[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-naTionale-paul-de-romania-bun-de-impachetat-si-trimis-acasa/mediaPool/uvtGPut.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Paul de România, bun de „împachetat” și trimis acasă
|
Curtea de Casaţie a Franţei a respins recursul lui Paul de România împotriva hotărârii Curţii de apel Paris care a decis predarea sa către România pentru executarea pedepsei n decizia este definitivă
Curtea de Casaţie a Franţei a respins definitiv recursul lui Paul de România împotriva hotărârii Curţii de apel Paris care decisese predarea sa către România pentru executarea pedepsei.
”Ministerul Justiţiei informează că, astăzi, 29 iulie 2026, Cour de cassation (Curtea de Casaţie a Franţei) a respins definitiv recursul formulat de Paul de România împotriva deciziei de predare către autorităţile române. Prin această hotărâre, decizia de executare a mandatului european de arestare şi de predare a persoanei solicitate către România a devenit definitivă”, a anunţat oficial, miercuri seară, Ministerul Justiţiei.
Sursa citată a precizat că hotărârea pronunţată miercuri urmează emiterii şi punerii în executare a celui de-al treilea mandat european de arestare, în urmărirea îndeplinirii actului de justiţie şi a executării hotărârilor judecătoreşti definitive.
”Decizia instanţei supreme franceze reconfirmă cooperarea judiciară eficientă dintre România şi Republica Franceză şi angajamentul comun al celor două state pentru aplicarea principiilor statului de drept şi respectarea obligaţiilor asumate în cadrul mecanismelor europene de cooperare judiciară. Totodată, această hotărâre confirmă buna funcţionare a mandatului european de arestare, un instrument important de cooperare judiciară în materie penală la nivelul Uniunii Europene”, se mai arată în comunicatul Ministerului Justiţiei.
Potrivit documentului citat, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reconfirmat principiul încrederii reciproce între statele membre, subliniind faptul că executarea unui mandat european de arestare reprezintă regula, iar refuzul executării sau al predării poate interveni numai în situaţii excepţionale, strict delimitate de dreptul Uniunii Europene.
În 19 iunie, Ministerul Justiţiei anunţa că autorităţile judiciare din Paris au dispus predarea imediată către autorităţile române a lui Paul de România, dar decizia nu era definitivă.
Descendentul regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României, este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci, începând din 2006, pentru a recupera proprietăţile pe care le revendica în calitate de moştenitor al familiei regale.
Bucureştiul a emis un prim mandat de arestare pe numele prinţului Paul în decembrie 2020, la o zi după condamnarea acestuia la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate. În acest dosar, 18 persoane au fost condamnate, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la cel puţin 145 de milioane de euro.
Curtea de Apel din Paris a respins prima cerere de extrădare, în noiembrie 2023, considerând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, având în vedere neregulile constatate în depunerea jurământului a doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat. Autorităţile române au emis un nou mandat de arestare împotriva prinţului în ianuarie 2025, pe baza deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, pronunţată în urma unei solicitări pre-judiciare. CJUE a considerat că decizia justiţiei franceze era “contrară principiului încrederii reciproce” între ţările europene, exercitând “un control excesiv” asupra funcţionării sistemului judiciar român, a reamintit preşedintele Camerei de extrădare în cadrul şedinţei din iunie.
Procurorul general a solicitat extrădarea lui Paul din România în numele “principiului priorităţii dreptului european asupra dreptului naţional”, respingând orice “persecuţie”.
Avocata sa a denunţat “cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală”, în legătură cu “litigiul succesoral”. Paul al României a fost arestat la domiciliul său din Paris şi încarcerat la 7 aprilie 2025, fiind ulterior plasat sub control judiciar. Tatăl prinţului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost fiul lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 şi 1940.
Ilie Bolojan afirmă că a discutat de două ori cu George Simion în acest an
„Nu au fost nişte negocieri politice”, a precizat premierul interimar
Preşedintele PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, a declarat, miercuri seară, că a discutat de două ori cu George Simion în acest an, dar nu au fost negocieri politice.
