[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-internationale-modelul-mythos-al-anthropic-a-creat-identitati-false-pentru-a-manipula-oameni-intr-un-test-de-securitate-cibernetica/mediaPool/ub8mulQ.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Modelul Mythos al Anthropic a creat identităţi false pentru a manipula oameni într-un test de securitate cibernetică
|
Modelul de inteligenţă artificială Mythos 5, dezvoltat de Anthropic, a creat identităţi false online şi a încercat să convingă un dezvoltator să aprobe modificări de cod maliţios într-un proiect open-source, în timpul unui test de securitate cibernetică desfăşurat de AI Security Institute (AISI) din Marea Britanie, potrivit CNBC.
Incidentul a avut loc într-un mediu de testare în care cercetătorii au eliminat intenţionat o parte dintre măsurile de protecţie, au dezactivat filtrele de siguranţă şi au oferit modelelor acces la internet pentru a le evalua capabilităţile.
AISI a identificat 19 acţiuni potenţial periculoase, dintre care 17 au fost generate de Anthropic Mythos 5, iar două au implicat modelul OpenAI GPT-5.6 Sol, cu mecanismele de protecţie cibernetică dezactivate. Institutul a precizat că niciuna dintre tentative nu a avut succes şi nu a produs pagube în lumea reală.
Potrivit AISI, agentul bazat pe Mythos a cercetat dezvoltatorii proiectului, a creat mai multe identităţi false şi a încercat să manipuleze un administrator real pentru a aproba codul maliţios. După ce modificările au fost contestate public, modelul şi-a modificat activitatea anterioară pentru a părea inofensivă şi a luat în calcul folosirea unei noi identităţi pentru a-şi continua încercările.
În aceeaşi campanie, AI-ul a trimis mesaje şi fişiere unor persoane reale, încercând să le convingă să ruleze cod maliţios. Unele mesaje conţineau încărcături periculoase, iar altele reprezentau tentative de inginerie socială.
Anthropic şi OpenAI: testele nu reflectă utilizarea reală
Anthropic a declarat că modelele au fost evaluate în condiţii “deliberat permisive”, care nu reflectă mediul de producţie, şi că nu există dovezi că sistemul ar fi scăpat dintr-un mediu securizat. La rândul său, OpenAI a precizat că incidentele au avut loc exclusiv în cadrul unor teste de securitate desfăşurate de parteneri, în medii experimentale cu măsuri de protecţie reduse.
Incidentul vine după alte cazuri recente în care modele dezvoltate de Anthropic şi OpenAI au manifestat comportamente neaşteptate în timpul testelor de securitate.
În urma acestor episoade, în Congresul SUA a fost introdus proiectul de lege “AI Kill Switch Act”, care ar obliga companiile să poată opri, limita sau suspenda funcţionarea modelelor de inteligenţă artificială în situaţii de risc.
Etajul superior al rachetei SpaceX s-a prăbuşit pe Lună, confirmă oamenii de ştiinţă
Treapta superioară a unei rachete SpaceX s-a prăbuşit într-adevăr pe Lună, au confirmat miercuri oamenii de ştiinţă, pe baza observaţiilor efectuate cu un telescop din Chile, care a captat dovezi ale existenţei unui nor de resturi, relatează AFP.
Coliziunea, care a fost accidentală, ar fi creat un crater pe suprafaţa lunară, pe care agenţiile spaţiale, printre care şi NASA, speră să îl documenteze. Oamenii de ştiinţă estimau că treapta superioară a rachetei Falcon 9, de dimensiunea unui autobuz, urma să lovească suprafaţa Lunii miercuri, în jurul orei 06:35 GMT (09:35, ora României). Asta s-a şi întâmplat.
Telescopul foarte mare al Observatorului European Austral (ESO), situat în Chile, „a detectat linii spectrale”, a anunţat Observatorul într-o postare pe reţelele sociale. Este vorba despre „amprente chimice” de sodiu şi litiu în norul de praf rezultat în urma impactului, care a durat între cinci şi zece minute după coliziune. „Sodiul provine probabil din solul lunar, în timp ce litiul ar putea proveni de la rachetă însăşi”, a precizat ESO. Benjamin Fernando, cercetător la Laboratorul Naţional Los Alamos din New Mexico (sud-vestul Statelor Unite) şi autor principal al unui studiu recent dedicat acestei coliziuni preconizate, a confirmat, de asemenea, pentru AFP că impactul a avut loc.
