[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-politico-noul-sistem-de-control-la-frontierele-europene-se-dezactiveaza-atunci-cand-este-suprasolicitat/mediaPool/uNDjwe0.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: POLITICO: Noul sistem de control la frontierele europene se dezactivează atunci când este suprasolicitat
|
Călătorii sunt scutiţi de scanarea facială şi de prelevarea amprentelor digitale ori de câte ori cozile devin prea lungi
Noul sistem biometric de control la frontieră al UE provoacă întârzieri atât de mari pentru călătorii din perioada de vară, încât unele aeroporturi apelează la o soluţie simplă: îl opresc atunci când sunt copleşite de numărul de călători care sosesc, scrie POLITICO.
Această soluţie rapidă, permisă de reglementările UE, nu era ceea ce se avusese în vedere atunci când sistemul de intrare/ieşire a fost introdus treptat în octombrie şi a intrat pe deplin în vigoare din 10 aprilie. Şi totuşi, multe aeroporturi fac exact acest lucru.
„Când se formează cozi în lunile aglomerate de vară, sistemul este oprit pentru a asigura un tranzit fără probleme în hub-urile noastre din Paris şi Amsterdam”, a declarat Air France-KLM pentru POLITICO.
Directorii executivi ai companiilor aeriene, autorităţile de frontieră şi oficialii aeroporturilor au afirmat că verificările biometrice sunt suspendate atunci când punctele de trecere a frontierei devin aglomerate şi în alte hub-uri, inclusiv la Frankfurt, Bruxelles şi Milano.
Sistemul EES (Entry/Exit System) se aplică cetăţenilor din afara UE care intră în spaţiul Schengen, format din 29 de ţări. În loc să se îndrepte către un agent de frontieră pentru a li se ştampila paşapoartele, pasagerii trebuie să utilizeze un chioşc EES pentru a-şi furniza amprentele digitale şi a fi fotografiaţi – datele fiind păstrate în arhivă timp de trei ani -, dar dacă aceste dispozitive nu funcţionează, informaţiile trebuie înregistrate manual. Apoi, aceştia se îndreaptă fie către porţile electronice de control al paşapoartelor, fie către agenţii de frontieră pentru a intra. Obiectivul este de a monitoriza depăşirea duratei de şedere prevăzute de viză.
„Avantajele noului sistem pentru UE sunt evidente”, a declarat Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. „Acesta sporeşte securitatea cetăţenilor UE şi înlocuieşte ştampilarea pe hârtie cu un sistem modern de înregistrare şi control”, a explicat oficialul.
Comisia a declarat la începutul acestui an că verificările biometrice permit autorităţilor să detecteze fraudele de identitate care, altfel, „probabil ar fi trecut neobservate”. Multe aeroporturi, porturi, puncte de trecere a frontierei rutiere şi terminale feroviare s-au adaptat noilor cerinţe, dar în locaţiile cu aflux mare de turişti s-au înregistrat aşteptări de câteva ore.
„Zborurile de legătură au fost pierdute din cauza sistemului de intrare în UE”, a declarat marţi Carsten Spohr, directorul general al Lufthansa.
Derogări pentru sezonul de vară
Sub presiunea industriei turismului, Comisia a acordat o derogare pentru sezonul de vârf al verii, valabilă până pe 6 septembrie. Regulamentul EES „include posibilitatea de a suspenda temporar înregistrarea datelor biometrice în cazul unor circumstanţe excepţionale pe durata verii”, a spus Mercier. „Am reuşit să obţinem acest lucru împreună cu autorităţile germane şi cu Aeroportul din Frankfurt, deoarece întârzierile deveneau prea mari”, a declarat Spohr reporterilor.
Această excepţie se aplică tuturor punctelor de intrare, nu doar aeroporturilor. Un călător britanic, Rene Colandog, a declarat vineri că a trebuit doar să-şi prezinte paşaportul înainte de a se îmbarca într-un tren Eurostar la Londra St. Pancras luna trecută. Nu i s-au solicitat scanarea facială şi amprentele digitale. „Sunt de acord cu acest sistem biometric, atât timp cât este pentru securitate”, a spus Colandog înainte de a urca în trenul de la Bruxelles spre Londra.