”Cred că anul acesta m-am întâlnit cu domnul Simion, cred că de două ori. Eu, în condiţiile în care, în plan parlamentar, în plan uman, oameni vor să discute cu tine, au voturi în spate, reprezintă categorii de cetăţeni care au votat, am căutat să nu jignesc oameni şi să am o relaţie civilizată. Asta am făcut şi cât am fost preşedintele Senatului, asta am făcut şi în această perioadă şi cu toţi cei, de exemplu, care sunt în Senat, cu liderii de grup, cu cei care erau vicepreşedinţi, am căutat să am o relaţie civilizată, pentru că asta ţine de respectul între oameni şi de respectul pentru românii care votează”, a declarat, miercuri seară, la Digi 24, Ilie Bolojan.
Preşedintele PNL afirmă că a avut cu George Simion ”o discuţie pur şi simplu generală, legată de perspective, dar nu au fost nişte negocieri politice”. ”Pur şi simplu un schimb de opinii”, a adăugat Bolojan.
Acesta a adăugat că nu crede că a avut o discuţie cu George Simion înainte de votul pentru învestire a Guvernului Veştea. ”Nu cred că a fost o discuţie înainte de guvernul Veştea. (…) Cred că a fost mai devreme. Dar nu ţin minte aceste date şi nu are rost să vin cu detalii”, a mai afirmat premierul.
Ilie Bolojan consideră că era mai bine dacă preşedintele Nicuşor Dan ar fi făcut apeluri la responsabilitate înainte de moţiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului şi nu după acest moment. El a fost întrebat de ce crede că l-a abandonat preşedintele Nicuşor Dan. “Eu nu văd problema în această perspectivă. Preşedintele are prerogativele lui pe care le exercită aşa cum consideră de cuviinţă, iar guvernul şi premierul au prerogativele pe care le exercită aşa cum poate sau crede de cuviinţă. Noi am avut o coaliţie pe care PSD a distrus-o, care, cu bune cu rele, a reuşit să scoată România din fundătura în care era în vara anului trecut, dar au generat o criză care ne-a dus în această situaţie”, a declarat Ilie Bolojan.
El consideră că era bine dacă preşedintele făcea apeluri la responsabilitate înainte de moţiunea de cenzură. “Sigur, era bine, cred, dacă preşedintele, înainte de moţiune, de a face criză, ar fi făcut apeluri la responsabilitate pe care le-a făcut după aceea, dar dânsul a luat aceste decizii. Sunt fişe de posturi diferite. Sigur că cu cât ai o colaborare mai bună, şi am avut în această perioadă o colaborare instituţională cu preşedintele, şi în perioada de dinainte de moţiune şi după. Eu am căutat întotdeauna să respect fişa postului, pentru că asta e responsabilitatea pentru România când ocupi o astfel de funcţie, şi atunci când s-a putut colabora pe toate elementele de interes comun care intră în responsabilitate fiecare instituţie, am colaborat pentru treaba asta”, a transmis Ilie Bolojan.
El a fost întrebat dacă Nicuşor Dan prelungeşte criza întârziind să facă o nominalizare de prim-ministru. “Preşedintele are o responsabilitate pentru nominalizarea premierului şi dânsul avea trei posibilităţi în această perioadă. Sau să nominalizeze un premier care venea cu un acord politic în spate, care-i garanta alegerea de către Parlament. Nu s-a întâmplat asta pentru că nu s-a ajuns la o concluzie. A doua, să nominalizeze un premier fără să existe un acord politic, permiţându-i acelui premier să caute să-şi formeze o majoritate”, a afirmat Bolojan.
El a adăugat că Nicuşor Dan a avut două oferte de acest tip. “Şi a avut două oferte de acest tip, urmând să se vadă ce se întâmplă mai departe şi dacă nu se face o majoritate în spatele lui şi guvernul care se încearcă a fi format nu trece de Parlament, să intrăm într-o zonă în care se pot organiza alegeri anticipate. Sau a treia ipoteză este să se aştepte până se găseşte o formulă, se face o masă critică pentru a forma un guvern şi aceasta a fost abordarea pe care a ales-o domnul preşedinte”, a mai declarat premierul Bolojan.
