Până când mai pot fi folosite cărțile de identitate clasice

Tranziția digitală impusă de normele europene de securitate lasă în urmă cel mai longeviv document de identitate din istoria postdecembristă a României. Începând cu data de 1 august, autoritățile au sistat definitiv emiterea cărților de identitate realizate după modelul clasic lansat în anul 1997.

Măsura administrativă reprezintă primul pas dintr-un calendar strict care vizează eliminarea completă a documentelor pe suport de hârtie laminată, considerate vulnerabile în fața tehnicilor moderne de contrafacere. Deși eliberarea formatului vechi s-a oprit oficial, cetățenii nu sunt obligați să ia cu asalt ghișeele de evidență a populației, documentele aflate în buzunarele românilor păstrându-și valabilitatea legală, însă cu un termen-limită extrem de clar setat la nivel european.

Termenul de expirare forțată din calendarul european

Chiar dacă un document aflat în uz are înscrisă o dată de expirare mult mai îndepărtată, valabilitatea acestuia va fi retezată automat la începutul deceniului următor. Dincolo de riscurile legate de securitate, vechile buletine își vor pierde utilitatea de bază în afara granițelor țării, devenind total inutile pentru tranzitul internațional.

Începând cu luna august a anului 2031, deținătorii formatului din 1997 nu vor mai putea folosi acest act pentru a călători în statele membre ale Uniunii Europene și în spațiul Schengen, fiind obligați să dețină noile formate standard. „Persoanele care dețin o carte de identitate emisă după modelul din 1997 o pot folosi până la data expirării înscrise pe document, însă nu mai târziu de 3 august 2031”, a anunțat Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.

Tehnologia bancară aplicată identificării populației

Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor mizează pe o înlocuire naturală și treptată a documentelor, pe măsură ce actele curente își epuizează valabilitatea. Trecerea la noul format aduce modificări majore de structură și dimensiune, noul document fiind redus la dimensiunile unui card bancar standard. Schimbarea nu este doar una estetică, ci include integrarea unui cip electronic securizat care va stoca datele personale, fotografia și amprentele posesorului, elemente care fac documentul imposibil de clonat.

Noua tehnologie va extinde utilitatea actului dincolo de simpla legitimare, permițând semnarea digitală a documentelor în raport cu instituțiile publice și urmând să absoarbă integral, în viitorul apropiat, toate funcțiile actualului card de sănătate. „Cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă vor deveni documentele standard emise în România”, au mai precizat reprezentanții instituției.

Gratuitate pentru digitalizare și penalizare pentru reticenți

Noua strategie de implementare evidențiază o diferențiere financiară clară între cetățenii care acceptă monitorizarea digitală și cei care o refuză din diverse considerente. Pentru a stimula adopția în masă, autoritățile oferă noul buletin cu cip complet gratuit, costurile de producție fiind acoperite integral prin accesarea fondurilor europene destinate modernizării administrative.

În schimb, românii care optează explicit pentru varianta fără cip vor primi o carte de identitate simplă, dar vor fi obligați să achite din propriul buzunar o taxă fixă de 39 de lei. În ciuda acestei bariere financiare punitive pentru unii, estimările oficiale arată că mecanismul va duce la preschimbarea a milioane de carduri pe parcursul următorilor ani.