[analyse_image type=”featured” src=”https://opiniabuzau.ro/wp-content/uploads/2026/01/ciolacu-4-scaled.webp”]
La ultima conferință de presă, organizată după lucrările plenului Consilioului Județean în ședința ordinară arondată lunii iulie, președintele Marcel Ciolacu a abordat, la invitația presei locale, subiectul reorganizării administrativ-teritoriale, un concept ce este invocat în ultimul timp în mod repetat, inclusiv de premierul demis Ilie Bolojan.
Președintele Ciolacu a reluat, de altfel, declarații mai vechi, inclusiv din perioada când asigura funcția de premier, spunând că nu crede în desființarea comunelor și a satelor; în schimb, acesta a spus că atunci când unirea a două comunități trebuie să se întâmple, acesta nu trebuie să fie altceva decât un act de voință populară, care ar fi decisă doar de comunitățile de oameni implicate în exercițiul administrativ respectiv.
„Cred în reforma administrativ-teritorială, însă într-o reformă făcută cu cap. Nu cred în heirupisme și în desființarea comunelor, satelor, pentru că este o tâmpenie. Dar cred într-un consorțiu administrativ, de exemplu, în care să vorbim de servicii publice suport, în care numărul de consilieri să fie redus… Dacă există voluntar o hotărâre a comunităților, nu a primarilor, sau a consiliilor locale, comunitățile trebuie să hotărască o eventuală unire, atunci acel exercițiu administrativ poate fi pus în practică”, a spus Marcel Ciolacu.
„Spre exemplu, Cehia are peste 6. 000 de unități administrativ-teritoriale. Noi avem puțin peste 3.000 de UAT, iar România este mai mare, în comparație cu Cehia, și ca suprafață și ca număr de locuitori. Eu înțeleg nevoia de a inventa lucruri mai mari, care să acopere și inflația, să acopere și scăderea puterii de cumpărare, adică să acoperi ceea ce nu funcționează. Dar nu trebuie să fim aberanți. Repet, cred într-o reformă administrativ-teritorială și în necesitatea ei, dar cred că trebuie făcută în alt mod. Noi, județul Buzău, avem, prin Episcopia Buzăului și Vrancei, spre exemplu, un context de abordare direct înclusiv în ce privește eficientizarea serviciilor publice și a exercițiului administrativ, în general. De altfel, Executivele celor două instituții publice de rang județean au derulat o serie de discuții, când împreună cu președintele Consiliului Județean Vrancea, Nicușor Halici, am abordat inclusiv aplicații în sensul reorganizării administrativ-teritoriale. Nu trebuie să inventăm noi nimic, trebuie să ne folosim de ceva ce deja a funcționat, iar Episcopia Buzăului și Vrancei este un exemplu în acest sens. Ceva ce are un istoric. Istoricul județului Buzău este legat de istoricul județului Vrancea”, a declarat președintele Ciolacu la conferința de presă organizată după ședința plenului consilierilor județeni pentru luna iulie.
La Buzău, fostul președinte Lucian Romașcanu, instalat în funcție după alegerile din 2024, a avansat ideea de reorganizare administrativ-teritorială fără să se procedeze, neapărat, la desființări de UAT. Oficialul de atunci spunea că unele dintre serviciile publice, care alcătuiesc orice organigramă de funcționare a unei administrații publice, fie că este de rang județean, municipal, orășenesc sau de comună, și care nu au fost niciodată ocupate, pur și simplu din lipsă se specialiști, ar putea fi centralizate la nivelul Consiliului Județean. Romașcanu aducea în discuție serviciile de urbanism din teritoriu, secvență a unei organigrame pentru care primăriilor le sunt alocate fonduri, fără să fie folosite în scopul vizat.
La preluarea funcției de președinte al Consiliului Județean Buzău, după parțialele din toamna anului 2025, Marcel Ciolacu propunea modelul consorțiilor, în primul rând ca vector de dezvoltare pentru sectoarele economice, dar și adaptate la colaborări și funcțiuni în zona administrației publice.
În România există 3.181 de unități administrativ-teritoriale (UAT), care includ județe, municipii, orașe și comune. Structura administrativă: 41 de județe și municipiul București (cu cele 6 sectoare ale sale),103 municipii (fără a-l socoti pe cel al Bucureștiului), 216 orașe și 2.686 comune.
[analyse_source url=”https://opiniabuzau.ro/ciolacu-istoricul-comun-al-buzaului-si-vrancei-poate-fi-instrument-pentru-reforma-adminitrativ-teritoriala/”]