[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-razboiul-din-ucraina-zelenski-afirma-ca-initiativa-nu-mai-este-in-mainile-lui-putin/mediaPool/uPcpgO8.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Războiul din Ucraina: Zelenski afirmă că „iniţiativa nu mai este în mâinile lui Putin”
|
În urma întâlnirii de la Casa Albă cu Trump, liderul de la Kiev spune că a obţinut licenţele pentru producerea interceptoarelor Patriot
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi, într-un interviu acordat postului Fox News, că Vladimir Putin nu se mai află într-o poziţie de forţă în războiul din Ucraina, în ciuda refuzului său de a pune capăt conflictului.
„Iniţiativa nu mai este în mâinile lui Putin”, a afirmat Zelenski. „Putin pierde 30.000 de soldaţi pe lună. (…) Sunt pierderi foarte mari, dar el nu vrea să oprească acest război”, a spus preşedintele ucrainean. „Cerem în fiecare zi oprirea războiului, măcar pentru a negocia un armistiţiu pe o anumită perioadă şi pentru a le oferi diplomaţilor posibilitatea de a negocia. Dar Putin nu doreşte acest lucru. (…) De aceea trebuie să răspundem, să fim fermi şi puternici. Nu doar noi. Contăm şi pe sancţiuni”, a adăugat el.
Zelenski s-a aflat la Washington pentru a se întâlni cu preşedintele american Donald Trump şi pentru a participa la funeraliile senatorului american Lindsey Graham, un susţinător al Ucrainei.
Noi sancţiuni americane împotriva Rusiei
Senatul SUA a promovat un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, măsuri susţinute de senatorul Lindsey Graham înainte de decesul său şi care, potrivit informaţiilor, au primit acordul preşedintelui Donald Trump. Volodimir Zelenski a declarat, de asemenea, că în urma întâlnirii de la Casa Albă cu omologul său american a obţinut licenţele pentru producerea interceptoarelor Patriot, esenţiale pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. „A acceptat să ne acorde licenţele, iar apoi am avut o întâlnire cu reprezentanţi ai industriei de apărare, ai unor foarte importante companii militare americane”, a spus Zelenski. „Sper că vom pune în aplicare un program de coproducţie.” La rândul său, Donald Trump a scris pe platforma sa, Truth Social, că „întâlnirea cu preşedintele ucrainean a decurs foarte bine”. Platforma X a lui Elon Musk susţine că interzicerea accesului minorilor la reţelele de socializare în Australia subminează dreptul internaţional
Platforma X, deţinută de Elon Musk, a acuzat Australia că încearcă să ofere autorităţii sale de reglementare a internetului competenţe neloiale de colectare a informaţiilor şi că subminează legislaţia SUA prin planuri de aplicare mai riguroasă a interdicţiei privind utilizarea reţelelor de socializare de către adolescenţi, transmite Reuters.
Legea Australiei – prima de acest gen din lume – care interzice deţinerea de conturi pentru persoanele sub 16 ani a intrat în vigoare în decembrie anul trecut, stârnind critici din partea companiilor de social media, majoritatea cu sediul în Statele Unite. Însă obiecţia ridicată de X – a cărei companie-mamă este SpaceX, firma lui Musk recent listată la bursă – înseamnă că una dintre cele mai puternice persoane din lume introduce o dimensiune geopolitică în această dezbatere.
Planurile nu au ţinut cont în mod adecvat de ”echitatea procedurală, confidenţialitate, impactul mai larg asupra serviciilor online şi economia digitală a Australiei”, au declarat reprezentanţii X în faţa unei comisii a Senatului australian.
În documentul depus marţi, X a criticat planurile de a oferi Comisarului pentru Siguranţă Online (eSafety Commissioner) drepturi extinse de a solicita documente şi de a dubla amenda maximă până la 99 de milioane de dolari australieni (69 de milioane de dolari americani). Modificările ar ”obliga orice persoană din afara Australiei… să furnizeze informaţii şi documente doar pentru că este «afiliată» unei companii”, a precizat X, descriind această măsură ca fiind ”în contradicţie clară” cu principiile juridice internaţionale.