Sistemul EES a fost adoptat în 2017, dar punerea sa în aplicare a fost amânată ani de zile, deoarece autorităţile de frontieră nu erau pregătite să facă faţă volumului suplimentar de muncă. Chiar şi acum, înregistrarea corespunzătoare a călătorilor în noul sistem necesită încă un număr semnificativ de angajaţi. O altă problemă este că EES este încă nou, astfel încât aproape toţi călătorii se înregistrează pentru prima dată – ceea ce generează întârzieri suplimentare.
„La Aeroportul Milano Malpensa, echipele de control la frontieră sunt formate în prezent din aproximativ 35 de persoane”, a declarat Cristian Sternativo, ofiţer de control la frontieră la aeroportul italian şi reprezentant local al Sindicatului Poliţiei Autonome din Italia.
Pentru a efectua toate verificările impuse de EES fără a crea cozi lungi, „ar fi nevoie de cel puţin încă 10-15 persoane în perioadele de vârf”, a adăugat el. Este „de neconceput” să ne aşteptăm ca EES să funcţioneze la capacitate maximă cu nivelul actual de personal, deoarece noul sistem „necesită mai mult timp”, a punctat el. Chiar şi la Aeroportul din Bruxelles – situat la doar 10 kilometri de instituţiile UE – tehnologia nu este încă pe deplin operaţională – suspendarea colectării datelor biometrice a început cu mult înainte de vară, în temeiul unei derogări emise la sfârşitul lunii martie, după ce 600 de pasageri şi-au ratat zborurile în doar 21 de ore. „Serviciul de Control al Frontierelor al Poliţiei Federale poate decide să aplice această derogare atunci când este necesar”, a confirmat poliţia belgiană săptămâna aceasta.
Acum, opt ţări ale UE şi Elveţia doresc prelungirea derogărilor din vară dincolo de data de 6 septembrie. O aplicare strictă a procedurii complete „ar duce la probleme de ordine publică”, deoarece „există anumite perioade de vârf în care infrastructura actuală nu este suficientă pentru a face faţă tuturor”, a declarat Sternativo.
Securitate vs. rapiditate
În ciuda suspendării controalelor biometrice, autorităţile de frontieră insistă că securitatea nu este compromisă. „Călătorul este întotdeauna înregistrat în EES, iar datele necesare privind documentul de călătorie sunt introduse în sistem”, a declarat poliţia federală belgiană într-un răspuns scris, adăugând că „securitatea controalelor la frontieră şi respectarea reglementărilor europene rămân prioritatea absolută”.
Experienţele pasagerilor variază în funcţie de locul în care intră în UE. Kathleen Glass, care călătoreşte regulat din Regatul Unit în UE, a aşteptat doar 15 minute pentru a trece de controalele biometrice la gara St. Pancras din Londra, vineri dimineaţă, înainte de a se urca într-un tren Eurostar spre Bruxelles.
William, din Edinburgh, care a cerut să nu i se publice numele de familie, a spus că aceste controale biometrice la un aeroport german, în perioada Crăciunului, au durat între 40 şi 50 de minute. Posibilitatea de a suspenda colectarea datelor biometrice pare să menţină sistemul funcţional în această vară. „Deşi suntem la începutul sezonului estival, nu primim rapoarte privind cozi excesive”, a declarat Luke Petherbridge, directorul de relaţii publice al Asociaţiei Agenţilor de Turism Britanici.
Tensiunile legate de EES nu sunt decât un preludiu al următoarei schimbări tehnologice la frontieră planificate de Bruxelles. Următorul obiectiv al Uniunii este Sistemul european de informaţii şi autorizare a călătoriilor (ETIAS) online, care va impune călătorilor din 59 de ţări scutite de viză să se înregistreze în prealabil, să se supună unui control de securitate şi să plătească o mică taxă înainte de a intra în spaţiul Schengen. ETIAS – similar cu sistemele deja utilizate în Regatul Unit şi în SUA – trebuia iniţial să fie lansat în 2021, apoi mai târziu în acest an, dar acum este amânat până în 2027.