Diana Buzoianu: Să acceptăm că avem nevoie de alegeri anticipate
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu (USR), a declarat, miercuri seară, că Sorin Grindeanu are o problemă fundamentală: ”a distrus ţara asta şi acum habar nu are de unde îşi face rost de o majoritate”, deşi a fost avertizat, înainte de moţiunea de cenzură, că o altă majoritate nu există. “De ce nu plecăm? Răspunsul este foarte simplu, pentru că noi citim Constituţia. Spre deosebire de domnul Grindeanu (…) Constituţia astăzi spune foarte clar: dacă un guvern a fost demis, rămâne guvern interimar până când se propune un guvern care obţine majoritatea în Parlament”, a declarat, miercuri seară, la B1 TV, Diana Buzoianu.
Reprezentanta USR este de părere că Sorin Grindeanu “are o problemă fundamentală”. “A distrus ţara asta şi acum habar nu are de unde îşi face rost de o majoritate, pentru că el îşi planifica o majoritate ca el să se întoarcă împreună cu, sigur, colegii dumnealui îşi planificau această reîntoarcere pe o majoritate care nu exista şi noi le-am spus de la bun început că această majoritate nu există. Acum sunt toţi şocaţi că nu există majoritatea pe care toată lumea a avertizat că nu o vor mai avea dacă pică guvernul”, a mai declarat ministrul USR.
Diana Buzoianu îi transmite liderului PSD să fie mai mult preocupat de obţinerea unei majorităţi în Parlament decât de plecarea Guvernului: “Dacă domnul Grindeanu este în fiecare zi preocupat de ce nu pleacă guvernul, să fie preocupat să-şi ducă această energie pentru a forma o majoritate în Parlament. Dacă nu poate să facă această majoritate în Parlament, după ce a doborât un guvern, atunci să nu-şi mai trimită, nu ştiu, secunzii, să zic aşa, la bătaie să spună că nu se poate organiza niciun rând de alegeri anticipate şi să acceptăm că avem nevoie de alegeri anticipate”.
Diana Buzoianu apreciază că “toată această perioadă de instabilitate prelungită nu poate să facă decât să crească mişcările extremiste”. “Cred că o ieşire din această… o resetare a sferei politice presupune şi întoarcerea la oameni. Eu sunt ferm convinsă, românii nu au votat, acum un an şi jumătate, nu au votat circul ăsta, nu au votat un partid care a promis că va aduce banii în România, dar de fapt acum şantajează cu voturile în Parlament şi riscăm cu toţii să pierdem miliarde doar pentru jocul lor politic de a-şi mai scoate câteva comunicate, repet, în aceste zile. E un joc absolut cinic şi eu nu cred că românii au votat asta şi cred că dacă astăzi ar fi alegerile, ar taxa acest comportament”, este de părere Diana Buzoianu.
Ilie Bolojan va candida din nou cu echipa sa la un Congres organizat în toamnă
Vicepreşedintele PNL Alexandru Muraru a declarat că Ilie Bolojan îşi va reafirma poziţia de lider în PNL în cadrul unui congres care ar putea fi organizat în toamnă. Preşedintele liberalilor ar urma să candideze cu aceeaşi echipă pe care a avut-o la Congresul Extraordinar care este contestat de parte dintre liberali. Muraru afirmă, de asemenea, că opozanţii lui Bolojan vor continua cu demersurile de a-l da jos din fruntea partidului, dar apreciază că instanţele nu se vor grăbi, iar războiul intern va dura până înspre anul 2027.
Liberalul Alexandru Muraru a declarat, într-un interviu pentru Cotidianul, că PNL va continua demersul de modificare a Statutului şi va reconfirma conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie. “Cel mai probabil, vom face nu unul, ci două congrese: pentru aprobarea Statutului şi, ulterior, pentru repetarea alegerilor interne. Pe moţiune, exact cum a fost acel congres, poate cu acelaşi număr de delegaţi, încă nu ştim”, a declarat vicepreşedintele PNL.