Amendamentul ”creează riscul unui impact sever asupra curtoaziei internaţionale”, a adăugat compania, folosind o expresie care denotă respectul faţă de sistemul juridic al unei ţări străine.
O comisie a Congresului SUA a solicitat deja audierea Comisarului pentru Siguranţă Online, acuzând-o că pune în pericol libertatea de exprimare a americanilor. Miliardarul Musk a calificat anterior, într-o postare pe X, interdicţia australiană privind reţelele de socializare drept o ”modalitate mascată de a controla accesul tuturor australienilor la internet”.
Datele publicate de eSafety şi studiile realizate după introducerea interdicţiei au arătat că majoritatea adolescenţilor australieni sub 16 ani deţin în continuare conturi pe reţelele de socializare. eSafety a anunţat că pregăteşte o posibilă acţiune în instanţă împotriva a cinci platforme pentru a impune respectarea legii, dar procesul este încetinit de competenţele sale limitate.
Autoritatea de reglementare a explicat comisiei că puterea sa actuală, limitată, de a solicita documente este în contradicţie cu situaţia altor autorităţi de reglementare, ceea ce o face dependentă de ”declaraţiile furnizorilor privind propriul grad de conformare”.
De asemenea, eSafety nu are puterea de a solicita documente de la furnizori terţi de servicii de verificare a vârstei contractaţi de platforme, ceea ce creează obstacole ”semnificative” în calea desfăşurării anchetelor, a mai precizat instituţia. DIGI, o asociaţie din domeniu care reprezintă mai multe platforme, a declarat în cadrul anchetei Senatului că eSafety dispune deja de competenţe extinse de asigurare a respectării legii, care nu au fost încă pe deplin testate, şi a solicitat clarificări suplimentare cu privire la entităţile de la care pot fi solicitate documente.
Google (prin YouTube) şi TikTok au precizat, în documente depuse separat, că nu există nicio metodă infailibilă cunoscută pentru a identifica şi bloca utilizatorii minori. Parlamentul nu a adoptat încă proiectul de lege care vizează extinderea competenţelor de asigurare a respectării legii. Comisia senatorială îşi va prezenta concluziile pe 25 august, în urma audierilor.
Numărul victimelor decedate în cutremurul din Japonia a ajuns la 13
Cutremurul cu magnitudinea de 7,1 a provocat moartea a cel puţin 13 persoane în apropierea oraşului Kumamoto, din sudul Japoniei, iar echipele de salvare caută cu disperare supravieţuitori prinşi sub dărâmături, a declarat, miercuri, prim-ministrul Sanae Takaichi, citat de Reuters. “Chiar şi în acest moment, există oameni care aşteaptă să fie salvaţi, iar aceasta este o cursă contra cronometru. Vom mobiliza toate resursele disponibile la faţa locului pentru a salva cât mai multe persoane posibil”, a declarat Takaichi reporterilor, actualizând bilanţul deceselor, de la trei raportate anterior.
Cutremurul a întrerupt alimentarea cu energie electrică a mii de locuinţe şi a distrus drumurile din întreaga regiune. Echipele de salvare au scos miercuri dimineaţă opt persoane din dărâmăturile unui centru comercial parţial prăbuşit. Două femei în vârstă de aproximativ 20 de ani au murit în urma unei aparente explozii de origine necunoscută care a distrus centrul comercial la aproximativ o oră după cutremur.
Autorităţile investighează posibilitatea unei explozii de gaz, au relatat mass-media locale. Echipele de intervenţie de urgenţă ale pompierilor, Poliţia şi personalul armatei s-au concentrat asupra zonelor clădirii din care fuseseră primite apeluri de ajutor.
Amploarea totală a dezastrului rămânea neclară. Marţi, aproximativ 20-30 de angajaţi ai mall-ului erau daţi dispăruţi, a declarat postul public de televiziune NHK. De asemenea, şapte persoane sunt date dispărute după prăbuşirea unui coş de fum la o fabrică a companiei Nippon Paper Industries, în timp ce alte patru persoane sunt grav rănite, a declarat un oficial al administraţiei locale. S-a raportat că spitalele îngrijesc zeci de pacienţi.
