[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-internationale-zelenski-l-a-demis-pe-oleksandr-sirski-comandantul-sef-al-armatei/mediaPool/utk7OIC.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski l-a demis pe Oleksandr Sîrski, comandantul-şef al armatei
|
Noul comandant este Mîhailo Drapatîi n reacţia lui Mîhailo Fedorov, ministrul demis al apărării, care intrase în conflict cu Sîrski
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a demis marţi seara din funcţia de comandant-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei pe Oleksandr Sîrski şi l-a numit în locul său pe Mîhailo Drapatîi. “Am decis că noul comandant-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei va fi Mîhailo Drapatîi. Împreună cu Mîhailo, Evgheni Hmara şi Pavlo Palisa, am stabilit cum trebuie reorganizată structura Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei”, a anunţat Volodimir Zelenski.
“Este un fapt că Oleksandr Sîrski a asigurat succesele Ucrainei în apărarea Kievului, în operaţiunea ofensivă de la Harkov şi în operaţiunea de la Kursk. S-a parcurs un drum semnificativ, apărarea Ucrainei continuă, iar fiecare soldat merită un tratament demn. Le sunt recunoscător lui Oleksandr Sîrski şi fiecărui soldat al nostru pentru poziţiile puternice ale Ucrainei pe front”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Demiterea generalului Sîrski intervine după şase zile de proteste cauzate de demiterea ministrului apărării, Mîhailo Fedorov, care intrase în conflict cu Sîrski.
În discursul său de seară, Zelenski a precizat că i-a oferit fostului ministru al apărării, Mîhailo Fedorov – a cărui demitere surprinzătoare a declanşat o criză politică – un “post demn” pentru a coordona componenta tehnologică a statului.
Ce a spus Zelenski
Zelenski a precizat că a avut marţi o serie de întâlniri cu comandanţii corpurilor de armată, al corpului de infanterie marină, precum şi cu comandantul grupării operative “Est”, Viktor Nikoluk. “De fapt, am discutat cu toate nivelurile de comandă superioare ale armatei şi, în general, ale Forţelor de Apărare şi Securitate ale Ucrainei şi am constatat că există o poziţie comună. Apostol, Redis, Bileţki, Gorbatiuk, Obolenski, Brovdi şi alţii – am discutat cu mulţi dintre ei. Toate priorităţile şi calea modernizării conducerii armatei au fost analizate”, a precizat Zelenski enumerând numele principalilor comandanţi din armata ucraineană, înainte de a anunţa că a decis ca noul comandant-şef al armatei să fie Mîhailo Drapatîi. “Astăzi, împreună cu Oleksandr Sîrski şi cu Andrii Hnatov, am discutat despre viitoarele formate de serviciu şi despre predarea corespunzătoare a atribuţiilor”, a spus Zelenski.
“Mîhailo Drapatîi, Ievhenii Hmara şi alţi comandanţi, pe care îi vom desemna împreună, trebuie să pregătească şi să prezinte spre aprobare strategia actualizată a apărării noastre, măsurile pentru continuarea reformei sistemului de corpuri de armată, îndeplinirea cererilor comandanţilor de luptă privind furnizarea de arme, drone şi echipamente, care au fost exprimate în aceste zile atât la Cartierul General, cât şi în comunicarea noastră directă cu comandanţii. Protejarea spaţiului aerian cât mai bine posibil împotriva atacurilor ruseşti şi oferirea unei viziuni concrete asupra procesului de mobilizare reprezintă o prioritate”, a punctat Zelenski.
Anterior, el îl numise pe Ievhenii Hmara, care conduce Serviciul ucrainean de Securitate (SBU), ministru interimar al apărării. “Mâine vom formaliza toate deciziile. Ucraina trebuie să iasă mai puternică din această situaţie, iar pentru Rusia va fi mai dificil”, a declarat Zelenski în încheierea discursului său de seară către naţiune.
