[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-dobanzi-de-pana-la-715-pe-an-la-titlurile-tezaur/mediaPool/uMMhEXR.png”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Dobânzi de până la 7,15% pe an la titlurile TEZAUR
|
Noua emisiune de titluri de stat debutează astăzi l dobânzile sunt neimpozabile
Ministerul Finanţelor lansează luni a opta ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, până în 4 septembrie, românii putând investi în titluri de stat cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,20%, 6,75%, respectiv 7,15%. Veniturile obţinute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt emise în formă dematerializată. Când şi unde pot fi cumpărate titlurile de stat:
- Între 10 august 2026 – 2 septembrie 2026, prin platforma Ghişeul.ro;
- Între 10 august 2026 – 3 septembrie 2026, online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităţilor Trezoreriei Statului. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesaţi Ghid Tezaur online şi Tezaur online;
- Între 10 august 2026 – 4 septembrie 2026 de la sediul unităţilor Trezoreriei Statului;
- Între 10 august 2026 – 3 septembrie în mediul urban şi 10 august 2026 – 2 septembrie în mediul rural, prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A.
Avantajele investiţiei în Programul TEZAUR
Veniturile obţinute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală şi se plăteşte la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.
Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.
Prospectul de emisiune şi orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secţiunea Titluri de stat şi pe website C.N. Poşta Română S.A.
Reamintim că începând cu luna martie 2025, Ministerul Finanţelor a lansat prima ediţie în care cetăţenii români care au cont pe platforma Ghişeul.ro şi deţin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziţiona online titluri de stat, la doar un click distanţă.
Ghid pentru transferul rapid al fondurilor din contul TEZAUR
Ministerul Finanţelor a pregătit un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere TEZAUR înapoi în contul bancar personal.
Procesul se realizează prin completarea documentului Ordin de plată multiplu electronic (OPME), urmând paşii de mai jos:
- Descărcaţi formularul de pe site-ul Ministerului Finanţelor, secţiunea Tezaur Online, şi deschideţi-l exclusiv cu Adobe Acrobat Reader.
- Completaţi câmpurile cu datele de identificare (CNP) şi IBAN-ul contului bancar în care doriţi să primiţi banii.
- Calculaţi suma finală: Din suma totală de transferat, deduceţi comisionul aferent transferului: 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 lei sau 6 lei pentru sume mai mari.
- Validaţi şi salvaţi documentul PDF.
- Încărcaţi formularul în contul dumneavoastră SPV, utilizând butonul “Depunere formulare” de pe acelaşi site.
După încărcarea cu succes a documentului, transferul sumelor se va procesa în cel mai scurt timp posibil.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active de 237,4 miliarde de lei
l investițiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 95% în active românești
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 237,4 miliarde de lei, la finalul lunii iunie din 2026, în creștere cu 39% față de nivelul înregistrat la aceeași dată anul trecut, conform statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). ‘Investițiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 95% în active românești, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor românești sunt reprezentate de titluri de stat sau acțiuni listate la BVB’, se arată în raportul ASF. Potrivit sursei citate, contribuțiile încasate în luna iunie 2026 au fost în valoare de 2,06 miliarde de lei, în timp ce contribuția medie a fost de 447 de lei. La finalul lunii iunie, titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în structura activelor, respectiv 150,72 miliarde de lei (63,5%). Acestea erau urmate de acțiuni, cu 68,37 miliarde de lei (28,8%), fonduri de investiții, cu 7,75 miliarde de lei (3,3%) și obligațiuni corporative, cu 7,71 miliarde de lei (3,2%). ASF precizează că, la finalul lunii iunie 2026, fondurile de pensii private obligatorii aveau peste 8,5 milioane de participanți, respectiv 8.543.556. În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR, BRD, Metropolitan Life, NN și Vital.