În întreaga prefectură, care a mai suferit un cutremur mortal în urmă cu un deceniu, aproximativ 260.000 de persoane au primit instrucţiuni să se îndrepte către centrele de evacuare, au declarat autorităţile.
Epicentrul cutremurului s-a situat la aproximativ 20 de kilometri sud de oraşul Kumamoto, cel mai mare oraş din centrul insulei Kyushu, cu o populaţie de aproximativ 700.000 de locuitori. Autorităţile au avertizat locuitorii din zonele în care s-au resimţit cele mai puternice mişcări să fie în alertă pentru alte cutremure puternice timp de aproximativ o săptămână, precum şi pentru riscul de alunecări de teren. Având în vedere că peste 36.000 de locuinţe sunt încă fără curent electric, autorităţile sunt îngrijorate de riscul de insolaţie, întrucât temperaturile vor urca miercuri până la aproximativ 34 de grade Celsius.
Situată pe “Inelul de Foc” al vulcanilor şi al foselor oceanice care înconjoară parţial Bazinul Pacificului, Japonia înregistrează aproximativ 20% din cutremurele mondiale cu magnitudinea de 6,0 sau mai mare. Un cutremur de mare magnitudine care a avut loc în Kumamoto în urmă cu 10 ani a provocat moartea a 275 de persoane şi rănirea altor 2.739, conform datelor oficiale, şi a avariat mii de clădiri, inclusiv zidurile castelului oraşului, o atracţie turistică de prim rang.
Premierul moldovean, despre demisia ministrului agriculturii: „Sunt frustrat de greşeala prostească pe care a făcut-o”
Prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a catalogat marţi drept un act „responsabil” decizia lui Radu Musteaţa de a demisiona din funcţia de ministru al agriculturii şi industriei alimentare, la numai două zile de la învestire, după ce a încercat să ascundă detalii despre trecutul său politic.
Premierul Tofan a mărturisit marţi, într-o conferinţă de presă, că este „foarte frustrat” de acţiunile fostului ministru al agriculturii, tocmai pentru că îl consideră „un manager bun” şi apreciază activitatea desfăşurată de acesta în perioada în care a condus Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.
Radu Musteaţa a demisionat din funcţia de ministru al agriculturii şi industriei alimentare vineri, 24 iulie, la două zile după învestire, pe fondul scandalului privind trecutul său politic. În ziua în care guvernul a obţinut votul de încredere în parlament, pe 21 iulie, preşedintele interimar al partidului „Mişcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, a publicat un mesaj însoţit de fotografii despre care a susţinut că îl surprind pe noul ministru al agriculturii alături de foşti membri ai PDM, partidul controversatului Vladimir Plahotniuc, care în prezent este încarcerat.
Musteaţa a respins atunci acuzaţiile, pe care le-a calificat drept „denigrări” şi „falsuri”. Ulterior, într-o emisiune la Jurnal TV, Musteaţa a declarat că îşi va da demisia dacă se va demonstra că a fost membru al PDM.
Deşi, pe 23 iulie, acesta a negat în repetate rânduri că ar fi avut legături cu fostul Partid Democrat, în aceeaşi zi secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteaţa ar fi făcut parte din organizaţia teritorială Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 şi ar fi condus o organizaţie primară a partidului, scrie NewsMaker.
