[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-romanii-si-au-asigurat-anul-trecut-calatoriile-pentru-85-de-miliarde-de-lei/mediaPool/uLlyonA.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii şi-au asigurat, anul trecut, călătoriile pentru 85 de miliarde de lei
|
Cele mai multe dosare de daună majore au fost înregistrate pentru călătorii efectuate în Statele Unite ale Americii, Grecia, Austria, Egipt şi Turcia
Sumele plătite, anul trecut, de către români pentru a-şi achiziţiona asigurări de călătorie au depăşit 85 de miliarde de lei, firmele de asigurări achitând despăgubiri de peste 81 de milioane de lei, cu peste 220.000 de lei plătiţi în fiecare zi, pentru acoperirea costurilor generate de evenimentele neprevăzute produse în timpul vacanţelor sau deplasărilor, potrivit Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR). Cele mai multe dosare de daună majore au fost înregistrate pentru călătorii efectuate în Statele Unite ale Americii, Grecia, Austria, Egipt şi Turcia, fiind vorba, în principal, de urgenţe medicale şi costuri ridicate de tratament sau repatriere. „Românii şi-au asigurat, anul trecut, călătoriile pentru peste 85 de miliarde de lei, arată o analiză a tuturor sumelor asigurate, realizată în rândul membrilor UNSAR. Mai mult, nivelul protecţiei financiare oferite prin poliţele de călătorie a crescut cu 13% faţă de anul 2024, ceea ce reflectă o preocupare tot mai mare a românilor pentru liniştea lor, mai ales în timpul vacanţelor”, se arată într-un comunicat al UNSAR. Asigurătorii au plătit, în 2025, în baza poliţelor de călătorie, despăgubiri de peste 81 de milioane de lei pentru acoperirea costurilor generate de evenimentele neprevăzute ce au avut loc pe perioada vacanţelor sau deplasărilor. „În medie, doi turişti au fost despăgubiţi în fiecare oră a anului trecut în baza asigurărilor de călătorie – semn că evenimentele neprevăzute pot transforma rapid o vacanţă minunată într-o experienţă costisitoare. O asigurare poate face diferenţa între un incident gestionabil şi o povară financiară semnificativă”, a declarat Alexandru Ciuncan, Preşedinte & Director General al UNSAR. Cele peste 81 de milioane de lei plătite drept despăgubiri înseamnă, în medie, peste 220.000 de lei achitaţi în fiecare zi. Cele mai multe dosare de daună majore, în 2025, au fost înregistrate pentru călătorii efectuate în Statele Unite ale Americii (9 cazuri), urmate de Grecia, Austria, Egipt şi Turcia, cu câte 5 cazuri fiecare. În clasament urmează Italia, respectiv Canada şi Emiratele Arabe Unite, fiind vorba de, urgenţe medicale şi costuri ridicate de tratament sau repatriere, în principal. „Cu peste 43.000 de euro achitaţi în fiecare zi pentru costurile generate de evenimente neprevăzute produse în timpul călătoriilor, cifrele vorbesc de la sine: o asigurare de călătorie nu este un cost în plus, ci una dintre cele mai importante investiţii pentru o vacanţă fără griji”, a declarat Alina Bărbulescu, Coordonator Secţiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR.
Creştere moderată a volumului producţiei în construcţii
l INS estimează că în industria prelucrătoare, comerţ şi servicii, în perioada iulie – septembrie 2026 se așteaptă o stabilizare a activității
Managerii din construcţii prognozează o tendinţă de creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural Â13%) pentru perioada iulie – septembrie 2026, în timp ce în sectoarele industriei prelucrătoare, comerţ cu amănuntul şi servicii se estimează o stabilitate a activităţii economice, informează, marţi, INS. În acelaşi timp, este aşteptată o creştere a preţurilor în toate sectoarele economice, cu un vârf la preţurile lucrărilor de construcţii, care se reflectă printr-un sold conjunctural de Â36%. Rezultatele anchetei desfăşurate în luna iulie indică pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a volumului producţiei în industria prelucrătoare, reflectată printr-un sold conjunctural de -2%. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. În acelaşi timp, preţurile produselor industriale sunt aşteptate să crească, tendinţă indicată printr-un sold conjunctural de Â20%. În construcţii, se prognozează o tendinţă de creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural Â13%), dar şi o stabilitate relativă a numărului de salariaţi (sold conjunctural Â2%), potrivit estimărilor din luna iulie pentru următoarele trei luni. De asemenea, se aşteaptă ca preţurile lucrărilor de construcţii să înregistreze creştere, situaţie reflectată printr-un sold conjunctural de Â36%, arată INS. În acelaşi timp, managerii din sectorul comerţ cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind Â5%. Legat de forţa de muncă, angajatorii anticipează tendinţă de creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural Â8%). Majorări de preţuri sunt estimate de 38% dintre respondenţi, iar scăderi de doar 6%, soldul conjunctural de Â32% indicând creştere.