Chisăliță: Situația pe piața gazelor va fi mai tensionată în iarnă
l ar putea duce la o majorare a prețurilor la facturile de curent electric și cu 20%
România se va confrunta în sezonul rece 2026-2027 cu o situație mai tensionată pe piața gazului, nu neapărat cu o criză, în contextul în care nivelul de depozitare atât la noi, cât și în Europa, înseamnă o pondere mult mai mică decât în anii trecuți, ceea ce ar putea duce la o majorare a prețurilor la facturile de curent electric și cu 20%, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. Întrebat dacă estimează o criză a gazelor în sezonul rece, Chisăliță a răspuns că nu va fi neapărat o criză, ci o situație mai tensionată decât a fost iarna trecută, din trei ‘perspective’. ‘Prima – există anumite prognoze care arată că iarna următoare va fi mai grea decât aceea din 2025 – februarie 2026. A doua problemă este tendința evoluției prețului pe piețele internaționale, în primul rând pe TTF (indice de referință pentru gazele naturale – n.r.), care arată prețuri mult mai mari decât în iarna precedentă. A treia chestiune importantă este nivelul de depozitare. Nivelul gazelor înmagazinate în momentul de față atât în lume, cât și în Europa, înseamnă o pondere mult mai mică decât anii trecuți. Or, toate aceste elemente ar putea duce la o iarnă mai grea decât ultima, respectiv un risc mai mare și prețuri mai mari’, a explicat specialistul în energie. Președintele AEI se așteaptă la o creștere a prețurilor la facturile electrice, mai ales că furnizorii vor trimite noile oferte consumatorilor. ‘Anul trecut, liberalizarea pieței de energie s-a făcut în august. Majoritatea contractelor au fost pe un an. Suntem în situația ca anumite companii de furnizare a energiei electrice să trimită oferte care țin seama de istoricul anului respectiv. Ce am avut noi în ultimele șase luni? Am avut al doilea cel mai mare PZU (piața pentru ziua următoare – n.r.) din Europa, după Italia. Asta înseamnă costuri pe care companiile le-au plătit, pentru că acestea vin, în general, cu prețuri fixe care acoperă diverse riscuri și costuri. Costurile se recuperează anul următor din ofertele-preț. A doua problemă este criza fără precedent din sistemul energetic, care este decontată de furnizori, urmând ca aceștia să-și recupereze banii din ofertele viitoare. În ultimul rând, astfel de situații determină o abordare prudențială din partea companiilor, în sensul că vin cu prime de risc care acoperă eventuale situații similare care s-ar întâmpla anul următor’, a susținut acesta. În opinia sa, prețurile ar putea crește cu sume cuprinse între 3-5% și 20%, în funcție de scenariul din perioada august 2026 – iulie 2027. ‘O analiză pe care am făcut-o săptămâna trecută arată că există trei scenarii probabile pentru perioada următoare, august 2026 – iulie 2027. Cele trei scenarii iau în considerare un scenariu optimist în care noi previzionăm o creștere în oferte a prețului cu 3-5%. Această abordare pleacă de la ceea ce s-a întâmplat în primele șase luni din 2026 din perspectiva evoluției PZU, dar și o situație, să zicem optimistă. Adică vom trece cu brio, nu cu foarte mari emoții, nu cu foarte mari evoluții și creșteri ale prețului în această perioadă, august, în care suntem în criză. Un scenariu optimist pleacă de la ideea că vom avea o criză de circa trei săptămâni, care va veni cu o cerere mai mare decât oferta, însemnând prețuri mari pe PZU. Asta înseamnă costuri mai mari cu echilibrarea. Estimările noastre sunt că în cazul acestui scenariu discutăm de o creștere cu 10-15% a ofertelor pe care le avem față de ceea ce există în momentul de față ca și preț mediu’, a spus Chisăliță. Un al treilea scenariu este cel care ia în considerare, atât criza energetică din acest moment, dar și o situație în care ar fi probleme și cu depozitele de gaze în iarnă. ‘Un al treilea scenariu pe care l-am analizat este cel care ia în considerare, atât criza energetică din acest moment, o criză care din punctul nostru de vedere înseamnă trei săptămâni cu echilibrări la limită, prețuri mari pe energie electrică achiziționată din import, dar și o situație puțin discutată și anume că vom avea depozite de gaze parțial umplute. Va fi o situație nu foarte bună în iarna 2026-2027, cu o ofertă mai mică pe gaze naturale și prețuri mai mari care se vor răsfrânge inclusiv în prețul energiei electrice și care înseamnă oferte care vor fi mai mari cu 15-20% în scenariul pesimist pentru perioada următoare’, a adăugat președintele Asociației.