Reacția lui Fedorov
Astfel, Zelenski pune capăt mandatului generalului Sîrski, numit în această funcţie în februarie 2024, atunci când l-a înlocuit din funcţie pe Valerii Zalujnîi, un general de asemenea popular, despre care s-a spus că ar fi intrat în conflict cu Zelenski însuşi şi că ar avea ambiţii prezidenţiale.
Înlocuit acum la rândul său de popularul comandant al forţelor interarmate, Mîhailo Drapatîi, Oleksandr Sîrski a condus unele dintre cele mai spectaculoase operaţiuni ale Kievului din timpul invaziei ruse, înainte de a intra în conflict cu o aripă mai tânără şi reformistă a armatei, scrie AFP.
Demiterea sa survine după câteva zile de manifestaţii în sprijinul ministrului apărării, Mîkhailo Fedorov, demis pe 14 iulie după doar şase luni de mandat. Acesta l-a acuzat pe Oleksandr Sîrski că l-a împins spre demisie şi că i-a împiedicat încercarea de a reforma armata. Mîkhailo Fedorov, în vârstă de 35 de ani, provenind din lumea tehnologiei şi neavând experienţă militară, milita pentru utilizarea pe scară largă a noilor tehnologii pentru a spori de zece ori potenţialul dronelor şi pentru a reorganiza în profunzime forţele armate.
Demiterea generalului Sîrski aduce “o gură de aer proaspăt” şi “o nouă speranţă” în lupta împotriva Rusiei, a reacţionat imediat Mîkhaïlo Fedorov.
Născut în Rusia şi format la Moscova, Oleksandr Sîrski nu a reuşit, într-adevăr, să scape niciodată de reputaţia sa de general cu mentalitate sovietică: criticii săi îi reproşează că nu acordă prea multă importanţă pierderilor umane, ceea ce i-a adus porecla de “măcelar”.
Această schimbare la vârful armatei ucrainene are loc în contextul în care numărul civililor ucişi sau răniţi a crescut cu 37% în primele şase luni ale acestui an, a avertizat marţi Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului. “Am înregistrat 1.396 de civili ucişi şi 7.978 de răniţi” în cele două ţări, ceea ce “reprezintă o creştere de 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi aproape dublul nivelului observat în 2024”, a declarat la Geneva Danielle Bell, reprezentantă a Misiunii de monitorizare a drepturilor omului a Naţiunilor Unite în Ucraina.
La mai bine de patru ani de la începutul ofensivei ruseşti la scară largă împotriva Ucrainei, atacurile de pe ambele părţi ale frontului se intensifică şi fac un număr tot mai mare de victime civile.
În Rusia, “în primele şase luni ale acestui an, am înregistrat, pe baza informaţiilor provenite din surse deschise din Federaţia Rusă pe care le considerăm credibile, 250 de civili ucişi şi 1.596 de răniţi. Aceasta reprezintă o creştere de 121%” faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a adăugat Danielle Bell.
Parlamentul francez aprobă definitiv interzicerea reţelelor sociale pentru minorii sub 15 ani, o premieră în Europa
După dezbateri care s-au întins pe parcursul mai multor luni, Parlamentul francez a adoptat definitiv, marţi, propunerea de lege care vizează „protejarea minorilor împotriva riscurilor la care îi expune utilizarea reţelelor sociale”, al cărei articol principal constă în interzicerea reţelelor sociale pentru persoanele cu vârsta sub 15 ani, un vot ce face ca Franţa să fie prima ţară din Europa care adoptă o astfel de reglementare, pentru care preşedintele Emmanuel Macron s-a implicat puternic.
Senatul a adoptat primul text, cu 243 de voturi pentru şi 2 împotrivă. Câteva ore mai târziu, Adunarea Naţională a urmat exemplul camerei superioare.