Potrivit acestuia, primul congres ar putea avea loc la finalul lunii august, iar al doilea în luna septembrie, pe baza noului Statut. Alegerile din 21 iunie şi Statutul aprobat atunci sunt contestate în instanţă de parte dintre liberalii nemunţumiţi de linia adoptată de PNL; care a refuzat să se întoarcă la masa negocierilor cu PSD pentru învestirea unui Guvern.
Alexandru Muraru acuză că unii dintre colegii săi “s-au folosit de reţelele PSD din Justiţie şi media pentru a comunica”. “Este fără precedent că, într-un stat NATO, membru al Uniunii Europene, un partid politic să folosească Justiţia pentru a da jos Guvernul, pentru a schimba majoritatea, pentru a construi o masă critică într-un partid politic şi pentru a bloca activitatea Guvernului”, a declarat Muraru.
Acesta crede, însă, că instanţele nu se vor grăbi în a da deciziile în dosarele care vizează politica internă din PNL şi apreciază că războiul dintre tabere va dura până înspre anul 2027.
În 21 iunie, PNL a organizat un Congres Extraordinar, după desemnarea surprinzătoare a lui Adrian Veştea în funcţia de premier de către preşedintele Nicuşor Dan, fără ca PNL să fie consultat. În instanţă, tabăra pro-Bolojan din PNL a pierdut până acum în faţa taberei anti-Bolojan.
Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, pe 21 iulie, decizia Tribunalului Bucureşti de a suspenda deciziile adoptate de PNL în Consiliul Naţional Extraordinar (CNE) din data de 19 iunie.
Zece militari ai Forţelor Aeriene Române, înaintaţi în grad în mod excepţional
Ministrul interimar al Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a semnat, miercuri, ordinele de înaintare în gradul următor, în mod excepţional, pentru trei ofiţeri şi şapte maiştri militari care au contribuit la succesul misiunilor desfăşurate în Lituania şi în România.
“Astăzi am avut onoarea să confer înaintarea în grad, în mod excepţional, pentru zece militari ai Forţelor Aeriene Române, alături de şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul – locotenent Leonard Baraboi. Sunt oameni care au contribuit direct la succesul misiunilor de combatere a dronelor desfăşurate atât în România, cât şi în Lituania. Da, asta presupune că este misiunea lor, dar orice analiză la rece arată că fac lucruri extraordinare cu ceea ce ai la dispoziţie”, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă.
Acesta precizează că a fost un moment de recunoaştere a meritelor lor, dar şi un prilej de a transmite un mesaj clar: “succesul nu aparţine niciodată unui singur om”. “În spatele fiecărei aeronave care decolează la timp, al fiecărei drone identificate şi neutralizate, al fiecărei misiuni îndeplinite fără ca populaţia să fie pusă în pericol, există o echipă întreagă. Piloţi, controlori de trafic aerian, personal tehnic, mecanici, specialişti în supraveghere, comandă şi control. Oameni care lucrează coordonat, cu profesionalism şi, de multe ori, sub o presiune pe care cei mai mulţi dintre noi nu o văd. Le mulţumesc tuturor! România este mai sigură datorită lor”, a transmis Radu Miruţă.
IGPR: 16 persoane audiate pentru furt calificat din avioane. Ar fi furat produse de 800.000 de euro
Polițiștii Direcției Transporturi au pus în aplicare, joi, 12 mandate de percheziție domiciliară și 16 mandate de aducere, în București și județele Ilfov și Prahova, într-un dosar de furt calificat din aeronave, cu un prejudiciu de 800.000 de euro produs unei companii aeriene. ”Sunt efectuate cercetări cu privire la activitatea infracțională a 16 persoane, angajați ai unei societăți comerciale și complici ai acestora, care, în perioada aprilie 2023 – prezent, ar fi sustras diferite produse de catering și boutique (parfumuri, ceasuri, mâncare, accesorii, produse personalizate și alte bunuri), comercializate pe parcursul zborurilor efectuate de către o companie aeriană, precum și încasările provenite din vânzarea acestora”, informează Inspectoratul General al Poliției Române.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/national/mozaic-Stiri-naTionale-paul-de-romania-bun-de-impachetat-si-trimis-acasa”]