„Nu demolați istoria!” Specialiști și organizații de patrimoniu cer salvarea gărilor din 1876 și crearea

[analyse_image type=”featured” src=”https://renasterea.ro/ro/wp-content/uploads/2026/08/Karansebes-copy.jpghttps://renasterea.ro/ro/wp-content/uploads/2026/08/Karansebes-copy.jpg”]

„Nu demolați istoria!” Specialiști și organizații de patrimoniu cer salvarea gărilor din 1876 și crearea unui muzeu feroviar

„Nu demolați istoria!” Specialiști și organizații de patrimoniu cer salvarea gărilor din 1876 și crearea unui muzeu feroviar.

Un grup de istorici, specialiști în patrimoniu și organizații dedicate protejării patrimoniului construit a înaintat un memoriu oficial doamnei Monica Mihăileanu, Director General Adjunct Proiecte cu Finanțare Externă al CFR SA, solicitând oprirea demolării gărilor istorice Topolovăț, Belinț, Găvojdia și Căvăran, precum și a stațiilor istorice de alimentare cu apă din Topolovăț, Lugoj, Căvăran și Caransebeș, construite odată cu inaugurarea liniei feroviare Timișoara–Caransebeș, în anul 1876.

Demersul nu contestă necesitatea modernizării căii ferate, ci cere conservarea unor clădiri care reprezintă ultimele mărturii autentice ale uneia dintre cele mai importante linii feroviare istorice din Banat.

Autorii memoriului arată că păstrarea acestor construcții este compatibilă cu investiția finanțată prin PNRR și că demolarea lor nu este justificată de necesități tehnice inevitabile.

„Anul 2026 marchează 150 de ani de la inaugurarea tronsonului Timișoara–Lugoj–Caransebeș, un moment de referință în istoria infrastructurii feroviare din România. Din păcate, foarte puține clădiri din perioada 1874–1876 au supraviețuit până astăzi, iar cele care au rămas păstrează elemente originale de arhitectură și o valoare istorică deosebită.

Inaugurarea Garii Lugoj 1876

Prin memoriu propunem o soluție concretă: salvarea cel puțin a uneia dintre gările istorice – Belinț sau Topolovăț – și transformarea acesteia în Muzeul Liniei Timișoara–Caransebeș–Orșova, un muzeu dedicat istoriei construcției căii ferate, patrimoniului industrial feroviar și comunităților care s-au dezvoltat în jurul acestei linii.

Proiectul prevede preluarea clădirii în administrare de către Asociația ARHABITO, restaurarea acesteia conform planurilor originale și amenajarea unui muzeu cu obiecte de patrimoniu feroviar.

O parte dintre aceste piese au fost deja recuperate și salvate, iar colecția viitorului muzeu este în curs de constituire”, afirmă aceștia.

Memoriul este semnat de personalități și organizații cu o autoritate incontestabilă în domeniul patrimoniului. Printre semnatari se află Volker Wollmann, unul dintre cei mai importanți istorici ai patrimoniului industrial din România și autorul monumentalei serii „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, în nouă volume, lucrare fundamentală pentru cercetarea patrimoniului tehnic și industrial românesc, prof. univ. Rudolf Gräf, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și director al Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române, istoricul de artă și muzeograful Cristian Oliviu Gaidos – Muzeul de Istorie, Etnografie si Artă Plastica Lugoj, precum și Asociația ARHABITO, Ambulanța pentru Monumente – Banat, Asociația Prin Banat, Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei și Fundația Pro Patrimonio.

Obiecte pentru Muzeu

„Facem un apel către conducerea CFR și către autoritățile competente să oprească demolările și să susțină această inițiativă.

Dacă nu vor putea fi salvate toate clădirile istorice, măcar una dintre ele trebuie să rămână în picioare și să devină Muzeul Liniei Timișoara–Caransebeș–Orșova, un proiect cultural care ar marca demn aniversarea celor 150 de ani ai acestei linii și ar păstra vie memoria începuturilor căii ferate în Banat”, mai afirmă autorii memoriului.

CITEȘTE ȘI: Revine festivalul japonez de vară de la UPT

[analyse_source url=”https://renasterea.ro/nu-demolati-istoria-specialisti-si-organizatii-de-patrimoniu-cer-salvarea-garilor-din-1876-si-crearea-unui-muzeu-feroviar/”]


Analyse


Post not analysed yet. Do the magic.