A fost un succes salutat de susţinătorii proiectului de lege, care cred că este timpul de a acţiona imediat. “Platformele ne-au epuizat răbdarea”, a spus senatoarea (de la Uniunea Centristă) Catherine Morin-Desailly, pledând, de altfel, ca acest vot să servească “drept stimulent pentru Comisia Europeană”.
Bruxelles-ul a prezentat în aprilie o aplicaţie europeană de verificare a vârstei, dar încă lipsesc “măsuri de prevenire şi de însoţire” care să vină în completarea acestei aplicaţii, a spus senatoarea.
Textul final adoptat în Franţa are câteva articole. Primul, cel mai emblematic, prevede că “accesul la un serviciu de reţele sociale online furnizat de o platformă online este interzis minorilor sub vârsta de cincisprezece ani”. Interdicţia nu vizează “enciclopediile online”, precum Wikipedia, sau alte servicii precum “platformele de dezvoltare şi partajare a software-ului liber sau a proiectelor digitale cu scop educaţional, cu sursă deschisă”.
În forma actuală, textul nu prevede nicio metodă de verificare: le revine platformelor, precum Facebook sau TikTok, sarcina de a le defini. Propunerea de lege extinde, de asemenea, interdicţia privind utilizarea telefoanelor mobile la liceu, adică dincolo de şcolile primare şi gimnaziale. Cu toate acestea, regulamentul intern al instituţiei de învăţământ poate prevedea excepţii.
OpenAI recunoaşte că un agent AI autonom a scăpat de sub control în timpul testelor
OpenAI a anunţat marţi că un agent autonom bazat pe cele mai avansate modele de inteligenţă artificială ale companiei a scăpat de sub control în timpul unui test de securitate şi a declanşat atacul cibernetic care a compromis săptămâna trecută infrastructura startupului Hugging Face, transmite Reuters.
Într-o postare pe blog, OpenAI a precizat că testa capabilităţile unora dintre cele mai performante modele AI într-un mediu controlat, însă agentul a reuşit să iasă din mediul izolat, să acceseze internetul şi să pătrundă în sistemele Hugging Face pentru a-şi îndeplini obiectivul stabilit în cadrul testului.
Potrivit OpenAI, incidentul a implicat două modele experimentale dedicate securităţii cibernetice: GPT-5.6 Sol şi un model şi mai avansat, aflat încă în faza de pre-lansare. Acestea erau testate în cadrul ExploitGym, un benchmark destinat evaluării capacităţii modelelor de a identifica şi exploata vulnerabilităţi informatice.
Pentru acest test, restricţiile care limitează în mod normal operaţiunile cibernetice ofensive au fost reduse, iar modelele au devenit atât de concentrate pe atingerea obiectivului – obţinerea răspunsurilor testului – încât au găsit o modalitate de a ieşi din mediul izolat, au accesat internetul şi au compromis infrastructura Hugging Face pentru a „trişa” la evaluare.
Compania a descris incidentul drept ”un eveniment cibernetic fără precedent, care a implicat capabilităţi de ultimă generaţie” şi a anunţat că îşi consolidează măsurile de protecţie pentru a preveni repetarea unei astfel de situaţii.
Hugging Face, platformă utilizată pentru găzduirea modelelor lingvistice open-source şi a seturilor de date pentru inteligenţă artificială, anunţase săptămâna trecută că a fost victima unui atac informatic ”diferit de orice a întâlnit până acum”, deoarece acesta a fost realizat integral de un sistem AI autonom.
Cofondatorul Hugging Face, Clément Delangue, a scris pe platforma X că firma suspecta încă de la început că atacul provenea de la unul dintre marile laboratoare de cercetare în inteligenţă artificială. ”Credeam că ar putea proveni de la un laborator de frontieră, având în vedere nivelul de sofisticare al agentului. Se pare că exact asta s-a întâmplat! Este uluitor că totul s-a desfăşurat complet autonom”, a afirmat acesta.