Presupunând că tot combustibilul fusese consumat, autorii studiului au estimat că nava spaţială cântărea aproximativ patru tone şi urma să se prăbuşească la o viteză de 8.690 km/h, în apropierea craterului Einstein, în emisfera nordică a Lunii.
NASA şi sonda sa spaţială Lunar Reconnaissance Orbiter au prevăzut să capteze imagini de la locul impactului, la fel şi Coreea de Sud cu sonda sa Pathfinder Lunar Orbiter. Însă informaţiile ar putea ajunge abia peste câteva zile.
Înainte de prăbuşire, NASA afirmase că nu există „niciun pericol pentru Pământ”.
„Oamenii de ştiinţă de la NASA intenţionează să colecteze date lunare referitoare la acest eveniment pentru a perfecţiona tehnicile de urmărire a obiectelor din spaţiu”, a precizat, de asemenea, agenţia americană. Racheta Falcon 9, realizată de compania SpaceX a lui Elon Musk, a decolat în ianuarie 2025 cu două module de aselenizare la bord. Propulsorul s-a întors pe Pământ, în timp ce etajul superior, considerat de atunci un deşeu spaţial, a rămas în spaţiu pentru a continua transportul celor două aparate. „O combinaţie de activitate solară şi forţe gravitaţionale l-a plasat în cele din urmă pe o traiectorie către Lună”, în ciuda precauţiilor luate de SpaceX, a afirmat Julianna Scheiman, o reprezentantă a companiei, în cadrul unei conferinţe de presă a NASA, organizată luni.
Coliziunea ar urma să permită studierea norilor de praf şi o mai bună evaluare a riscurilor legate de deşeurile spaţiale artificiale, aspecte cu atât mai importante cu cât NASA speră să stabilească o prezenţă umană durabilă pe Lună.
Luna este lovită în mod regulat de deşeuri spaţiale, în special de meteori. Coliziunile cu obiecte artificiale sunt, însă, mult mai rare. În anii 1970, NASA a provocat în mod intenţionat impacturi, în cadrul programului Apollo, pentru a colecta date seismice.
Potrivit Agenţiei Spaţiale Europene, peste 46.000 de resturi spaţiale, cu o greutate totală de 17.000 de tone, se află în prezent pe orbită, a anunţat aceasta la sfârşitul lunii iulie. Unii experţi au avertizat că acumularea excesivă de deşeuri spaţiale în jurul Pământului ar putea duce la o reacţie în lanţ periculoasă de coliziuni, cunoscută sub numele de „sindromul Kessler”.
După ce a şocat cu declaraţiile din urmă cu câteva zile, Valeri Zalujni spune că este un susţinător al NATO
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, fostul comandant-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujni, şi-a explicat miercuri poziţia pe care a exprimat-o în urmă cu două zile cu privire la perspectivele aderării Ucrainei la NATO, când, spre surprinderea multora, a spus că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO, relatează Evropeiska Pravda şi Interfax-Ucraina.
Ambasadorul a fost rugat să-şi explice declaraţiile făcute luni, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor, când a spus că nu vede Ucraina în NATO, pentru că alianţa occidentală a rămas „ghidată de doctrinele din cel de-al Doilea Război Mondial” şi ar trage Kievul în jos.
Zalujni a asigurat miercuri că este un susţinător al Alianţei Nord-Atlantice, dar a spus că această organizaţie trebuie să se transforme.
Generalul a reamintit că, în 2019, a fost principalul susţinător şi promotor al reformei privind trecerea Forţelor Armate ale Ucrainei la standardele NATO, motiv pentru care a fost atunci ţinta multor critici. „În faţa dumneavoastră se află o persoană care, în 2019, cu aceste mâini şi cu acest cap, a elaborat în întregime întreaga reformă şi modificările aduse la aproape 37 de acte legislative privind alinierea Ucrainei, în sistemul de management la nivel strategic, la principiile şi standardele NATO. Mi-am făcut atât de mulţi duşmani, încât nici nu vă puteţi imagina. Eu sunt pentru NATO”, a declarat ambasadorul.
