Guvernul raționalizează consumul de energie, printr-un act normativ, informează Hotnews.

Este vorba despre „aprobarea Planului de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice”: „Este o hotărâre prevăzută de legislație, prin care avem un mecanism pe care îl putem pune în practică, prin Dispecerul Energetic Național de la Transelectrica, pentru limitarea consumului.”

Cadrul legislativ general (Legea nr. 123/2012) oferă dreptul operatorului de transport și de sistem (Transelectrica) să apeleze la reducerea consumului industrial în caz de dezechilibre majore.

Actul normativ aflat pe masa Guvernului va permite aplicarea efectivă a acestui cadru legislativ general.

Legea energiei permite reducerea consumului industrial în caz de dezechilibre majore.

Clienții pot fi prioritizați, în sensul că marii consumatori industriali pot deveni întreruptibili, fiind deconectați sau limitați înaintea unor consumatori esențiali, precum spitalele, școlile, instituțiile critice, dar și consumatorii casnici.

Este un plan care garantează protecția consumatorilor casnici în caz de criză energetică, indiferent de cauza acesteia (criză de combustibil, greve, pandemie, secetă, cutremur sau conflict militar), potrivit proiectului de Hotărâre.

Elaborarea planului este o obligație a României ca stat membru al UE. Adică, trebuia oricum elaborat, conform Regulamentului (UE) 2019/941, pentru a fi evitată o procedură de infringement de către Comisia Europeană.

Planul reglementează procedurile de consultare, testarea anuală a funcționării Sistemului Energetic Național de la Centrul de Dispecer de Urgență și raportarea ex-post către Comisia Europeană în termen de trei luni de la încetarea unei crize.

Măsurile în caz de criză energetică

​În caz de criză, planul stabilește că funcționarea pieței libere de energie va fi menținută cât mai mult posibil. Măsurile de remediere sunt structurate gradual.

Mai întâi, sunt luate măsuri fără impact asupra pieței de energie:

​- Încărcarea grupurilor generatoare la puterea maximă disponibilă și devansarea ieșirii din reparații sau conservare a unităților de producție.

​- Optimizarea funcționării centralelor de stocare, hidrocentralelor și a centralelor cu acumulare prin pompaj.

​- Modificarea topologiei rețelei pentru eliminarea restricțiilor de transfer.

​- Creșterea capacităților transfrontaliere și solicitarea ajutorului de avarie de la OTS din țările vecine.

​- Trecerea la funcționarea în banda minimă de tensiune în rețelele de distribuție.

Ulterior, sunt luate măsuri tehnice și comerciale cu impact asupra pieței (măsuri de Salvgardare). Dacă primele acțiuni nu sunt suficiente, se aplică măsuri de salvgardare, în ordine strictă:

​- Creșterea rezervelor pe combustibil alternativ și pornirea grupurilor din rezerva tehnică.

​- Reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune (ATC) și a schimburilor notificate pe direcția export.

​- Limitarea în tranșe a consumului de energie electrică conform Normativului de limitări, aprobat prin Hotărâre de Guvern. Anunțarea clienților afectați se face în scris cu cel puțin 24 de ore înainte.

​- Suspendarea completă a pieței de energie electrică rămâne o măsură extremă, aplicabilă exclusiv ca ultimă soluție.

​- Protecția consumatorilor casnici și a infrastructurilor critice

​În cazuri excepționale și neprevăzute (de exemplu, izolarea unor zone, scăderea frecvenței sub 49 Hz, suprasolicitări termice ale rețelei sau tensiuni scăzute la valori de sacrificiu), se poate aplica deconectarea manuală temporară conform unor proceduri operaționale.

​Măsurile de limitare sau deconectare manuală se aplică exclusiv consumatorilor industriali. Consumatorii casnici și rezidențiali sunt complet exceptați de la aceste măsuri. De asemenea, beneficiază de protecție specială împotriva deconectării spitalele, sanatoriile, minele subterane, stațiile de extracție a țițeiului și gazelor naturale, precum și alte unități unde întreruperea alimentării ar pune în pericol vieți omenești sau ar cauza distrugeri.

Cum a fost pe vremea lui Ceaușescu

În ultimul deceniu al regimului comunist raționalizarea energiei a fost reglementată prin acte normative publicate în Buletinul Oficial, nu doar prin dispoziții interne. Mecanismul juridic era decretul Consiliului de Stat (cu putere de lege), aprobat ulterior de Marea Adunare Națională printr-o lege.

Principalele acte normative:

• Decretul nr. 277/1979 – primul pas important, privind raționalizarea consumului de carburanți și gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule.
• Decretul nr. 240/1982 (29 iunie 1982, B. Of. nr. 61/30 iunie 1982) – actul-cadru al raționalizării. Motivarea invoca criza energetică mondială și necesitatea raționalizării riguroase a consumului tuturor categoriilor de combustibili, energie electrică și termică. Prevedea majorări de prețuri, compensații bănești pentru pensionari și cerea ca fiecare familie să realizeze o reducere a consumului de energie cu circa 20 la sută.
• Decretul din 7 februarie 1987 – reducerea cotelor lunare pentru populație cu 20% și a consumului pentru activități neproductive cu cel puțin 30%. Interzicea explicit folosirea oricăror aparate consumatoare de energie electrică pentru încălzirea spațiilor.
• Decretul nr. 272/1987 (B. Of. nr. 53/11 noiembrie 1987) – cel mai dur. Stabilea cote lunare fixe în funcție de tipul locuinței și numărul de persoane: o familie într-un apartament de 2 camere la oraș avea dreptul la maximum 35 kWh lunar iarna și 25 kWh în restul anului, la tariful de bază de 0,65 lei/kWh. Depășirile erau sancționate progresiv: tarif de 1.500 lei/1.000 mc pentru depășiri de 1–5% la gaze, 3.000 lei plus avertisment pentru 5–10%, întreruperea temporară după avertisment și întreruperea definitivă în caz de repetare. Pentru unitățile economice se prevedea inclusiv înlocuirea din funcție a cadrelor de conducere vinovate.
• Decretul nr. 315/1988 (13 octombrie 1988), aprobat prin Legea nr. 21 din 2 decembrie 1988 – regimul pentru iarna 1988–1989, inclusiv programul orar de furnizare a apei calde (câteva ore pe zi, pe zile ale săptămânii). Articolul 9 obliga cetățenii să se încadreze în nivelurile de consum normate și să elimine orice formă de risipă.
• Decretul nr. 118/1989 (29 aprilie 1989) – regimul pentru vara 1989, cu obligația de a menține producția hidro la niveluri reduse pentru umplerea lacurilor de acumulare până la 31 octombrie 1989.

În 1985, pe fondul secetei și al problemelor termocentralelor, Ceaușescu a impus starea de necesitate permanentă și regimul militarizat în unitățile sistemului energetic național, fiecare unitate primind un comandant militar care controla întreaga activitate.

Tot atunci au fost închise posturile de radio regionale, iar televiziunea a fost limitată la un singur canal care emitea două-trei ore pe zi, justificarea fiind reducerea consumului de energie.

Cotele pentru populație au fost eliminate de FSN în ianuarie 1990, iar formal actele au fost declarate abrogate abia prin Legea nr. 120/2000 privind declararea ca abrogate a unor acte normative.