Recunoaşterea de către OpenAI că propriile sale modele avansate au fost responsabile pentru incident, în ciuda faptului că erau plasate într-un mediu descris drept ”puternic izolat”, este de natură să amplifice îngrijorările privind puterea şi riscurile asociate modelelor AI de ultimă generaţie.
Congresmanul democrat Greg Casar, din statul Texas, a calificat incidentul drept alarmant şi a cerut introducerea unor reguli obligatorii privind testarea independentă a siguranţei sistemelor AI, raportarea incidentelor de securitate şi cooperarea internaţională în acest domeniu. ”Inteligenţa artificială evoluează extrem de rapid, fără reglementări reale care să ne protejeze”, a declarat acesta.
CISA, agenţia americană pentru securitate cibernetică, Agenţia Naţională de Securitate (NSA) şi Biroul Directorului Naţional pentru Securitate Cibernetică nu au comentat imediat incidentul.
Directorul executiv al companiei Luta Security, Katie Moussouris, a apreciat că acest caz reprezintă un avertisment privind tipul de incidente care ar putea deveni tot mai frecvente. Ea a comparat modelele actuale de inteligenţă artificială cu „cei mai inteligenţi caracatiţe specializate în evadare, capabile să se strecoare prin orice spaţiu”.
Ploile din Chile s-au soldat cu 13 morţi şi 7 dispăruţi
Ploile abundente care au afectat o mare parte din Chile s-au soldat cu 13 morţi şi şapte dispăruţi, au anunţat, marţi, autorităţile, în timp ce guvernul a precizat că va solicita sancţionarea distribuitorilor de energie electrică din cauza întreruperilor prelungite ale alimentării cu curent, potrivit Reuters. Furtunile au lovit zonele cuprinse între regiunea centrală şi sudul ţării, provocând inundaţii pe scară largă, închiderea unor drumuri şi avarierea locuinţelor. ”Cursurile de apă, pârâurile şi malurile râurilor au fost slăbite de precipitaţiile din ultimele zile; există în continuare riscul creşterii nivelului apelor în unele dintre acestea”, a declarat Alicia Cebrian, şefa Agenţiei pentru situaţii de urgenţă din Chile, Senapred.
Cebrian a adăugat că, pe lângă victime, 2.281 de persoane au fost strămutate, 81 de locuinţe au fost distruse şi 2.761 au suferit avarii majore, în timp ce 87.000 de oameni au rămas fără energie electrică.
Ministrul de Interne, Claudio Alvarado, a declarat că guvernul intenţionează să iniţieze proceduri disciplinare împotriva companiilor de distribuţie a energiei electrice din cauza întârzierilor în restabilirea serviciului. Cursurile au fost suspendate în şcolile din mai multe municipalităţi, în patru regiuni.
Deşi majoritatea marilor companii miniere de cupru şi litiu sunt situate în extremitatea nordică a ţării – zonă neafectată de vremea nefavorabilă –, unele operaţiuni din regiune au fost nevoite să îşi restrângă temporar activitatea din cauza condiţiilor meteorologice.
Epava unui avion Pan Am a fost descoperită la 74 de ani după prăbuşirea sa în larg
O echipă de căutare aeriană a descoperit epava pe fundul oceanului, la 74 de ani după ce un zbor Pan Am s-a prăbuşit în apele din largul Puerto Rico, provocând moartea a 52 de persoane şi determinând reforme radicale, printre care şi instructajele de siguranţă pentru pasageri înainte de zbor, relatează CNN.
Fundaţia Air/Sea Heritage, în colaborare cu alte entităţi, printre care şi emisiunea ”Expedition Unknown” de pe Discovery Channel, a descoperit luna trecută epava avionului Pan Am ”Clipper Endeavor” pe fundul Oceanului Atlantic, în largul coastei de nord a Puerto Rico, a anunţat Discovery, într-un comunicat, marţi.