O femeie a transferat 70.000 de lei unor persoane care s-au prezentat telefonic drept reprezentanţi ai BNR şi Poliţiei
O femeie din judeţul Alba a transferat aproape 70.000 de lei, toate economiile sale, unor infractori care s-au prezentat telefonic drept reprezentanţi ai BNR şi Poliţiei şi i-au transmis legitimaţii falsificate pentru a-i câştiga încrederea. Tranzacţia a fost blocată de către un poliţist, după ce aceasta a apelat la Poliţie, dându-şi seama că a fost înşelată. “O femeie, în vârstă de 36 de ani, din oraşul Cugir, a fost contactată telefonic de către persoane necunoscute care s-au prezentat drept reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României şi poliţişti din cadrul Poliţiei Române. Pentru a-i câştiga încrederea, aceştia i-au transmis fotografii ale unor documente de legitimare, precum şi alte documente create cu ajutorul inteligenţei artificiale. Astfel, persoana vătămată a fost determinată să îşi transfere economiile din contul curent într-un cont bancar indicat de cei care au contactat-o”, informează, duminică, oficialii Poliţiei Judeţene Alba. Potrivit acestora, femeia a transferat în contul infractorilor 68989 lei, însă la scurt timp şi-a dat seama că a fost victima unei înşelăciuni şi a sesizat Poliţia Oraşului Cugir. “Agentul principal de poliţie Bota Cătălin Mihai, din cadrul Compartimentului de Investigaţii Criminale, a desfăşurat cu operativitate activităţile specifice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, reuşind să blocheze suma transferată”, precizează sursa citată, subliniind că banii au fost restituiţi femeii. Cercetările continuă sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, în vederea identificării autorilor. Poliţiştii transmit oamenilor că nu trebuie să se lase convinşi de o fotografie a unei legitimaţii sau a unui document, întrucât acestea pot fi falsificate sau generate cu ajutorul inteligenţei artificiale. Aceştia reamintesc că poliţiştii, medicii, reprezentanţii BNR, reprezentanţii ANAF sau reprezentanţii altor instituţii nu sună niciodată pentru a cere transferuri bancare sau date personale.
POLITICO: Pariul Germaniei pe piaţa liberă a gazului ar putea pune în pericol Europa la iarnă
Rezervele de gaze naturale ale Europei se reduc periculos de mult, existând riscul apariţiei unor noi probleme energetice dacă războiul din Iran continuă şi valurile de frig vor determina creşterea cererii de încălzire pe durata iernii. Însă cel mai mare consumator de energie al continentului nu pare prea îngrijorat. Germania reprezintă cea mai mare vulnerabilitate a UE, deoarece dimensiunea sa imensă înseamnă că deficitele de gaz de acolo s-ar putea resimţi în ţările vecine, determinând creşterea preţurilor în întreaga Uniune, dacă nu reuşeşte să-şi refacă rezervele, scrie POLITICO. Acest lucru a determinat apariţia unor apeluri din ce în ce mai numeroase adresate Berlinului să facă ceva de neimaginat: să intervină în mod direct pentru a-şi îndruma giganţii energetici controlaţi de stat să cumpere gaze la orice preţ, abandonând ani de doctrină a pieţei libere în materie de politică energetică. Până în prezent, guvernul a refuzat să cedeze, chiar dacă nu îndeplineşte obiectivele UE şi se confruntă cu riscul unor penurii fizice de aprovizionare încă din noiembrie. Este un pariu pe faptul că pieţele vor rezolva totul, chiar dacă războiul şi vremea caniculară distorsionează stimulentele tradiţionale şi perturbă lanţurile de aprovizionare globale. “Nivelurile