„Plămânul nu doare”. Avertismentul unui pneumolog din Buzău despre cancerul care se descoperă prea târziu

În cabinetul pneumologului, cele mai dificile conversații sunt despre timpul pierdut între primele simptome și primul consult, despre lunile în care o tuse este pusă pe seama fumatului, a răcelii sau a oboselii și despre momentul în care investigațiile confirmă ceea ce pacientul nu și-a imaginat.

„Plămânul nu are receptori de durere în profunzime, așa că boala debutează de multe ori tăcut”, spune dr. Nicoleta Bîrcă, medic primar pneumologie la Spitalul Județean de Urgență Buzău într-un interviu acordat Adrianei Bunilă, purtător de cuvânt al Spitalului Județean Buzău.

Afirmația rezumă poate cea mai mare problemă a cancerului bronhopulmonar: nu agresivitatea sa, ci discreția cu care se instalează.

În practica medicală de zi cu zi, specialistul întâlnește frecvent pacienți care ajung la pneumolog după săptămâni sau luni de la apariția primelor semne. O tuse care persistă, o oboseală inexplicabilă, câteva kilograme pierdute aparent fără motiv sau senzația că urcatul scărilor a devenit mai dificil sunt simptome ignorate până când boala începe să producă efecte evidente.

„Le spun pacienților să fie atenți la orice schimbare care persistă mai mult de două-trei săptămâni”, explică medicul.

Fumatul rămâne principalul vinovat

Datele prezentate de specialist confirmă ceea ce statisticile medicale arată de ani de zile: între 80 și 85% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt asociate consumului de tutun. Totuși, imaginea bolii este mai complexă decât pare. În ultimii ani, medicii au început să discute tot mai des despre dispozitivele electronice și produsele cu tutun încălzit, percepute de mulți drept alternative sigure. „Vape-urile și dispozitivele cu tutun încălzit nu sunt inofensive. Aerosolii lor mențin o inflamație cronică în bronhii”, avertizează dr. Bîrcă.

Mai mult, efectele nu se opresc la fumător. Fumatul pasiv continuă să reprezinte o amenințare serioasă. Potrivit datelor prezentate în interviu, persoanele care trăiesc sau lucrează alături de fumători au un risc cu 20-30% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar.

„Nu există un prag minim sigur”, subliniază medicul, demontând una dintre cele mai răspândite convingeri. Fumatul la fereastră, pe balcon sau lângă hotă nu elimină complet particulele toxice din spațiile locuite.

Cancerul pulmonar nu este doar boala fumătorilor

Una dintre observațiile importante ale pneumologului buzoian privește creșterea atenției acordate altor factori de risc.

Radonul, un gaz radioactiv inodor care se acumulează în anumite clădiri și subsoluri, este considerat prima cauză de cancer pulmonar la nefumători. La acesta se adaugă poluarea, expunerea profesională la azbest, siliciu, crom sau nichel și bolile pulmonare cronice. Există și situații care îi surprind pe pacienți.„ Istoricul de cancer pulmonar la rudele de gradul I indică o sensibilitate crescută la mutații celulare”, explică specialistul.

Acesta este unul dintre motivele pentru care boala poate apărea și la persoane tinere sau care nu au fumat niciodată.

De ce screeningul rămâne o necunoscută

Poate cel mai important mesaj transmis de medicul buzoian este legat de screening.

În timp ce multe persoane solicită investigații doar după apariția simptomelor, ghidurile internaționale recomandă exact opusul: examinarea persoanelor aparent sănătoase, dar aflate la risc.

Categoria vizată este clar definită: persoane între 50 și 80 de ani, cu un consum important de tutun, care fumează în prezent sau au renunțat în ultimii 15 ani.

Metoda recomandată este tomografia computerizată cu doză mică de radiații (LDCT).

„Screeningul nu este pentru omul bolnav care are deja simptome, ci pentru omul asimptomatic aflat la risc”, precizează dr. Bîrcă.

Diferența este esențială. În stadiul I, cancerul pulmonar poate avea o rată de vindecare de peste 70-80%. În stadiile avansate, șansele scad dramatic.

O boală care poate fi prevenită

Dincolo de cifre și investigații, concluzia interviului este una optimistă. Potrivit medicului, peste 80% dintre factorii de risc pot fi controlați sau evitați.

Renunțarea la fumat, protejarea împotriva noxelor profesionale, aerisirea locuințelor, activitatea fizică și controalele medicale regulate rămân cele mai eficiente măsuri.

„Vestea bună pe care o dau mereu pacienților mei este că peste 80% din riscuri pot fi prevenite”, afirmă specialistul.

În spatele acestei afirmații se află poate cea mai importantă lecție a interviului. În lupta cu cancerul pulmonar, medicina dispune astăzi de tehnologii performante, de teste genetice și terapii moderne.