VIDEO! Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, aprobat prin hotărâre de guvern

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, o hotărâre pentru aprobarea Planului de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice. Conform unui comunicat al Executivului, Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice este un document-cadru care stabilește măsurile naționale de prevenire, pregătire, gestionare și atenuare a efectelor unor eventuale crize de energie electrică, precum și măsurile necesare pentru restaurarea funcționării în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național.

Planul a fost elaborat de Ministerul Energiei, în calitate de autoritate competentă, în aplicarea Regulamentului (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, a precizat sursa citată. ‘Aprobarea Planului nu echivalează cu declararea unei crize de energie electrică și nu introduce automat limitări ale consumului sau ale schimburilor transfrontaliere. Planul stabilește cadrul de pregătire, responsabilitățile instituționale și succesiunea măsurilor care pot fi aplicate într-o situație de criză. Numai dacă evoluția Sistemului Electroenergetic Național o impune, după aplicarea măsurilor prealabile prevăzute de legislație, limitarea în tranșe a consumului clienților finali incluși în Normativul de limitări poate fi dispusă printr-o hotărâre distinctă a Guvernului, în condițiile art. 5 alin. (6) din Legea nr. 123/2012’, precizează comunicatul Guvernului.

Limitarea în tranșe nu vizează automat populația sau toți consumatorii industriali, ci numai clienții finali cărora li se aplică Normativul de limitări, în condițiile și potrivit procedurii stabilite de legislația în vigoare. Planul și documentele din dosar confirmă caracterul distinct al eventualei hotărâri privind limitarea consumului, potrivit sursei citate.

Documentul analizează nouă scenarii de risc relevante la nivel național, care pot afecta siguranța alimentării cu energie electrică: atac cibernetic asupra activelor care fac parte din rețeaua electrică; val de frig; evenimente extreme cauzate de condiții meteorologice de iarnă; criză în asigurarea combustibililor fosili; greve, revolte și acțiuni de protest ale angajaților; pandemie; secetă; cutremur; conflict militar sau război.

Pentru fiecare scenariu, Planul descrie condițiile de apariție și evoluția posibilă, efectele asupra producției, transportului și distribuției energiei electrice, măsurile naționale de prevenire și intervenție, precum și mecanismele regionale și bilaterale de comunicare, coordonare și asistență convenite cu operatorii de transport și de sistem din statele vecine. Planul stabilește rolurile și responsabilitățile Ministerului Energiei, ale CNTEE Transelectrica SA, ale operatorilor de distribuție, producătorilor de energie electrică, ANRE și ale celorlalte autorități și entități implicate în gestionarea Sistemului Electroenergetic Național.

Documentul stabilește, de asemenea, fluxurile de informare, coordonarea în caz de criză, măsurile de apărare și restaurare, precum și testarea periodică a echipamentelor, capacităților și centrelor de dispecer relevante.

În scenariul de secetă, Planul are în vedere, gradual și în ordinea stabilită, măsuri precum:

* aplicarea măsurilor de salvgardare prevăzute în Regulamentul aprobat prin Ordinul ANRE nr. 142/2014;

* încărcarea grupurilor aflate în funcțiune până la puterea maximă disponibilă și, dacă este necesar, utilizarea grupurilor aflate în rezervă;

* reducerea consumului dispecerizabil declarat ca ofertă de încărcare pe piața de echilibrare;

* redarea înainte de termen în exploatare, în condiții de siguranță și dacă este posibil din punct de vedere tehnic, a unor unități de producție aflate în reparație;

* creșterea disponibilității echipamentelor din rețelele de transport și distribuție, inclusiv prin reprogramarea unor retrageri din exploatare;

* funcționarea rețelelor de distribuție în zona inferioară a benzii admise de tensiune;

* solicitarea de energie electrică de urgență de la operatorii de transport și de sistem din statele vecine, în limita capacităților de interconexiune și a disponibilității acestora;

* dacă măsurile anterioare sunt insuficiente, reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune și a schimburilor notificate pe direcția export, în condițiile legislației naționale și europene.

‘Măsurile cu impact asupra funcționării pieței și, în special, măsurile care nu se bazează pe piață sunt utilizate numai după epuizarea sau dovedirea insuficienței opțiunilor bazate pe piață. Acestea trebuie să fie necesare, proporționale, nediscriminatorii și limitate în timp. Obiectivul Planului este consolidarea rezilienței Sistemului Electroenergetic Național, menținerea continuității alimentării în măsura posibilului, reducerea duratei și amplorii eventualelor întreruperi și restaurarea rapidă și sigură a funcționării sistemului’, mai precizează Executivul.

