionarea de servicii de asigurări voluntare de sănătate, contractul urmând să fie semnat pentru trei ani. Viitoarea poliţă va acoperi un număr maxim de salariaţi de 4.000, potrivit datelor Profit.ro. Ofertele vor fi deschise în a doua parte a lunii. În prezent, serviciile de asigurări voluntare de sănătate sunt furnizate de Asito Kapital, în urma unui contract semnat în urmă cu aproape doi ani. Piaţa asigurărilor de sănătate a atins la finalul anului 2025 un volum al primelor subscrise de aproape 1,3 miliarde de lei, însemnând un avans de 11% faţă de anul 2024, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Hidroelectrica este cel mai mare producător local de energie electrică. Compania şi-a bugetat pentru acest an venituri de aproape 12 miliarde de lei (Â18% faţă de 2025) şi un profit net de 3,6 miliarde de lei (Â8% faţă de 2025). Pentru 2026, Hidroelectrica şi-a propus investiţii totale de aproape 1,54 miliarde lei, cu 76% mai mari decât cele realizate în 2025. Hidroelectrica gestionează 188 centrale hidroelectrice cu o putere totală de 6,4 GW, precum şi parcul eolian Crucea, cu 108 MW instalaţi.
Componentele de iPhone s-au scumpit cu 38%
Majoritatea componentelor de iPhone, în frunte cu memoria, s-au scumpit semnificativ în ultimul an, ceea ce face foarte probabilă o scumpire a iPhone-urilor Apple din toamnă. Conform analizei realizate de TrendForce pentru iPhone 18 Pro cu 256GB spaţiu de stocare, per total, costul de achiziţie a componentelor a crescut în al treilea trimestru cu 38% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Memoria este cea care suferă cea mai importantă scumpire, pe fondul crizei generate de construirea centrelor de date pentru inteligenţa artificială. Dacă în urmă cu un an nivel de scumpire a memoriilor era de aproximativ 10%, acum, aceasta costă cu 34% mai mult decât în urmă cu un an. Mai mult, analiştii de TrendForce se aşteaptă ca în prima jumătate a anului viitor preţul memoriilor să crească cu 40%. Şi ecranele, respectiv procesoarele, s-au scumpit cu câte 10%, dar nivelul de creştere al preţurilor în aceste cazuri este considerat unul normal. În acest context, analiştii susţin că este inevitabilă o scumpire la toamnă, însă cred că Apple va încerca să absoarbă o parte din costuri, pentru a nu afecta mai mult decât este cazul vânzările.
Vânzările TSMC au crescut cu aproape 45%
Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC), cel mai mare producător de cipuri din lume, a raportat pentru luna iulie o creştere puternică a vânzărilor, pe fondul cererii tot mai mari pentru semiconductori destinaţi inteligenţei artificiale, potrivit CNBC. Veniturile TSMC au ajuns în iulie la 467,58 miliarde de dolari taiwanezi, echivalentul a aproximativ 14,5 miliarde de dolari, în creştere cu 44,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultatele companiei sunt urmărite îndeaproape de investitori deoarece TSMC produce cipuri pentru unele dintre cele mai importante companii de tehnologie, inclusiv Nvidia, dar şi cipuri personalizate pentru Google. Evoluţia vânzărilor sale este considerată astfel un indicator important pentru cererea de infrastructură AI. TSMC estimează pentru întregul an 2026 o creştere a veniturilor cu puţin peste 40% în dolari, iar avansul din iulie depăşeşte acest ritm. Analiştii avertizează însă că vânzările lunare din industria semiconductorilor pot fluctua semnificativ şi că o singură lună nu este suficientă pentru stabilirea unei tendinţe.
Intel vrea să atragă 15 miliarde de dolari printr-o emisiune de acţiuni
Intel a anunţat luni că intenţionează să atragă 15 miliarde de dolari printr-o ofertă de acţiuni ordinare, pentru a finanţa investiţiile necesare satisfacerii cererii în creştere rapidă pentru capacităţi de calcul destinate inteligenţei artificiale, potrivit CNBC. Acţiunile producătorului american de cipuri au scăzut cu aproape 4% în tranzacţiile de luni, investitorii reacţionând la perspectiva diluării participaţiilor existente. Intel a indicat printre principalele oportunităţi de creştere inteligenţa artificială aplicată sistemelor fizice, cipurile proiectate pentru utilizări specifice şi tehnologiile avansate de împachetare a semiconductorilor. Fondurile obţinute vor fi utilizate pentru nevoile generale ale companiei, inclusiv investiţii de capital şi capital de lucru. Compania şi-a majorat deja, luna trecută, estimarea privind cheltuielile de capital pentru acest an la 20 de miliarde de dolari, după ce a raportat cel mai rapid ritm de creştere a veniturilor din ultimii aproape 15 ani. Directorul financiar David Zinsner a precizat că cea mai mare parte a investiţiilor va fi destinată echipării fabricilor şi a anticipat o creştere semnificativă a cheltuielilor în 2027.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
Locuri de muncă pe alese pentru vrânceni: 138 de posturi disponibile în județ și alte 141 oportunități de angajare prin rețeaua EURES, în mai multe state ale Uniunii Europene
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-stiri-nationale-inmatricularile-de-autoturisme-noi-au-scazut-cu-28″]