Toma îi apără pe cetățenii de onoare care au turnat la Securitate. Printre ei, „idiotul util al Moscovei” Dan Puric

Scandal în timpul ședinței deliberativului municipiului de joi, între primarul Constantin Toma și consilierul local liberal Silviu Roșioru, după ce acesta din urmă a cerut modificarea regulamentului care statuează acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului. Roșioru a cerut ca, de acum încolo, cei care vor fi propuși pentru această demnitate să prezinte adeverință de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) precum că nu a colaborat cu poliția politică a statului comunist de dinainte de decembrie 1989; mai mult, consilierul local a cerut retragerea titlului de cetățean de onoare în cazul celor care au fost dovediți informatori ai Securității, precum actorul Dan Puric.

Roșioru a făcut propunerea respectivă la finalul votului și al discursurilor festive de la primul punct al ordinei de zi, prin care i-a fost acordat titlul de cetățean de onoare inginerului Vasile Moraru – primul primar, numit, al municipiului Buzău de după Revoluție – imediat după ce acesta din urmă și-a încheiat speech-ul.

„Orice personalitate pe care o propunem de acum încolo să fie cetățean de onoare să aibă avizul CNSAS că nu a fost colaborator sau informator al Securității! Nu vorbesc aici de domnul Moraru, îl excludem pe domnul Moraru. Dar știți foarte bine că s-au strecurat cetățeni de onoare colaboratori ai Securității (…) Sunt mulți. Jumătate din ei sunt foști colaboratori ai Securității și au distrus destine; oameni care au suferit în urma declarațiilor și a informărilor făcute de ei! Nu putem să-i facem cetățeni de onoare pe acești oameni!”, a spus Roșioru.

Consilierul liberal a dat și un exemplu în acest sens: actorul Dan Puric, al cărui discurs extremist și antieuropean l-a propulsat, la un moment dat, pe o listă scurtă a potențialilor candidați la Președinția României care ar fi putut să îl înlocuiască pe Călin Georgescu după anularea alegerilor prezidențiale, respingerii candidarurii acestuia la alegerile din primăvara anului 2025 și inculparea sa pentru infracțiuni care pun în pericol ordinea constituțională.

La auzul propunerii, primarul a luat foc:

„Acei oameni despre care vorbiți, domnule Roșioru, sunt oameni care au făcut de un milion de ori mai mult decât ați făcut dumneavoastră!”, a spus Toma, reluând un narativ răspândit de ani de zile de propaganda dirijată de Kremlin și de serviciile secrete ale Rusiei, cum că Securitatea și sistemul de informatori ai săi ar fi fost formate din patrioți, nu un organ represiv în sujba sistemului dictatorial comunist.

Însă totul este bine când se termină cu bine; nu a fost un „pupat Piața Dacia” între Toma și Roșioru, ci un schimb de amabilități cu rădăcini în realitatea cotidiană între Toma și Roșioru, respectiv caracterizări reciproce precum „falimentator de fabrici” și „interlop”.

Cine este Dan Puric

Actorul cu origini buzoiene Dan Puric, racolat de Securitatea comunistă încă de pe băncile liceului, desemnat cetățean de onoare al municipiului Buzău în timpul mandatului primarului Constantin Toma, apare într-o listă a ideologului lui Putin Alexandr Dughin drept un „idiot util” al Moscovei, respectiv  un  „propagandist din convingere” al ideilor Kremlinului, fără a necesita acordarea de diverse foloase. El este și unul dintre cei mai vechi susținător al lui Călin Georgescu. Puric vorbea în 2022 despre cartea acestuia din urmă „Marea Renaștere” drept o „carte strigăt” care „ne reîmproprietărește cu inteligență, cu propriul pământ românesc și cu propriul suflet românesc, o carte care ne îndeamnă să ieșim din istoria altora și să ne-o facem pe a noastră”.

De altfel, Dan Puric a promovat idei ultranaționaliste chiar pe scena Teatrului Național din București, la conferințe susținute în sălile închiriate de TNB. În martie 2022, câțiva actori ai TNB au reclamat faptul că în instituție sunt răspândite ziare naționaliste, cu acordul și sub privirea managerului interimar de atunci, Mircea Rusu. Buzoianul Lucian Romașcanu, pe atunci ministru al Culturii, declara că a trimis Corpul de Control să ancheteze situația, însă raportul nu a fost niciodată transmis presei, dacă el a existat.

De asemenea, Dan Puric a  devenit vehicul pentru narațiunea „Georgescu, premier”,  scenariu care a fost pus pe tapet în forță în 2015, după tragedia de la Colectiv, „propunerea” venind din partea actorului. Pe 9 noiembrie 2015, la cinci zile după demisia lui Ponta, Puric l-a sugerat pe Georgescu ca prim-ministru în direct la B1 TV.  Motivația: cariera în ONU a lui Georgescu și spiritul său „cinstit, incoruptibil”.  Notorietatea lui Puric l-a propulsat instant pe Georgescu în atenția publică în ziua respectivă. Căutările numelui său pe Google au explodat.

Puric și Georgescu au fost colegi la Institutul de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare (IPID), înființat în anul 2005 ca organizație non-profit. Georgescu a fost director executiv, iar Puric a făcut parte din consiliul director. Alți membri ai consiliului director îi includeau pe Ecaterina Andronescu, Mugur Isărescu sau Daniel Dăianu. Un vlăstar al acestui institut a fost Alianța Profesioniștilor pentru Progres, în al cărui grup de inițiativă a fost, pe lângă Dan Puric, liderul sindicalist Bogdan Hossu sau politologul Cristian Pârvulescu, și matematicianul Florian Colceag, care a candidat pentru un loc în Senat din partea AUR.

În 2014, Georgescu și Puric au lansat mișcarea „Motivația: România”.  Din grupul de inițiativă făcea parte și medicul Pavel Chirilă, implicat în mișcarea antivaccin, care ulterior a devenit membru în Comitetul de Inițiativă al Coaliției pentru Familie. Din comitet a făcut parte și Sorin Lavric, senator din partea AUR.

„Omul ăsta îl doare țara”, este doar una dintre aberațiile agramate ale lui Dan Puric despre Georgescu, făcute într-un interviu găzduit de liderul AUR George Simion. Actorul a precizat atunci că România ar trebui condusă de Georgescu și de alți „oameni responsabili, nu mulți, nu mulți”.