Totuşi, potrivit acestuia, „din punct de vedere politic, NATO ridică multe întrebări, fiind un bloc care a apărat lumea veche”. „Are loc un progres ştiinţific şi tehnic. În 2026, Ucraina a utilizat toate tipurile de armament – cu excepţia, poate, a armelor nucleare, a portavioanelor şi a avioanelor F-35, care se află în dotarea NATO – şi a aplicat doctrinele de utilizare a acestora. Resursele s-au epuizat. Federaţia Rusă a găsit o soluţie de contracarare pentru toate acestea”, a explicat Zalujni.
Explicându-şi punctul de vedere, el a subliniat că NATO se află încă în doctrina de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar „noi suntem cu un pas înainte din punct de vedere tehnologic”, a evidenţiat el, reluându-şi ideile exprimate luni.
„Progresul ştiinţific şi tehnologic şi războiul în curs au dus Forţele Armate ale Ucrainei la un nivel cu totul diferit. Iar acum NATO nu are altă soluţie decât să treacă la standarde complet diferite, pentru a ajunge la o doctrină cu totul nouă. Abia atunci NATO va fi pregătită pentru aderarea Ucrainei. Am spus deja că avem nevoie de un bloc militar cu totul nou, cel mai probabil cu o ancorare teritorială în Europa. Cu totul nou”, a punctat generalul.
Ca exemplu, el a menţionat din nou, ca şi luni, JEF (Forţele Expediţionare Unite), care este „o organizaţie destul de promiţătoare din punct de vedere politic”.
Zalujni a adăugat că participă în mod regulat la exerciţiile de comandă şi stat major ale NATO care se desfăşoară în Marea Britanie, deoarece acestea ilustrează cultura şi filosofia Alianţei privind desfăşurarea operaţiunilor militare. „Însă acest bloc trebuie să se schimbe pentru a face faţă ameninţărilor actuale”, a insistat el. „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?”, a lansat Zalujni întrebarea-provocare.
Anterior, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a declarat că afirmaţiile ambasadorului Ucrainei în Marea Britanie, Valerii Zalujni, privind perspectivele aderării Ucrainei la NATO au fost scoase din context şi au avut un ecou amplu, deşi citatul complet se referea în primul rând la JEF (Forţele Expediţionare Unite), nu la NATO.
În timpul discuţiei privind integrarea euroatlantică, în cadrul reuniunii generale a ambasadorilor de la Kiev, Zalujnii a fost rugat să comenteze chestiunea participării Ucrainei la coaliţia JEF, după care s-a exprimat în general cu privire la Alianţă. „Cunosc foarte bine NATO. Timp de vreo 12 ani, probabil, m-am ocupat personal de adoptarea standardelor NATO şi am ascultat în fiecare an poveşti despre faptul că, în curând, vom adera la NATO. Din păcate, nu vom adera niciodată la această organizaţie!”, a spus el luni, considerând mai realistă o altfel de alianţă, mai restrânsă şi mai localizată. „Ucraina se va alătura blocurilor şi alianţelor care, probabil, se vor forma. Cel mai probabil, vom vorbi despre un bloc european de securitate militară”, a preconizat el.
Italia plasează toate cele 27 de oraşe mari ale sale sub cea mai înaltă alertă de caniculă
Italia a plasat toate cele 27 de oraşe mari ale sale, de la Trieste în nord până la Palermo în sud, sub cea mai înaltă alertă de caniculă, pe măsură ce se intensifică cel de-al patrulea val de căldură care loveşte ţara în această vară, scrie The Guardian.
O alertă roşie înseamnă că există o probabilitate mai mare de a se produce o situaţie de urgenţă din cauza riscului pentru sănătate pe care îl reprezintă temperaturile extreme prelungite pentru întreaga populaţie.
Miercuri, 25 de oraşe se aflau în alertă roşie, iar joi s-au adăugat încă două, a anunţat Ministerul Sănătăţii.
Este pentru prima dată în acest an când toate cele 27 de oraşe monitorizate de sistemul de supraveghere a caniculei al Ministerului Sănătăţii au fost plasate în alertă maximă.