Europa de Vest a înregistrat cel mai călduros început de vară din istorie. Perioada iunie-iulie, nivel record
Europa de Vest a înregistrat cel mai călduros început de vară din istorie, perioada iunie-iulie atingând un nivel record, pe fondul unor valuri de căldură repetate, al unei secete generalizate şi al unor incendii dramatice, alimentate de încălzirea globală, relatează Ouest-France.
Oceanele planetei au atins, de asemenea, în iulie 2026, niveluri de căldură fără precedent pentru această lună, a indicat luni Observatorul European al Schimbărilor Climatice în buletinul său lunar. “Nu am cunoscut un astfel de climat în timpul vieţii noastre şi poate nici măcar de la apariţia civilizaţiei noastre”, a avertizat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice (C3S). La nivel mondial, iulie 2026 a devenit, la egalitate cu iulie 2024, a doua lună iulie cea mai caldă înregistrată vreodată, depăşită doar de iulie 2023.
Secetă generalizată
Însă în Europa de Vest, pe continentul care se încălzeşte cel mai rapid, fenomenul este cel mai pronunţat. Temperatura medie combinată în această zonă pentru lunile iunie şi iulie a ajuns la 21,62 °C, depăşind recordul din 2022 şi “reflectând persistenţa excepţională a căldurii” din această vară, indică Copernicus.
Iunie 2026 a fost deja o lună cu temperaturi record pentru regiune, iar iulie se clasează pe locul al doilea în topul celor mai calde luni de iulie: cu o temperatură medie de 22,48 °C (cu 2,53 °C peste valorile normale din perioada 1991-2020), se situează imediat după iulie 2006 (22,54 °C).
Începând din luna mai, Europa de Vest a suferit patru episoade de căldură extremă, dintre care două în iulie. Aceste valuri de căldură au alimentat o secetă aproape generalizată în Franţa, Spania, în anumite regiuni din Germania şi în Regatul Unit.
Copernicus semnalează că, în iulie, nivelurile de umiditate ale solului din Europa de Vest “au fost semnificativ mai scăzute decât cele din iulie 2022, ultima vară marcată de o secetă gravă” în această regiune. Acesta este “un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică fenomenele termice extreme, căldura şi seceta alimentându-se reciproc”, explică Samantha Burgess, o responsabilă a programului Copernicus.
Consecinţe directe: debitele fluviilor au fost “excepţional de scăzute”, în special pe Sena, Rin şi Dunăre. Aceste niveluri scăzute au sporit presiunea asupra aprovizionării cu apă, irigaţiilor, ecosistemelor acvatice, transportului fluvial şi producţiei de energie în mai multe ţări.
Aceste condiţii au “favorizat, de asemenea, o activitate excepţională a incendiilor forestiere în această regiune, atât în ceea ce priveşte suprafaţa arsă, cât şi emisiile” de carbon, indică Copernicus. În Franţa, aproximativ 42 000 de hectare au fost cuprinse de un incendiu uriaş în Gironde, iar în Spania, 44 000 de hectare au fost mistuite de flăcări în provincia Ávila.
Se vor înregistra noi recorduri?
În iulie, oceanele globului au atins temperaturi record pentru a doua lună consecutivă. Temperatura medie globală la suprafaţa mărilor a ajuns la 20,96 °C, depăşind recordul anterior din 2023. Căldura oceanică a atins “niveluri excepţional de ridicate” într-o mare parte a Pacificului tropical, o zonă în care condiţiile actuale ale ciclului climatic natural El Niño – care tinde să încălzească apele şi temperaturile globale şi să alimenteze fenomene extreme precum secetele şi inundaţiile – “ar trebui să se intensifice şi mai mult în următoarele luni”.
“Ne confruntăm cu un El Niño foarte puternic, a cărui amploare ar putea fi fără precedent”, a declarat domnul Buontempo, estimând că acest fenomen ar putea duce la un nou record al temperaturii medii globale până la sfârşitul anului sau la începutul anului 2027. Însă “principalul factor al acestei încălziri – după cum ştim – îl reprezintă gazele cu efect de seră” emise de omenire în atmosferă, adaugă el.
