USR a cerut Curții Constituționale să se pronunțe pe noua lege ANI, ca o garanție că este îndeplinit corect jalonul PNRR

Senatorii USR, alături de opt senatori PNL, au sesizat Curtea Constituțională în privința noii legi a integrității, adoptată miercuri de Parlament. Sesizarea vizează două amendamente care, potrivit USR, ridică probleme de constituționalitate și ar putea pune în pericol îndeplinirea jalonului aferent din PNRR.

Reprezentanții USR susțin că demersul urmărește obținerea unei garanții că noua lege privind Agenția Națională de Integritate respectă Constituția, astfel încât Comisia Europeană să poată considera jalonul din PNRR îndeplinit în mod corespunzător.

„PSD și AUR au încercat să folosească umbrela jaloanelor din PNRR pentru a-și ataca adversarii politici prin amendamente vădit neconstituționale. PSD l-a luat la țintă pe Dominic Fritz și, implicit, pe timișorenii care l-au reales primar, iar AUR l-a vizat pe președintele țării prin partenera sa de viață. Legile nu se dau pentru o persoană, ci pentru o țară. Nu se fac nici pentru a salva pe cineva, nici pentru a executa pe cineva. Dacă vrem să accesăm toți banii din PNRR, avem nevoie de o lege care să respecte Constituția României, deciziile CJUE și principiile statului de drept. Sperăm ca aceste derapaje să fie corectate rapid, astfel încât România să nu piardă bani europeni din cauza unor răfuieli politice”, declară Diana Stoica, lidera deputaților USR.

La rândul său, liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, afirmă că articolele contestate au fost introduse împotriva primarului Timișoarei, Dominic Fritz, și a Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.

„Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR. Nici nu mai știi când e PSD mai rău: când era pe cai mari, cu procente aproape majoritare, sau acum, când se apropie fundul sacului cu voturi și se agață disperat de putere”, afirmă Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR.

USR reclamă aplicarea retroactivă a unor sancțiuni

USR consideră neconstituționale alineatele prin care persoanele găsite în stare de incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi ANI ar urma să fie sancționate cu pierderea funcției sau a mandatului.

Formațiunea invocă articolul 15 alineatul (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

O altă critică se referă la faptul că noua lege ar pune semnul egalității între interdicția de a dobândi în viitor o funcție și pierderea unei funcții deținute în prezent, deși, potrivit USR, între cele două situații există o diferență juridică esențială.

De asemenea, USR susține că prevederile contestate ar putea institui o dublă sau chiar triplă sancțiune pentru aceeași faptă. Legea prevede, pe de o parte, că încheierea unui act juridic sau participarea la luarea unei decizii cu încălcarea regimului conflictelor de interese ori al incompatibilităților reprezintă abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementărilor aplicabile funcției sau demnității respective.

Pe de altă parte, un alt alineat stabilește, pentru aceeași faptă, decăderea din dreptul de a ocupa o funcție sau demnitate publică pentru o perioadă de până la trei ani, iar o altă prevedere transformă această decădere într-o cauză automată de încetare a funcției sau mandatului aflat în curs.

Contestată și obligația impusă partenerilor de viață ai demnitarilor

USR contestă și alineatul prin care ar urma să fie obligată să depună declarații de avere și de interese „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar, precum președintele României, deputații, senatorii, premierul sau miniștrii.

Potrivit formațiunii, aceste persoane nu dețin ele însele o funcție sau o demnitate publică. USR admite că interesele patrimoniale ale partenerilor pot fi relevante în anumite situații pentru stabilirea conduitei titularului funcției și a unui eventual conflict de interese, însă susține că asimilarea celor două categorii de persoane depășește cerința de proporționalitate și scopul legii.

O altă problemă invocată este lipsa unei definiții pentru sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. USR arată că legea nu stabilește criterii obiective prin care o astfel de persoană să poată fi identificată.

De asemenea, potrivit sesizării, nu este clar ce se întâmplă dacă relația începe după numirea sau alegerea demnitarului și nici care sunt obligațiile persoanei după încetarea relației: dacă obligația de declarare încetează imediat, dacă trebuie depusă o declarație finală sau dacă publicitatea datelor continuă după dispariția relației care a justificat-o.