Senatul a adoptat marți Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, după modificarea unor prevederi privind ariile protejate, proiectele de infrastructură și utilizarea pesticidelor.

În centrul disputei politice se află două procente preluate din documentele europene: 30% din teritoriu inclus în arii naturale protejate și 10% aflat sub regim de protecție strictă, până în 2030.

Ce prevăd, de fapt, cele două ținte

Ținta de 30% se referă la includerea suprafețelor în rețeaua de arii naturale protejate, nu la interzicerea generalizată a activităților economice.

În ariile protejate aflate sub regim de management activ, agricultura, silvicultura sau turismul rămân permise, în condițiile stabilite prin planurile de management și prin procedurile de evaluare a impactului asupra mediului.

Regimul restrictiv vizează cota de 10% cu protecție strictă, unde intervenția umană urmează să fie redusă la minimum.

Potrivit organizațiilor de mediu, acest obiectiv derivă din Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și este legat de jalonul 13.2 din PNRR, vizând în special zonele cu valoare ecologică excepțională, precum pădurile primare și seculare.

România are deja aproape un sfert din teritoriu declarat arie naturală protejată, prin cele 13 parcuri naționale, 16 parcuri naturale, rezervațiile naturale și siturile Natura 2000.

Petrișor Peiu (AUR): un act monstruos

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a acuzat dur actul normativ al coaliției, pe care l-a numit „monstruos”.

„De ce este acesta un act monstruos? Pentru că adoptarea strategiilor de ramură este apanajul strict al Guvernului, fiind un instrument de planificare pe termen mediu (mai mic de 5 ani). Ori, așa cum Guvernul este criticat pentru că legiferează în loc să lase Parlamentul să o facă, așa este și Parlamentul de criticat când intră peste atribuțiile Guvernului.

Deci, o strategie adoptată prin lege, nu prin hotărâre de Guvern, este o abominație legislativă, remarcată chiar și de Consiliul Legislativ.

În al doilea rând, această strategie nu este un act întocmit de autorul proiectului de lege (deputata Diana Buzoianu), ci un studiu întocmit de trei firme: PRO BIODIVERSITAS S.R.L., Societatea Ornitologică Română și M&S ECOPROJECT S.R.L.

Ar fi pentru prima dată în istorie când un parlament național adoptă, prin lege, un studiu făcut de niște firme private.

Dar haideți să vedem și ce conține respectiva strategie și de ce este de neadmis:

* strategia identifică agricultura ca reprezentând principalul pericol la adresa biodiversității, o mistificare periculoasă prin consecințele sale;
* strategia impune creșterea cu 16% a suprafețelor protejate, adică a zonelor unde nu se pot realiza lucrări energetice sau de infrastructură;
* practic, după adoptarea strategiei, 30% din teritoriul țării va fi interzis pentru activități economice;
* strategia mai impune și interzicerea hidrocentralelor, a acumulărilor și a rețelelor de linii electrice în zone încă nespecificate;
* strategia va face extrem de dificilă, dacă nu imposibilă, amplasarea de turbine eoliene în Marea Neagră.”

Poziția PSD: ținta ar fi globală, nu națională

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că amendamentele au reechilibrat documentul între obiectivele de mediu și proiectele de infrastructură, invocând dificultățile întâmpinate în construcția hidrocentralelor.

El a afirmat că ținta de 30% arii protejate până în 2030, la fel ca cea privind restaurarea ecosistemelor degradate, este una globală, iar România nu trebuie să o atingă individual.

Zamfir s-a opus și transformării a circa 75% din suprafața unor parcuri naționale în zone de protecție strictă, arătând că în perimetrele ariilor protejate figurează inclusiv zone locuite.

Poziția sa a fost că „prioritar este ca România să se dezvolte”.

Senatorii PSD, care contestaseră inițial documentul, au votat forma amendată alături de cei ai USR, PNL și UDMR.

Ministerul Mediului: amendamente „absolut aberante”

Ministrul interimar al mediului, Diana Buzoianu, a calificat drept „absolut aberante” o parte dintre amendamentele adoptate, susținând că modifică angajamente asumate de România la nivel european.

Ea a precizat că peste 100 de amendamente au fost depuse de AUR și PSD cu puțin timp înaintea dezbaterii în comisii.

Buzoianu a arătat că nu există sancțiuni directe pentru neîndeplinirea țintei, dar a avertizat că modificările pot pune în pericol tranșa de aproximativ un miliard de euro din PNRR condiționată de acest jalon.

Ministra a criticat și eliminarea prevederii privind auditul modului în care au fost administrate parcurile naționale și rezervațiile, anunțând că USR va încerca modificarea textului la Camera Deputaților.