Deja, în jurul Europei, apele din vestul Mării Mediterane şi de pe litoralul atlantic înregistrează temperaturi neobişnuit de ridicate în luna iulie, asociate cu episoade de caniculă marină. Episoadele El Niño ating, de obicei, apogeul la sfârşitul anului, când căldura acumulată în ocean şi eliberată în atmosferă determină creşterea temperaturilor globale. Episodul El Niño anterior a contribuit la transformarea anilor 2023 şi 2024, respectiv, în al doilea şi primul an cele mai calde înregistrate vreodată.
Ancheta privind o crimă din Australia s-a încheiat după ce „cadavrul” s-a dovedit a fi o păpuşă care părea foarte reală
Poliţia australiană a încheiat o anchetă pentru omucidere care a început după ce doi cetăţeni, aflaţi într-o plimbare duminicală cu maşina, au găsit o valiză abandonată pe marginea drumului într-un oraş izolat, au deschis-o şi au descoperit ceea ce păreau a fi rămăşiţele unui cadavru uman, relatează Reuters.
În schimb, examinările medico-legale au stabilit ulterior că „obiectul găsit în geantă era o păpuşă cu aparenţă foarte reală, îmbrăcată, cu păr şi cu un piercing în nas”, a declarat poliţia luni într-un comunicat. „Obiectul prezenta, de asemenea, urme care semănau cu vânătăi şi zgârieturi”, se mai precizează în comunicat.
Chemaţi la Oallen, un oraş situat la aproximativ 200 km sud-vest de Sydney, agenţii de poliţie au delimitat locul faptei, dar nu au examinat conţinutul prea amănunţit.
Comisarul Linda Bradbury a declarat reporterilor că poliţia „nu doreşte să mişte prea mult rămăşiţele la faţa locului, mai ales când se confruntă cu condiţii meteorologice nefavorabile, aşa cum s-a întâmplat ieri şi din nou astăzi”. Obiectul era „foarte realist din punct de vedere al aspectului, asemănându-se cu rămăşiţe umane”, a adăugat ea.
Cu câteva ore înainte, Bradbury declarase presei că a fost „o descoperire destul de şocantă” pentru cei doi bărbaţi care au găsit valiza. „Ei se aflau într-o plimbare cu maşina, aşa cum fac mulţi oameni în weekend, şi au oprit pentru o pauză”, a relatat ea. Cei doi au luat „decizia corectă” de a raporta descoperirea.
„Au fost afectaţi ieri şi vom lua legătura cu ei pentru a le spune că nu erau rămăşiţe umane”, a menţionat Bradbury, citată de BBC.
Zelenski susţine că până la 50.000 de soldaţi nord-coreeni vor fi trimişi în Rusia
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că până la 50.000 de soldaţi nord-coreeni vor fi dislocaţi în Rusia pentru a lupta de partea Moscovei, solicitând în acelaşi timp Coreei de Sud să ofere sprijin pentru apărarea sa aeriană, relatează Reuters.
Zelenski a declarat sâmbătă pe X că “s-a luat decizia ca între 30.000 şi 50.000 de nord-coreeni să fie desfăşuraţi pe teritoriul Rusiei”, o cifră mai mare decât estimarea sa de 30.000 din iulie. El nu a oferit detalii despre modul în care a obţinut informaţia. El a afirmat că Kievul a descoperit câteva rachete nord-coreene pe teritoriul Ucrainei, fără a dezvălui locaţiile acestora.
“Este absolut clar că Coreea de Nord va continua să-şi consolideze experienţa în domeniul războiului modern, să primească licenţe de la Rusia şi să primească tot felul de echipamente militare de la aceasta”, a spus el.
Îndemnând Seulul să coopereze mai strâns cu Kievul, Zelenski a afirmat că Ucraina “ar dori foarte mult să primească sprijin din partea Coreei de Sud într-un domeniu în care avem deficienţe”, referindu-se la sistemele ucrainene de apărare aeriană. “Suntem pregătiţi să colaborăm în cadrul Acordului privind dronele, precum şi în alte domenii”, a spus el, adăugând că diplomaţii ucraineni “sunt în contact” cu Seulul pentru a promova potenţiale acorduri.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi liderul nord-coreean Kim au semnat un tratat de parteneriat strategic cuprinzător în timpul vizitei lui Putin la Phenian, din iunie 2024. Pactul include o clauză de asistenţă reciprocă în cazul în care una dintre ţări se confruntă cu o agresiune externă.