de stocare nu sunt doar excepţional de scăzute pentru această perioadă a anului, ci sunt la un minim istoric”, a declarat Sebastian Heinermann, directorul general al INES, cea mai importantă asociaţie germană din domeniul stocării gazelor. El a avertizat însă că Germania se bazează în continuare pe o abordare învechită, orientată către piaţă, pentru a-şi reface rezervele, chiar şi atunci când “nu mai există aproape deloc stimulente economice de piaţă”. De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ţările UE au fost obligate să atingă obiectivele de stocare a gazelor naturale de 90% din capacitatea naţională până în iarnă, pentru a preveni deficite grave de aprovizionare. UE a redus acest obiectiv la 80% în urma izbucnirii războiului din Iran, pentru a preveni achiziţiile sub imperiul panicii. De obicei, realimentarea este responsabilitatea comercianţilor şi a furnizorilor de utilităţi, care cumpără gaz la preţuri mici vara pentru a-l stoca şi a-l vinde apoi iarna, obţinând profit. Însă cumpărătorii afirmă că preţurile mai ridicate din vară, ca urmare a războiului din Iran şi a schimbărilor climatice, au răsturnat această dinamică, lăsând rezervele de gaz din întreaga Uniune la aproximativ 58% din capacitatea naţională, cu 16 puncte procentuale sub media istorică pe cinci ani şi la cel mai scăzut nivel din 2011. Rezervele scăzute au contribuit deja la creşterea presiunii asupra preţurilor la gazele naturale, legată de tensiunile reînnoite din jurul Strâmtorii Ormuz, preţul de referinţă european al gazelor naturale fiind acum constant mai ridicat decât a fost în primele patru luni ale războiului cu Iranul. Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a declarat că blocul nu se confruntă cu riscuri de aprovizionare pe timpul iernii. Însă un raport al firmei de analiză energetică Rapidan estimează că rezervele vor creşte până la doar 65% din capacitatea totală de stocare până în noiembrie, susţinând că atingerea obiectivului UE până în iarnă nu va fi posibilă fără “preţuri semnificativ mai mari”.
Mureşan: Păstrarea ratingului de ţară al României în acest an nu a venit de la sine
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan afirmă, duminică după-amiază, că puţini lideri politici ar fi putut ăn acest an să asigure menţinerea ratingului de ţară al Romîniei aşa cum a făcut Ilie Bolojan. ”Mulţumim, Ilie Bolojan! Păstrarea ratingului de ţară al României în acest an nu a venit de la sine. Ea a fost aproape imposibilă, având în vedere situaţia moştenită în urmă cu un an, având în vedere crizele externe neprevăzute şi având în vedere atacurile politice interne. Hotărârea şi priceperea lui Ilie Bolojan au fost mai puternice decât toate”, a scris, duminică, pe Facebook, europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan, propunerea PNL pentru premier. Acesta a adăugat că ”sunt extrem de puţini oamenii politici care ne-ar fi putut salva în acest an, aşa cum a făcut-o el”. Agenţia de rating Moody’s a reconfirmat, vineri, ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, şi perspectiva negativă. Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat că ritmul accelerat de reducere a deficitului şi integrarea în cadrul instituţional european susţin consolidarea fiscală şi încrederea investitorilor. Continuarea procesului de ajustare fiscală şi a reformelor rămâne decisivă, subliniază el. Decizia Moody’s a venit la o săptămână după ce şi Fitch a reconfirmat ratingul României.