Descoperirea, realizată cu ajutorul unei drone subacvatice autonome, pune capăt deceniilor de mister privind locul exact în care s-a oprit avionul Douglas DC-4 după ce s-a prăbuşit în ocean la scurt timp după ce a decolat din Puerto Rico pe 11 aprilie 1952, cu 64 de pasageri şi cinci membri ai echipajului la bord. Deşi toţi pasagerii au supravieţuit impactului iniţial, doar 17 persoane au fost salvate, iar restul au pierit odată cu avionul care s-a scufundat rapid – un rezultat pe care anchetatorii l-au atribuit, în parte, lipsei instrucţiunilor de siguranţă şi care a determinat schimbări în industria aviaţiei.
Avionul, care se îndrepta spre New York, a pierdut ambele motoare din partea dreaptă la scurt timp după decolare, potrivit Fundaţiei Istorice Pan Am, forţând pilotul să efectueze o amerizare violentă câteva minute mai târziu.
Aeronava dispunea de plute de salvare şi dispozitive individuale de flotabilitate pentru toţi cei aflaţi la bord, potrivit fundaţiei Pan Am. Însă a urmat o situaţie de confuzie, în parte deoarece nu s-au oferit instrucţiuni de siguranţă, a existat o barieră lingvistică şi nu exista o procedură coordonată de evacuare. Avionul s-a scufundat în mai puţin de trei minute.
Cei doi supravieţuitori cunoscuţi care sunt încă în viaţă astăzi sunt o femeie, acum în vârstă de 102 ani, care era asistentă medicală în vârstă de 20 de ani şi a jucat un rol esenţial în deschiderea uşii aeronavei pentru a permite pasagerilor să iasă, şi un bebeluş, găsit plutind la suprafaţa apei, care a fost resuscitat de echipele de salvare, potrivit lui Gates. Ambii au fost foarte emoţionaţi şi mulţumiţi când li s-a spus că epava a fost în sfârşit găsită.
China şi Rusia sprijină amândouă Iranul în război, afirmă Hegseth
China şi Rusia facilitează „la niveluri diferite” unele dintre acţiunile Iranului în timpul războiului Teheranului cu SUA, a declarat marţi secretarul apărării, Pete Hegseth, în faţa congresmenilor, relatează CNN. “Există multe modalităţi prin care descurajăm acest lucru, iar amploarea şi profunzimea acestora ar trebui să rămână secrete”, a spus Hegseth în faţa Comisiei pentru alocări bugetare a Senatului.
“Dar există modalităţi prin care ambele ţări, la niveluri diferite, facilitează unele dintre acţiunile întreprinse de Iran”, a spus Hegseth ca răspuns la o întrebare adresată de senatorul John Hoeven, republican din Dakota de Nord.
China se pregătea să livreze noi sisteme de apărare aeriană către Iran, a relatat CNN în aprilie, citând surse apropiate serviciilor de informaţii americane. Rusia ajuta Iranul cu tactici avansate de utilizare a dronelor, preluate din războiul său din Ucraina, pentru a lovi ţinte ale SUA în ţările din Golf, a relatat CNN în martie, citând un oficial occidental din serviciile de informaţii.
Când i s-a pus aceeaşi întrebare de către Hoeven – dacă China şi Rusia ajută Iranul în război – generalul Dan Caine, preşedintele Comitetului Şefilor de Stat Major, a spus, marţi, că nu doreşte să răspundă la această întrebare într-un cadru neclasificat.
Secretarul apărării al SUA, Pete Hegseth, şi şeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, au depus marţi mărturie în faţa unei comisii cheie a Senatului pentru prima dată de la reluarea conflictului dintre SUA şi Iran în această lună. Aceştia solicită zeci de miliarde de dolari suplimentari pentru finanţarea războiului.