Coreea de Nord a prezentat desfăşurarea trupelor sale ca fiind o formă de asistenţă acordată unui partener de tratat. Până în prezent, Coreea de Nord a trimis aproximativ 14.000 de soldaţi în regiunea Kursk din Rusia în 2024, ajutând Moscova să respingă o incursiune majoră a forţelor ucrainene în regiune.
Luna aceasta, un oficial al serviciilor de informaţii militare ucrainene a declarat pentru Reuters că o unitate de rachete nord-coreeană a început să fie desfăşurată în vestul Rusiei şi ar putea fi echipată cu 120 de rachete balistice şi şase lansatoare pentru lovituri împotriva Ucrainei. Ucraina se confruntă cu o lipsă acută de sisteme de apărare aeriană de ultimă generaţie, iar Rusia a încercat să exploateze această situaţie prin utilizarea unui număr mai mare de rachete balistice, care sunt deosebit de greu de doborât.
Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze de artilerie şi de mortar, rachete balistice, artilerie de lungă distanţă şi sisteme de lansare multiplă a rachetelor, potrivit unor evaluări ucrainene şi independente.
Moscova îl laudă pe premierul bulgar Rumen Radev pentru retorica mai moderată faţă de Rusia
Moscova spune că a observat o schimbare în retorica Sofiei faţă de Rusia şi războiul din Ucraina de când guvernul condus de Rumen Radev a venit la putere. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, poziţia Bulgariei a devenit „mai moderată” şi a căpătat „elemente raţionale”. Această evaluare a fost făcută de Iuri Pilipson, director în Ministerul rus al Afacerilor Externe, într-un interviu publicat duminică de agenţia oficială TASS, scrie BGNES.
“După venirea la putere în Bulgaria a noului guvern condus de fostul preşedinte al ţării, Radev, retorica oficială a Sofiei cu privire la Rusia şi la criza din jurul Ucrainei a devenit mai reţinută şi a căpătat elemente raţionale”, a declarat Pilipson.
Potrivit acestuia, la Sofia se aud acum apeluri, bazate pe “principiul intereselor naţionale bulgare”, ca Uniunea Europeană să-şi reconsidere cursul actual, alături de avertismente privind riscurile încercării de a obţine o victorie militară asupra Rusiei şi apeluri la soluţii diplomatice.
Pilipson a legat, de asemenea, această poziţie de atitudinea guvernului bulgar faţă de aşa-numita “Coaliţie de Voinţă”, pe care a descris-o drept un “grup de instigatori la război”.
Pe 14 iulie, prim-ministrul Rumen Radev a anunţat la Paris că Bulgaria nu se va alătura “Coaliţiei de Voinţă”. El a precizat că a primit personal o invitaţie din partea preşedintelui francez Emmanuel Macron, dar a refuzat-o deoarece, în opinia sa, Bulgaria nu ar trebui să participe la un format care pledează pentru continuarea sprijinului financiar şi militar acordat Ucrainei. Radev şi-a justificat poziţia subliniind necesitatea unei soluţii diplomatice la conflict, afirmând totodată că problemele privind securitatea colectivă a Bulgariei sunt abordate în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, reaminteşte agenţia bulgară de presă BGNES.
În acelaşi timp, în interviul pentru TASS, diplomatul rus a subliniat că Moscova consideră prematur să se vorbească despre crearea condiţiilor necesare pentru restabilirea “cooperării ruso-bulgare reciproc avantajoase”. “În viitorul previzibil, acest lucru va fi împiedicat de gradul ridicat de dependenţă politică a Sofiei faţă de Bruxelles”, a explicat Pilipson.
Conturile gratuite de ChatGPT scapă de restricţiile privind volumul de text
ChatGPT va beneficia de o serie întreagă de upgrade-uri în perioada următoare, dintre care se remarcă trecerea la modele mai performante şi eliminarea limitei privind numărul de discuţii pe care le pot deschide utilizatorii versiunii gratuite.
Până acum, utilizatorii conturilor gratuite de ChatGPT puteau atinge limita numărului de discuţii dacă deschideau prea multe chat-uri separate cu chatbot-ul.
