[analyse_image type=”featured” src=”https://stiridebuzau.ro/wp-content/uploads/2026/08/usturoi-3-1024×576.png”]
România importă de peste 45 de ori mai mult usturoi decât exportă. Peste 7.000 de tone au intrat în țară în 2024, în timp ce exporturile au fost de aproximativ 155 de tone, potrivit datelor din baza de date a Națiunilor Unite privind comerțul cu mărfuri.
În timp ce usturoiul din China și Spania ocupă rafturile supermarketurilor românești, un soi autohton face drumul invers. Usturoiul Benone, cultivat de un fermier din Râmnicelu, județul Buzău, a ajuns în Israel, unde un retailer a comandat deja peste 20 de tone.
Usturoiul din import domină rafturile
În marile magazine, usturoiul românesc este greu de găsit. Căpățânile aduse din China sau Spania sunt, de regulă, mai mari și au un aspect comercial care atrage cumpărătorii.
Pentru cei care vor să cumpere produse românești, însă, alegerea este limitată.
„Usturoi românesc n-am găsit aici. Aici n-am găsit, poate n-am nimerit eu, dar n-am găsit românesc. De unde e? Din China, majoritatea din China”, spune unul dintre cumpărătorii intervievați într-un supermarket.
Datele privind comerțul exterior arată cât de mare este dezechilibrul. În 2024, România a importat peste 7.000 de tone de usturoi, în timp ce exporturile au fost de numai aproximativ 155 de tone.
Un soi românesc a ajuns în Israel
Puținii producători români care reușesc să intre în marile lanțuri de magazine sau să exporte arată însă că există cerere și pentru soiurile autohtone.
Un exemplu este fermierul Vali Jecu din Râmnicelu, județul Buzău, care cultivă usturoiul Benone. Soiul a ajuns până în Israel, unde un retailer a făcut o primă comandă importantă.
„A fost o comandă, de început, de 24 de tone, urmând anul viitor să cresc și cantitatea și suprafața pentru acest soi de usturoi, deoarece există și cerință”, spune Vali Jecu.
Fermierul explică și ce diferențiază soiul pe care îl cultivă.
„Desfaceți un cățel și, după cum puteți vedea, vedeți niște inserții de culoare maro în interiorul cățelului”, explică Vali Jecu.
Usturoiul Benone a fost omologat în 2021 și poartă numele regretatului interpret Benone Sinulescu, cunoscut și pentru pasiunea sa pentru grădinărit. Soiul a fost obținut de echipa de cercetători coordonată de Costel Vânătoru, de la Buzău.
Este descris ca un usturoi dulce-acrișor, foarte aromat și mai iute decât unele dintre soiurile întâlnite în import.
Fermierii români nu au unde să își păstreze marfa
Succesul unui producător nu schimbă însă situația generală. În România, cultivatorii de usturoi se lovesc de mai multe probleme, de la lipsa spațiilor de depozitare până la dificultatea de a negocia cu marile lanțuri comerciale.
Problema este că usturoiul nu poate fi livrat în cantități mari doar în perioada recoltării. Retailerii au nevoie de marfă constant, pe o perioadă cât mai lungă.
„Nu are cine să negocieze pentru ei, să aibă o livrare eșalonată, nu numai acum când se scoate două, trei luni usturoi din pământ”, spune Vali Jecu.
Fermierul atrage atenția că producătorii trebuie să se organizeze pentru a putea deveni furnizori constanți ai marilor magazine.
„Ei nu trebuie doar să producă, să-l și depoziteze, să-l selecteze, să-l livreze periodic și eșalonat, nu numai o lună, două, trei pe an. Și par neserioși față de retail-uri. Dacă te duci cu o ofertă din asta, cine să te ia în considerare. Nu suntem organizați”, explică acesta.
„Nu putem face față importurilor și prețurilor”
O altă problemă este sprijinul financiar pentru cultivatorii de usturoi. Fermierii spun că, fără ajutor, este foarte dificil să concureze cu marfa importată.
„Din punctul meu de vedere, pentru a echilibra balanța la această cultură, ar trebui menținut acel ajutor de minimis. Altfel nu putem face față importurilor și prețurilor”, spune Vali Jecu.
Programul de sprijin pentru cultivarea usturoiului a fost suspendat temporar, iar producătorii susțin că lipsa predictibilității îi face pe mulți să renunțe la această cultură.
În aceste condiții, soiurile românești riscă să dispară treptat din producția autohtonă, chiar dacă există cumpărători interesați de ele și chiar dacă, în cazul usturoiului Benone, cererea a ajuns tocmai din Israel.
Paradoxul este că, în timp ce România aduce mii de tone de usturoi din străinătate, un soi creat și cultivat aici începe să își găsească piață peste hotare.
