Cehia a închis doar o treime din capacitățile pe cărbune, în ultimii 14 ani, în timp ce România a oprit aproape 70%. Consecința: la Praga nu este criză energetică la nivel național, așa cum este la București.

O analiză realizată pe ultimii 14 ani arată că România și-a închis, în mod agresiv, capacitățile de producere a energiei pe bază de cărbune.

Astfel, potrivit Eurocoal, în 2012, capacitatea instalată pe cărbune a Cehiei era de aproximativ 10 GW.

Pentru context: în 2018, 49,5% din producția brută de electricitate provenea din centrale pe cărbune cu o capacitate totală de circa 10,0 GW, nivel care se menținuse relativ stabil din 2012.

Cehia a închis aproximativ 3 GW din cei aproximativ 10 GW de la nivelul lui 2012 — adică i-a mai rămas circa 68% din capacitatea pe cărbune de atunci, o reducere de aproximativ o treime.

La nivelul anului 2025, cărbunele reprezenta aproape 34% din mixul de electricitate al Cehiei.

România, pierdere uriașă în doar 14 ani

Comparația cu România este net defavorabilă țării noastre.

În 2012, centralele active pe cărbune din România aveau o capacitate totală de circa 5,3 GW.

În prezent (ianuarie 2026), conform datelor operatorului național, funcționează 11 unități pe cărbune, cu o capacitate netă instalată de 1.835 MW.

Cu alte cuvinte, România a redus 68% din capacitățile sale pe cărbune. În puțin peste un deceniu.

Astăzi, potrivit presei de specialitate, cărbunele reprezintă doar 11% din mixul de electricitate al României.

Putea fi și mai rău, pentru că politicienii români s-au angajat să închidă și mai mult. Fără să fie obligați de cineva.

Cernavodă, cu investiții din trecut. Nimic din prezent

În timp ce Republica Cehă a investit în energia nucleară, păstrându-și și cărbunele, Bucureștiul și-a tăiat singur energia pe bază de cărbune, fără a pune altceva în loc.

Ultima extindere a capacității centralei de la Cernavodă s-a petrecut acum 19 ani, în 2007, anul intrării României în UE.

Atunci a fost pusă în funcțiune Unitatea 2.

De la intrarea țării în Uniunea Europeană, nu s-a mai făcut nimic la Cernavodă.

Construcția reactoarelor 3 și 4 a fost începută în anii 80, dar a fost abandonată după 1989.

Recent, Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că sursa crizei energetice o reprezintă închiderea capacităților de producție pe cărbune, fără a fi pus ceva în loc.

Premierul interimar, Ilie Bolojan, declarase că problemele energetice provin de la secetă.