În dimineaţa zilei de 24 iulie, premierul Vasile Tofan a anunţat că Radu Musteaţa şi-a depus demisia din funcţia de ministru al agriculturii. În aceeaşi zi, Radu Musteaţa a publicat un mesaj în care şi-a cerut scuze şi a recunoscut că nu a spus „întregul adevăr” despre relaţia sa cu formaţiunea condusă în trecut de oligarhul Vladimir Plahotniuc, condamnat în dosarul „Frauda bancară”. Musteaţa a recunoscut că a participat timp de câteva luni la şedinţele PDM şi că a semnat o „cerere de înscriere în partid”, la insistenţa fostului deputat democrat Nae Simion Pleşca. „Noi am trăit în ani în care nici nu ne puteam închipui că un funcţionar public poate să-şi dea demisia într-o astfel de situaţie. Oamenii făceau lucruri grave şi erau atât de nesimţiţi încât continuau în funcţii. În cazul dat, eu salut decizia domnului Musteaţa. Cred că a procedat responsabil pentru a nu afecta încrederea în întreg guvernul. În acelaşi timp, trebuie să spun pe o notă personală că regret că s-a ajuns aici. (…) Greşeala lui cred că a fost că a început cu o minciună mică care s-a prefăcut într-o minciună mare şi după asta nu mai ştia ce să facă. (…) El a comis o greşeală mare şi a plătit-o”, a comentat marţi premierul Vasile Tofan.
„Sunt foarte frustrat pe ceea ce s-a întâmplat şi greşeala prostească pe care a făcut-o, în special pentru că este un manager bun. Este printre puţinii manageri care au reuşit să facă puţină curăţenie la ANSA. Şi noi avem nevoie de manageri buni. Nu avem o listă de funcţionari publici care să-i poţi pune pe un front complicat şi să facă treabă”, a mărturisit el.
Între timp, asociaţia „Forţa Fermierilor” l-a propus pe directorul executiv al organizaţiei, Alexandr Slusari, pentru funcţia de ministru al agriculturii şi industriei alimentare, dar premierul încă nu a luat o decizie.
FSB îl acuză pe fondatorul Telegram de sprijinirea terorismului
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunţat miercuri că l-a pus sub acuzare pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, pentru facilitarea activităţilor teroriste şi că a emis un mandat internaţional de arestare pe numele său, relatează Reuters.
FSB a precizat că acuzaţiile se referă la faptul că Telegram nu a eliminat materialele „utilizate de serviciile speciale ucrainene şi de organizaţiile teroriste şi extremiste pentru a pregăti şi coordona acte de sabotaj şi terorism, ucideri în masă şi operaţiuni de fraudă cibernetică pe teritoriul Federaţiei Ruse”. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea lui Durov sau a Telegram.
Telegram, o aplicaţie de mesagerie criptată fondată în 2013, afirmă că are peste 1 miliard de utilizatori şi este utilizată pe scară largă de ambele părţi implicate în războiul dintre Rusia şi Ucraina.
Rusia a încercat în repetate rânduri să restricţioneze utilizarea Telegram în ultimii ani, promovând propriul serviciu de mesagerie, MAX, susţinut de stat. Durov, care s-a născut în Rusia, dar deţine acum paşapoarte din Emiratele Arabe Unite şi Franţa, a fondat VKontakte, echivalentul rus al Facebook, înainte de a-şi vinde restul participaţiei în 2014, sub presiunea autorităţilor ruse.
Autorităţile franceze îl anchetează în prezent pe Durov în legătură cu acuzaţii conform cărora Telegram nu a combătut în mod adecvat activităţile criminale de pe platformă şi nu a cooperat suficient cu solicitările autorităţilor de aplicare a legii. Durov neagă orice faptă ilegală.
Un adolescent american condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea a patru persoane într-o şcoală
Colt Gray, un adolescent american care a ucis patru persoane în septembrie 2024 deschizând focul într-o şcoală cu o puşcă de asalt pe care tatăl său i-o dăruise de Crăciun, a fost condamnat marţi la închisoare pe viaţă, relatează AFP.
Colt Gray, care este în vârstă de 16 ani, dar care avea 14 ani în momentul comiterii faptelor, a pledat vinovat pentru că a deschis focul la liceul Apalachee, din micul oraş Winder din Georgia, situat la 70 de kilometri de Atlanta. El a ucis doi elevi şi doi profesori şi a rănit nouă persoane. Adolescentul a fost condamnat la închisoare pe viaţă, fără posibilitatea de eliberare condiţionată. În ciuda vârstei sale fragede, el a fost judecat ca un adult.