România importă de peste 45 de ori mai mult usturoi decât exportă. Peste 7.000 de tone au intrat în țară în 2024, în timp ce exporturile au fost de aproximativ 155 de tone, potrivit datelor din baza de date a Națiunilor Unite privind comerțul cu mărfuri.
În timp ce usturoiul din China și Spania ocupă rafturile supermarketurilor românești, un soi autohton face drumul invers. Usturoiul Benone, cultivat de un fermier din Râmnicelu, județul Buzău, a ajuns în Israel, unde un retailer a comandat deja peste 20 de tone.
Usturoiul din import domină rafturile
În marile magazine, usturoiul românesc este greu de găsit. Căpățânile aduse din China sau Spania sunt, de regulă, mai mari și au un aspect comercial care atrage cumpărătorii.
Pentru cei care vor să cumpere produse românești, însă, alegerea este limitată.
„Usturoi românesc n-am găsit aici. Aici n-am găsit, poate n-am nimerit eu, dar n-am găsit românesc. De unde e? Din China, majoritatea din China”, spune unul dintre cumpărătorii intervievați într-un supermarket.
Datele privind comerțul exterior arată cât de mare este dezechilibrul. În 2024, România a importat peste 7.000 de tone de usturoi, în timp ce exporturile au fost de numai aproximativ 155 de tone.
Un soi românesc a ajuns în Israel
Puținii producători români care reușesc să intre în marile lanțuri de magazine sau să exporte arată însă că există cerere și pentru soiurile autohtone.
Un exemplu este fermierul Vali Jecu din Râmnicelu, județul Buzău, care cultivă usturoiul Benone. Soiul a ajuns până în Israel, unde un retailer a făcut o primă comandă importantă.
„A fost o comandă, de început, de 24 de tone, urmând anul viitor să cresc și cantitatea și suprafața pentru acest soi de usturoi, deoarece există și cerință”, spune Vali Jecu.
Fermierul explică și ce diferențiază soiul pe care îl cultivă.
„Desfaceți un cățel și, după cum puteți vedea, vedeți niște inserții de culoare maro în interiorul cățelului”, explică Vali Jecu.
Usturoiul Benone a fost omologat în 2021 și poartă numele regretatului interpret Benone Sinulescu, cunoscut și pentru pasiunea sa pentru grădinărit. Soiul a fost obținut de echipa de cercetători coordonată de Costel Vânătoru, de la Buzău.
Este descris ca un usturoi dulce-acrișor, foarte aromat și mai iute decât unele dintre soiurile întâlnite în import.
Fermierii români nu au unde să își păstreze marfa
Succesul unui producător nu schimbă însă situația generală. În România, cultivatorii de usturoi se lovesc de mai multe probleme, de la lipsa spațiilor de depozitare până la dificultatea de a negocia cu marile lanțuri comerciale.
Problema este că usturoiul nu poate fi livrat în cantități mari doar în perioada recoltării. Retailerii au nevoie de marfă constant, pe o perioadă cât mai lungă.
„Nu are cine să negocieze pentru ei, să aibă o livrare eșalonată, nu numai acum când se scoate două, trei luni usturoi din pământ”, spune Vali Jecu.
Fermierul atrage atenția că producătorii trebuie să se organizeze pentru a putea deveni furnizori constanți ai marilor magazine.
„Ei nu trebuie doar să producă, să-l și depoziteze, să-l selecteze, să-l livreze periodic și eșalonat, nu numai o lună, două, trei pe an. Și par neserioși față de retail-uri. Dacă te duci cu o ofertă din asta, cine să te ia în considerare. Nu suntem organizați”, explică acesta.
„Nu putem face față importurilor și prețurilor”
O altă problemă este sprijinul financiar pentru cultivatorii de usturoi. Fermierii spun că, fără ajutor, este foarte dificil să concureze cu marfa importată.
„Din punctul meu de vedere, pentru a echilibra balanța la această cultură, ar trebui menținut acel ajutor de minimis. Altfel nu putem face față importurilor și prețurilor”, spune Vali Jecu.
Programul de sprijin pentru cultivarea usturoiului a fost suspendat temporar, iar producătorii susțin că lipsa predictibilității îi face pe mulți să renunțe la această cultură.
În aceste condiții, soiurile românești riscă să dispară treptat din producția autohtonă, chiar dacă există cumpărători interesați de ele și chiar dacă, în cazul usturoiului Benone, cererea a ajuns tocmai din Israel.
Paradoxul este că, în timp ce România aduce mii de tone de usturoi din străinătate, un soi creat și cultivat aici începe să își găsească piață peste hotare.
[analyse_source url=”https://stiridebuzau.ro/leguma-cu-care-vali-a-dat-lovitura-in-israel-in-romania-supermarketurile-sunt-pline-de-usturoi-din-china-si-spania/”]