Peste 200.000 de turiști pe litoral
Litoralul românesc înregistrează în acest weekend unul dintre cele mai intense momente ale sezonului estival 2026, fiind așteptați peste 200.000 de turiști, susține Corina Martin, președintele Asociației Patronale RESTO Constanța și secretar general al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). ‘Litoralul românesc atinge în acest weekend 100% grad de ocupare, iar peste 200.000 de turiști se află în acest moment pe litoralul Mării Negre, potrivit datelor centralizate de operatorii din turism. Este unul dintre cele mai intense momente ale sezonului estival 2026. Hotelurile, apartamentele de vacanță și celelalte structuri de cazare sunt ocupate la capacitate maximă, în timp ce restaurantele, terasele, beach-barurile, cluburile și operatorii de agrement înregistrează un flux foarte ridicat de turiști’, a declarat Corina Martin, într-un comunicat transmis sâmbătă AGERPRES. Potrivit acesteia, cifrele reprezintă un semnal important pentru întreaga industrie: ‘Litoralul românesc este plin! Avem 100% grad de ocupare și peste 200.000 de turiști aflați acum la mare. Este un vot de încredere pentru litoralul românesc și pentru industria ospitalității. Românii aleg, în aceste zile, să-și petreacă vacanța în România, iar acest lucru trebuie să ne bucure și, în același timp, să ne responsabilizeze.’ Peste 200.000 de turiști înseamnă un impact major pentru economia locală – dar nu salvează un an de reale provocări pentru Industrie. Afluxul de turiști se reflectă în întreaga economie a destinației: hoteluri, restaurante, cafenele, comerț, transport, servicii de agrement, entertainment și activități turistice, a transmis președintele organizației.
Curăţarea deşeurilor spaţiale ar putea deveni o afacere de amploare
Spaţiul din jurul Pământului devine din ce în ce mai aglomerat, pe măsură ce numărul sateliţilor şi al fragmentelor de deşeuri spaţiale creşte, sporind riscul de coliziuni. Companii precum Astroscale şi ClearSpace pariază că îndepărtarea deşeurilor spaţiale se va transforma într-o afacere mai amplă, care va oferi servicii de întreţinere, reparaţii şi prelungire a duratei de viaţă a sateliţilor. Piaţa este încă la început şi susţinută în mare parte de guvern, iar reglementările vor juca probabil un rol cheie în crearea cererii comerciale, scrie CNBC. Mii de sateliţi orbitează în jurul Pământului, iar atunci când îşi încheie ciclul de viaţă, nu dispar pur şi simplu. La fel se întâmplă şi cu rachetele care i-au plasat acolo. Săptămâna aceasta, o treaptă superioară uzată a rachetei Falcon 9 de la SpaceX s-a prăbuşit pe Lună, la mai bine de un an după ce a fost lăsată pe o traiectorie necontrolată în urma unei misiuni lunare. Mai aproape de Pământ, sateliţii scoşi din funcţiune, părţile uzate ale rachetelor şi alte resturi pot rămâne pe orbită ani de zile, contribuind la un mediu din ce în ce mai aglomerat şi la un risc crescut de coliziuni. Acum, un număr tot mai mare de companii pariază că eliminarea acestor deşeuri orbitale şi întreţinerea sateliţilor înainte ca aceştia să devină deşeuri ar putea deveni o afacere în sine.
Inflaţia continuă să încetinească în China
Inflaţia din China a încetinit în iulie, mai mult decât se aştepta, ajungând la 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale publicate duminică, informează AFP. Indicele preţurilor de consum (IPC) este indicatorul inflaţiei pentru consumatori în cea de-a doua economie mondială. Este vorba despre cea mai mică creştere a preţurilor din ianuarie, potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), şi se situează sub estimările analiştilor chestionaţi de Bloomberg, care se aşteptau la 0,8%. IPC înregistrase deja o uşoară scădere în iunie, ajungând la 1%. Gigantul asiatic se confruntă cu presiuni deflaţioniste persistente, fiind afectat de cheltuielile reduse ale gospodăriilor, de surplusurile de producţie şi de o gravă criză imobiliară. În acelaşi timp, indicele PPI al preţurilor de producţie, care reflectă în special costurile din industrie, a înregistrat, la rândul său, o încetinire în iulie, ajungând la 3,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, faţă de 4,1% în iunie. Şi în acest caz, valoarea se situează sub previziunile Bloomberg (3,8%).
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-dobanzi-de-pana-la-715-pe-an-la-titlurile-tezaur”]