Pe 5 august se împlinesc trei luni de când Guvernul Bolojan a fost dat jos prin moţiune de cenzură votată de PSD şi AUR. De atunci, la Palatul Victoria este un Executiv interimar, fără puteri depline. 

Criză politică în mai multe acte

Nicuşor Dan a anunţat, la scurt timp, de la demiterea Guvernului, consultări la Cotroceni, după care a venit cu prima sa propunere de premier: Eugen Tomac. 

Numele liderului PMP nu a reuşit să coaguleze o majoritate parlamentară, motiv pentru care acesta s-a retras înainte de votul de încredere din Parlament. De altfel, liderii PNL şi USR spuseseră răspicat că nu îl vor ca şef al Guvernului. 

A urmat nominalizarea-surpriză a lui Adrian Veştea, care a dus la scindarea PNL. 

Veştea a mers până la capăt, în speranţa că va obţine cele 233 de voturi necesare în Parlament, însă a picat cu doar 189 de voturi obţinute. 

De aici, criza politică a intrat într-o spirală greu de oprit. În vreme ce tabăra PNL-USR şi-l dorea pe Siegfried Mureşan premier, social-democraţii, susţinuţi de puciştii liberali, mergeau, de această dată, pe mâna lui Sorin Grindeanu. Un impas clar, pentru că niciuna dintre tabere nu are destule voturi pentru a-şi trece Executivul, creând un blocaj.

S-a ajuns inclusiv la propunerea de Guvern minoritar în rotativă, doar că PNL îşi doreşte să conducă Executivul mai întâi, în vreme ce social-democraţii vor ca ei să fie primii într-o astfel de formulă. 

Nevoia unui Guvern cu puteri depline este tot mai acută în condiţiile în care războiul hibrid se intensifică, avem o criză energetică gravă, vorbim de îndeplinirea jaloanelor PNRR şi ratingul de ţară al României “atârnă” de un fir de aţă. 

CITEŞTE ŞI: Kelemen Hunor: “Guvern de tranziţie, cel puţin până la sfârşitul anului. Ce mai aşteptăm?”