Plimbări prin apă, printre stânci, o peșteră spectaculoasă și un drum roman. Locul nu departe de Timișoara unde te bucuri de răcoare

TIMIȘOARA. Pentru că se anunță în continuare zile caniculare, puteți petrece un weekend de poveste în locuri răcoroase, nu foarte departe de Timișoara.

CITEȘTE ȘI:Operațiunea prin care e asigurată apa la robinete în Timișoara în plină criză provocată de secetă. Sunt mutați constant câțiva metri cubi din Timiș în Bega

Puteți urca în mașina personală sau în tren și să luați drumul Petroșaniului (județul Hunedoara). Foarte aproape de acest oraș din județul vecin, scăpati de căldură, vedeți peisaje încântatoare, vă puteți plimba prin apa rece a unui râu, puteți explora o peșteră sau avânta pe un drum roman.

Vă propunem să vizitați Cheile Băniței din Parcul Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina. Cheile sunt deosebit de spectaculoase, oferind un peisaj rar întâlnit. Intrarea în Chei costă 5 lei/ persoană și ar fi bine să aveți bani la dumneavoastră în buzunar deoarece încasările se fac în cash.

Odată ce intrați în Cheile Băniței, veți pătrunde într-o lume de basm. Stâncile sculptate de apă bucură privirea, la fel și coloritul acestora care este unul neobișnuit, întrucât există zone în care acestea acoperă parțial cheile, precum o umbrelă.

Cheile Băniței se afla la 8 kilometri nord de Petroşani, în culoarul Băniţa-Merișor-Baru, în zona în care Depresiunea Petroşani se unește cu Depresiunea Haţegului din nord, acolo unde bazinul Jiului face loc Streiului și apelor pe care acesta le adună din Șureanu și Retezat.

Ineditul traseului îl reprezintă faptul că trebuie să mergeți prin apă, fiind recomandate încălțări adecvate, cu talpă cauciucată aderentă, pentru a nu aluneca pe pietre.

În timpul verii, apa nu este foarte adâncă, ajungând în cele mai multe locuri până la glezne, doar în câteva părți trece de genunchi, astfel că poate fi parcurs acest traseu fără probleme.

Lungimea cheilor nu este una mare, acestea au aproximativ 250-300 de metri, ele formându-se prin prăbuşirea tavanului unei peşteri. La intrare în chei se pot observa câteva excavații în stâncă, ce reprezintă foste cursuri secundare ale apei, ce sunt denumite „La nări”, din cauza formelor pe care le au.

Pe dealul care se înalță deasupra și lângă Cheile Băniței se află o cetate dacică, Cetatea Băniței, care făcea parte din sistemul de apărare din Munții Șureanu, ce deservea Sarmizegetuza Regia.

Și, dacă tot ați ajuns la Cheile Băniței, este de neratat Peștera Bolii. Drumul până la peșteră puteți să îl parcurgeți și pe jos. Între cele două obiective distanta este de doar 1 kilometru.

Peștera Bolii a fost amenajată, așa că poate fi străbătută fără să fie necesar echipament special. Drumul coboară dinspre Haţeg spre Petroşani, trece pe lângă dealul care poartă în spinare ruinele cetăţii dacice de la Băniţa, ca să ajungă în zona pârâului Jupânesei.

Peștera Bolii este printre puţinele din ţară care poate fi parcursă, și datorită pârâului care o străbate, de la un capăt la altul. Mai mult, să nu fiți surprinși de scena amenajată pe care o veți găsi înăuntru: deși e străbătură de pârîul Jupâneasa, peștera are o acustică extraordinară, așa că aici pot fi susținute concerte: de la corale, până la concerte rock.

Numele peşterii provine de la Familia Bolia, care este menţionată pentru prima oară în anul 1.404 într-un act de donaţie al regelui Sigismund. Prin acesta, voievodul Bolia, din Țara Zarandului, primea proprietăţi de pământ şi păduri în zonă.

Peștera Bolii, sub forma unui tunel cotit, a fost săpată în calcarele Jurasice ale Dealului Bolii de apele vijelioase ale pâraielor Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 m.

De la intrare până la ieşire, peştera se întinde pe o lungime de 455 de metri, dar însumate toate galeriile ajung de peste 1.400 de metri. Intrarea peşterii are o lărgime de 20 de metri şi o înălţime de 10, dar, dacă aţi intrat în adâncuri, aşteptaţi-vă la spectacol: pereți de 45 de metri înâlțime și picturi rupestre.

Biletul de intrare la Peștera Bolii costă 10 lei pentru adulți. Pentru pensionari și studenți prețul este de 5 lei, iar pentru copii biletul costă 2,5 lei.

După ce ați vizitat Peștera Bolii traseul continuă către Pasul Vâlcan. Panourile de informare turistică arată că în primul război daco-roman, în perioada anilor 101-102, prin acest pas au urcat spre nord, către cetăţile dacice, legiunile romane conduse de al treilea important general roman al împăratului Traian, Lucius Quietus.

Ulterior, trecătoarea ar fi unit Drobeta cu Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aşa că rutei i s-a spus „Drumul lui Traian”.

În toamna anului 1600 însuşi Mihai Viteazu a aprcurs pasul Vâlcan, în drumul său spre Viena, unde urma să-l întâlnească pe împăratul Rudolf al II-lea. Legeda spune că în locul cunoscut astăzi sub numele de Poiana lui Mihai, calul voievodului ar fi căzut de oboseală, aşa că Mihai Viteazu a parcurs trecătoarea pe jos.

Sursa: Gohunedoara.ro

***

Maimultegăsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!

Dacăați fost martorii unui eveniment sauai unei situațiineobișnuitecare ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la[email protected],  pe FBsau pe contul nostru deInstagram!

CITEȘTE ȘI: Afli primul tot ceea ce se intampla cu adevarat important in Timisoara si in regiune cu Aplicatia de stiri Opinia Timisoarei. 3 tipuri de alerte te tin mereu conectat la evenimente. Descarca gratuit Aplicatia OT aici!