Planul se corelează cu mecanismele naționale de management al situațiilor de urgență, precum și cu planurile de apărare și restaurare a Sistemului Electroenergetic Național, contribuind la creșterea securității alimentării cu energie electrică a României.

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat joi că, cel puțin în următoarele zile, nu vor exista consumatori industriali afectați, atâta timp cât Grupul 2 de la Cernavodă va fi în funcțiune. ‘În ceea ce privește aspectele legate de compensații, în această conjunctură în care ne găsim, în momentul actual și cel puțin zilele următoare, estimăm 5-7 zile, cât timp este asigurată conform previziunilor legate de debit funcționarea grupului 2 de la Cernavodă, nu vom avea consumatori industriali afectați. În ceea ce privește o posibilă etapă în care am putea să intrăm în care vor fi luate măsuri de limitare a consumurilor, nici în această perioadă nu se pune problema acordării unor compensații, pentru că reducerea de putere asigurată se face pe baza unor analize pe care Transelectrica le face, care în mod cert țin de datele legate de tipul de consumator, de tehnologia pe care o folosește, în așa fel încât reducerile care se fac să nu afecteze activitatea de bază’, a declarat premierul interimar la Guvern, întrebat dacă vor exista măsuri compensatorii în această perioadă de criză energetică.

El a precizat că se află în legătură cu principalii consumatori industriali, comunicarea fiind una permanentă. ‘De asemenea, am comunicat cu principalii consumatori industriali, atât prin teleconferințe, am participat personal la aceste teleconferințe, dar mai ales prin contactele pe care furnizorii Transelectrica le au în mod direct cu fiecare consumator. Și, la întâlnirea pe care am avut-o și cu furnizorii i-am rugat pe fiecare să ia legătura, să verifice care sunt consumurile, ce se poate face. Și chiar astăzi vom comunica cu toți cei care sunt implicați, în așa fel încât acolo unde se estimează reduceri, acele reduceri să fie anunțate pentru ca furnizorul de energie electrică știind că va trebui să livreze o cantitate mai mică, să poată sau să ducă acele economii pe piața zilnică, ca să crească oferta pe piața zilnic sau să nu le achiziționeze de pe piața zilnică pentru a nu crea o presiune suplimentară, dacă nu le are pe prețul legat de piață zilnic. Deci, în momentul de față, nu se pune problema să existe astfel de situații. Dacă s-ar ajunge la o decuplare manuală care ar însemna o decuplarea fără notificări, sigur s-ar pune o astfel de problemă, dar în momentul de față nu se pune această problemă’, a transmis Bolojan.

Bolojan: A fost aprobat programul ‘Diaspora investește acasă’

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat joi că Guvernul a aprobat și programul ‘Diaspora investește acasă’, care va fi pus în practică de Banca de Investiții și Dezvoltare, program ce are un buget de 100 de milioane de euro. ‘Un alt punct de pe ordinea de zi a fost legat de aprobarea programului ‘Diaspora investește acasă’ și mandatarea Băncii de Investiții și Dezvoltare să susțină acest proiect. El este destinat românilor din Diaspora care doresc să-și înființeze afaceri în România. Bugetul programului este de 100 de milioane de euro și este un efect al ordonanței 8 care a fost aprobată în primăvara acestui an’, a spus Bolojan la Palatul Victoria.

El a adăugat că Banca de Investiții și Dezvoltare va pune în practică această schemă de ajutor în baza unei convenții care va fi semnată în următoarele 30 de zile cu Ministerul de Finanțe. ‘Cetățenilor români care au avut reședința sau domiciliu în străinătate în ultimele 9 luni li se va pune la dispoziție un credit de maximum 200.000 de euro, care ar reprezenta un grant într-o pondere de 60% din valoarea creditului total pe care l-ar putea contracta. Asta înseamnă că acești bani vor putea fi folosiți pentru reintegrarea economică a românilor din Diaspora în țară prin creșterea accesului la finanțare pentru afacerile nou înființate, prin valorificarea experienței acestora pe care au câștigat-o în străinătate, iar condiția va fi ca activele care vor fi achiziționate să fie menținute cel puțin 3 ani de zile de la data finalizării investiției în funcțiune’, a menționat premierul interimar.

Foto: gov.ro