„Ambii părinţi te-au dezamăgit. Familia ta te-a lăsat baltă”, a declarat judecătorul Nicholas Trimm. Dar „nu ai fost victima hărţuirii la Apalachee”, a adăugat magistratul: „Nu a fost o faptă motivată de ură. Nu cunoşteai pe nimeni în acea şcoală. A fost doar din plăcerea de a comite un act nelegiuit”, a spus judecătorul.
Tatăl lui Colt Gray a fost condamnat în martie 2026 pentru omor fără premeditare şi omor din culpă, într-unul dintre primele cazuri în care un părinte a fost judecat pentru un atac armat comis de copilul său. În 2023, Colin Gray îi oferise fiului său o puşcă AR-15 de Crăciun, chiar dacă Colt ameninţase deja că va deschide focul într-o şcoală. Acea puşcă de asalt a fost folosită de el, la mai puţin de un an după aceea, în timpul masacrului de la Winder.
Cu câteva luni înainte, în luna mai, doi poliţişti, alertaţi de FBI, care constatase că de la adresa IP a locuinţei fuseseră trimise mesaje în care se ameninţa cu comiterea unui masacru într-o şcoală, s-au deplasat la domiciliul familiei.
Responsabilitatea părinţilor în astfel de cazuri este, de câţiva ani, din ce în ce mai atent analizată de justiţie. Părinţii unui adolescent care a împuşcat patru persoane într-un liceu din Michigan în 2021 au fost găsiţi vinovaţi de omor din culpă în 2024 şi condamnaţi la pedepse cu închisoarea între 10 şi 15 ani.
În Statele Unite, armele de foc reprezintă de mai mulţi ani prima cauză de deces în rândul minorilor, potrivit autorităţilor americane din domeniul sanitar.
Doi bărbaţi executaţi prin spânzurare în Iran, cu privire la participare la contestarea din iarnă
Doi bărbaţi găsiţi vinovaţi de faptul că au participat la manifestaţii antiguvernamentale în masă, care au zguduit Iranul în decembrie şi ianuarie, au fost spânzuraţi, a anunţat marţi justiţia iraniană, relatează AFP. Execuţiile s-au multiplicat în Iran de la începutul războiului declanşat de Statele Unite şi Israelul la 28 februarie în Republica islamică.
O mare parte a persoanelor executate a fost condamnată cu privire la participare la aceste manifestaţii în masă împotriva regimului. “Condamnările la moarte ale lui Abolfazl Sepahi şi Amir-Hossein Safari au fost executate în această (marţi) dimineaţă”, a anunţat organul puterii judiciare, agenţia Mizan Online.
Potrivit Mizan Online, cei doi bărbaţi au fost inculpaţi, între altele, cu privire la “moharebeh (război împotriva lui Allah), pentru că au agitat arme şi au semănat frica şi teroarea” şi “corupţie pe pământ, pentru că au comis acte care au perturbat puternic ordinea publică şi securitatea în ţară”. Potrivit agenţiei iraniene de presă Mehr, spânzurarea a avut loc într-o “piaţă în oraşul Malekshahr”, în provincia Isfahan (centru), în prezenţa unor martori.
La sfârşitul lui decembrie, o contestare – lansată iniţial împotriva costului traiului – s-a transformat rapid în manifestaţii vaste antiguvernamentale, care au atins un vârf la 8 şi 9 ianuarie.
Regimul a recunoscut 3.000 de morţi în aceste manifestaţii violente, imputând violenţele unor “acte teroriste” orchestrate de către Statele Unite şi Israel. Autorităţile iraniene au executat cel puţin 1.639 de persoane în 2025 – un “record” din 1989 încoace, potrivit ONG-urilor Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, şi Împreună împotriva pedepsei cu moartea (ECPM), cu sediul la Paris.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Prima pagină a Ziarului de Vrancea de astăzi, 31 iulie 2026: accidente, investiții, economie și cele mai importante știri ale județului
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/stiri-locale/mozaic-Stiri-internaTionale-razboiul-din-ucraina-zelenski-afirma-ca-initiativa-nu-mai-este-in-mainile-lui-putin”]