Reprezentanţi din Germania şi Rusia au organizat o întâlnire secretă la Baku cu privire la războiul din Ucraina, susţine preşedintele Azerbaidjanului
Preşedintele azer Ilham Aliev susţine că foşti oficiali de rang înalt germani şi ruşi s-au întâlnit în capitala ţării sale, Baku, în această lună, pentru discuţii despre modalităţile de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, relatează Bloomberg. „Teritoriul nostru a fost folosit pentru o astfel de întâlnire fără ştirea noastră”, a precizat Aliev marţi, la Berlin, într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul Friedrich Merz.
„Nu pot comenta detaliile, întrucât nu am fost prezenţi la întâlnire. Cu toate acestea, datele de zbor îmi permit să afirm că a avut loc într-adevăr o întâlnire secretă la Baku”, a declarat Aliev, confirmând astfel informaţii pe această temă apărute în presă. Potrivit lui Aliev, întâlnirea a avut loc în perioada 12-14 iulie.
El a adăugat că, dacă întâlnirea a avut ca scop găsirea unor soluţii pentru încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina, atunci Azerbaidjanul nu poate decât să „salute” acest lucru. În acelaşi timp, potrivit Bloomberg, cancelarul german Friedrich Merz a negat implicarea guvernului său în aceste contacte. „Nu ştiu nimic despre o astfel de întâlnire”, a spus el.
Potrivit Bloomberg, din delegaţia neoficială germană au făcut parte fostul şef al cabinetului cancelarului federal din perioada Angelei Merkel, Ronald Pofalla, şi fostul prim-ministru al landului federal Brandenburg, Matthias Platzeck.
Partea rusă, conform informaţiilor obţinute, a fost reprezentată de Valeri Fadeev, preşedintele Consiliului de pe lângă preşedintele Federaţiei Ruse pentru dezvoltarea societăţii civile şi a drepturilor omului, şi de Viktor Zubkov, fost viceprim-ministru al Rusiei şi actual preşedinte al consiliului de administraţie al „Gazprom”.
Germania – Autorul unui atacului armat din iunie s-a sinucis în închisoare
Autorul unui atac armat în Germania, la un centru de primire a mamei şi copilului, soldat cu şase morţi, în iunie, s-a sinucis în închisoare, anunţă marţi Ministerul regional al Justiţiei din landul Saxonia Inferioară, relatează AFP.
Acest bărbat în vârstă de 45 de ani, aflat în conflict cu privire la tutela fiicei sale în vârstă de trei luni, a fost arestat imediat după atac, care a avut loc la Stade, un oraş cu 50.000 de locuitori, situat în landul Saxonia Inferioară, la vest de Hamburg, în nordul Germaniei. El a fost descoperit marţi dimineaţa devreme “fără temperatură corporală”, în timpul unui control de rutină al unui agent al Închisorii de la Bremervörde. După mai puţin de o jumătate de oră, un medic de la urgenţe a constat decesul acestuia “prin strangulare”. “În prezent, elementele de care dispunem sugerează o sinucidere. Nu există niciun indiciu, în acest moment, care să sugereze implicarea unei terţe persoane”, a anunţat într-un comunicat ministerul.
O anchetă cu privire la circumstanţele decesului a fost deschisă, iar rude ale defunctului şi victimelor sale au fost informate. În ziua atacului, bărbatul avea întâlnire cu mai multe dintre victimele sale, în vederea discutării tutelei fiicei sale, care se afla în centru împreună cu mama sa. Este neclar dacă cele două locuiesc în centru. Amândouă au scăpat tefere, însă patru femei şi doi bărbaţi, lucrători sociali de la protecţia copilului, au fost ucişi. Presupusul atacator era un cetăţean turc, născut în Germania şi care locuia la Hanovra, la aproximativ 200 de kilometri mai la sud. El le era cunoscut poliţiştilor cu privire la ameninţări, însă nu era considerat “violent” şi nu deţinea un permis port-armă.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationale-zelenski-l-a-demis-pe-oleksandr-sirski-comandantul-sef-al-armatei”]