Oraşele aflate în alertă roşie sunt: Torino, Bolzano, Milano, Genova, Veneţia, Verona, Trieste, Bologna, Florenţa, Perugia, Roma, Napoli, Ancona, Pescara, Bari, Campobasso, Reggio Calabria, Palermo şi Cagliari, precum şi Catania, Messina, Brescia, Viterbo, Latina, Rieti, Frosinone şi Civitavecchia.
Având în vedere că, în ultimele zile, temperaturile din unele zone ale Italiei s-au apropiat de 40°C, autorităţile au avertizat populaţia să evite expunerea directă la soare între orele 11:00 şi 18:00, să rămână în interior pe cât posibil şi să bea cel puţin 1,5 litri de apă pe zi. Alte recomandări includ evitarea băuturilor carbogazoase, a cafelei, a alcoolului şi a meselor copioase, purtarea de haine uşoare şi să nu lase copiii sau animalele în maşini. Canicula extremă, despre care oamenii de ştiinţă afirmă că este determinată de criza climatică provocată de om, nu va da semne de încetare cel puţin o săptămână. Temperatura în Europa a crescut de aproximativ două ori mai repede decât media globală.
Valul de căldură actual a fost asociat cu patru decese în ultimele zile, printre care un culegător de roşii în vârstă de 19 ani şi un tâmplar de 40 de ani, care lucrau amândoi în zone industriale din regiunea Lombardia. Se presupune că un agent de pază din Bologna a suferit o afecţiune fatală cauzată de căldură în timp ce se afla în maşina sa.
Valurile de căldură din acest an au agravat, de asemenea, seceta din valea râului Po, după o primăvară secetoasă. Peste 100 de localităţi din Piemont şi Lombardia se confruntă cu dificultăţi în aprovizionarea cu apă, unele dintre ele folosind cisterne pentru a-şi completa rezervele de apă potabilă.
Marile oraşe turistice, precum Roma, depun eforturi pentru a atenua impactul căldurii, oferind acces gratuit la cinematografe şi spaţii culturale dotate cu aer condiţionat în timpul celor mai toride ore ale zilei şi prelungind programul de vizitare al monumentelor, printre care Colosseumul şi Panteonul, pentru a permite vizite seara.
Comunicarea cu liderul suprem Mojtaba Khamenei este „foarte dificilă în acest moment”, recunoaşte preşedintele iranian
Preşedintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut, într-un interviu difuzat miercuri de televiziunea de stat iraniană, că în prezent comunicarea cu liderul suprem Mojtaba Khamenei este „foarte dificilă”, relatează AFP.
„Comunicarea cu el este foarte dificilă în acest moment, dar prezenţa sa constituie, oricum ar fi, un atu major pentru noi, care ne permite să continuăm”, a declarat Massoud Pezeshkian referindu-se la fiul şi succesorul lui Ali Khamenei, fostul lider suprem ucis în prima zi a războiului declanşat de Israel şi Statele Unite împotriva Iranului la 28 februarie.
Rănit în timpul ofensivei, care a dus la moartea a numeroşi responsabili iranieni, Mojtaba Khamenei nu s-a exprimat, de la numirea sa, decât prin comunicate care îi sunt atribuite. Discreţia sa, în ciuda confruntărilor cu Statele Unite, a dat naştere la speculaţii privind relaţiile sale cu alţi înalţi reprezentanţi iranieni. Absenţa sa de la înmormântarea tatălui său, în luna iulie, a stârnit, de asemenea, întrebări cu privire la starea sa de sănătate sau chiar la o eventuală asasinare a sa.
Massoud Pezeshkian a ţinut totuşi să-l apere pe ayatollah, declarând că l-a primit cu „amabilitate şi o logică foarte solidă” în cadrul întâlnirilor avute. „Din păcate, situaţia actuală permite unor persoane rău intenţionate să-l descrie altfel şi să prezinte o imagine diferită a lui”, a adăugat el.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationale-modelul-mythos-al-anthropic-a-creat-identitati-false-pentru-a-manipula-oameni-intr-un-test-de-securitate-cibernetica”]