De acum, această limită dispare în cazul celor două tipuri de conturi unde era impusă – conturile gratuite şi abonamentele Go, disponibile într‐un număr limitat de ţări. Faptul că dispare limita privind numărul de chat-uri, nu înseamnă că dispar şi celelalte restricţii impuse acestor conturi, precum limitările privind numărul de upload-uri şi imagini generate.
Tot pentru conturile gratuite şi abonamentele Go, în zilele următoare va fi introdus butonul Think, care va permite utilizatorilor să activeze raţionarea pentru întrebările complexe.
În fine, tot acum este actualizat modelul folosit de conturile gratuite şi abonamentele Go, acestea trecând la recent lansatul GPT-5.6 Luna – cel mai puţin avansat model al noii serii. Abonaţii Plus şi Pro vor trece la mai avansatul model Sol, despre care producătorul spune că este mai atent cu informaţiile şi face mai puţine greşeli în special când vine vorba de date, cifre, reguli şi presupuneri.
Tot conturile Plus şi Pro vor putea, începând de joi, să controleze nivelul raţionării, în funcţie de care chatbot-ul gândeşte mai mult sau mai puţin la o întrebare.
Studiu – Țările europene nu sunt suficient pregătite pentru a contracara atacurile cu drone rusești
Țările europene nu sunt suficient pregătite pentru a contracara atacurile cu drone lansate de Rusia și nu pot atribui în mod clar în prezent aceste atacuri, conform unui studiu realizat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la Londra, publicat duminică, relatează dpa.
Studiul IISS, la care a participat Fundația Hanns Seidel din Germania, a constatat că statele europene nu au putut atribui în mod clar Rusiei atacurile cu drone, de exemplu cele asupra aeroporturilor sau a instalațiilor militare sensibile. Studiul a analizat 144 de incidente survenite între august 2024 și februarie 2026 în 12 state membre NATO și Irlanda. ‘Acest raport estimează că este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfășurat o campanie care a vizat Europa folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV)’, arată studiul.
‘Principala noastră concluzie este că arhitectura actuală a Europei de contracarare a atacurilor cu drone nu corespunde încă amenințării, în pofida faptului că NATO, Uniunea Europeană și guvernele naționale acordă mai multă atenție acestei probleme: detectarea este neuniformă, autoritățile legale sunt divizate, opțiunile de răspuns sunt adesea disproporționate, iar atribuirea rămâne prea lentă pentru a susține descurajarea la timp’, se arată în studiu. Studiul afirmă că atribuirea atacurilor rămâne o provocare cheie pentru guvernele europene.
‘Un motiv pe care ni l-au sugerat oficialii europeni ca parte a cercetării noastre este că guvernele relevante s-au concentrat pe răspunsul național mai degrabă decât să facă o legătură între incidentele din întreaga Europă’, se arată în studiu. ‘Este alarmant. Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de amenințare hibridă’, a declarat Klaus Holetschek, președintele Fundației Hanns Seidel.
Cancerul de care suferă fostul președinte american Joe Biden s-a agravat
Cancerul de care suferă fostul președinte american Joe Biden s-a agravat, prezentând metastaze ‘la nivelul oaselor și nu numai’, a declarat fiul său, Hunter, într-un interviu pentru BBC, care a adăugat că boala este ‘foarte dureroasă’ și ‘foarte invalidantă’, au consemnat AFP și Reuters. ‘Este foarte dureros și foarte invalidant din multe puncte de vedere, dar el este încă aici’, a spus în interviu fiul celui de-al 46-lea președinte al SUA (2021-2025), părând vizibil emoționat în anumite momente. ‘Este realmente foarte greu și foarte trist să vezi asta’, a mărturisit el. Democratul în vârstă de 83 de ani dezvăluise în mai 2025 – la patru luni după ce a părăsit Casa Albă – că suferă de un cancer de prostată ‘agresiv’. După diagnosticarea cu cancer, Joe Biden a început un tratament care a inclus radioterapie și terapie hormonală. Luna trecută, înainte de lansarea unei cărți despre președinția sa, el a afirmat că tratamentul decurge ‘foarte bine’.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-politico-noul-sistem-de-control-la-frontierele-europene-se-dezactiveaza-atunci-cand-este-suprasolicitat”]