Acciză dinamică la carburanți. Reduceri cuprinse între 5 și 25%
Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, declară că problema pe piaţa carburanţilor azi nu mai este doar cât costă combustibilul, ci dacă există suficient produs disponibil iar Ministerul Finanţelor susţine un mecanism de acciză dinamică, care permite reducerea accizei între 5% şi 25%, în funcţie de evoluţia preţurilor la pompă. “România nu se mai confruntă doar cu o criză a preţului, ci cu un risc real de criză de aprovizionare. Ministerul Finanţelor susţine o abordare responsabilă a intervenţiei. Problema pe piaţa carburanţilor azi nu mai este doar cât costă combustibilul, ci dacă există suficient produs disponibil”, spune ministrul interimar pe Facebook. Nazare precizează că piaţa europeană se confruntă cu un deficit de motorină şi alte produse petroliere, stocurile sunt astăzi în scădere, iar competiţia pentru volumele disponibile este una fără precedent. “România este cu atât mai vulnerabilă cu cât un procent semnificativ din necesarul de motorină este acoperit din importuri, iar în acest context orice măsură de intervenţie trebuie să protejeze consumatorii fără să afecteze capacitatea de aprovizionare a pieţei. De aceea, am susţinut astăzi în Parlament amendamentele intervenţiei pe piaţa carburanţilor elaborate de Ministerul Finanţelor, care promovează o abordare sustenabilă a măsurii”, arată ministrul. Alexandru Nazare mai afirmă că, odată cu expirarea mecanismelor temporare de temperare a preţurilor la 30 iunie, orice soluţie trebuie adoptată responsabil şi analizată inclusiv prin impactul asupra deficitului bugetar, costurilor de finanţare şi credibilităţii României în dialogul cu agenţiile internaţionale de rating. El anunţă că în această săptămână aşteptăm evaluarea Fitch, iar săptămâna viitoare evaluarea agenţiei Moody’s, astfel că este esenţial să transmitem un semnal de responsabilitate fiscală. “Înainte de susţinerea amendamentelor, am discutat propunerea Ministerului Finanţelor cu reprezentanţii companiilor petroliere şi ai operatorilor din piaţa carburanţilor, împreună cu secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Buşoi. Mesajul nostru a fost unul clar: dacă intervenim în piaţă, trebuie să o facem adaptat la realităţile de astăzi, nu la cele din primăvară. Nu mai vorbim doar despre preţuri ridicate, ci şi despre volume limitate, lanţuri regionale de aprovizionare tensionate şi costuri mai mari pentru importuri. În aceste condiţii, un mecanism rigid poate accentua riscul de penurie din acest motiv, o intervenţie bazată pe reducerea TVA – incompatibilă cu legislaţia europeană şi cu efecte negative asupra credibilităţii fiscale – nu este una sustenabilă. “, explică ministrul interimar de Finanţe. Nazare mai arată că Ministerul Finanţelor susţine un mecanism de acciză dinamică, care permite reducerea accizei între 5% şi 25%, în funcţie de evoluţia preţurilor la pompă şi a cotaţiilor Brent şi Platts şi, la intrarea în vigoare, reducerea va fi de 10%, urmând să fie reevaluată la fiecare două săptămâni.
Bijuteriile devin noul motor de creştere al industriei bunurilor de lux
Investitorii acordă tot mai multă atenţie diviziei de bijuterii, care începe să facă diferenţa între câştigătorii şi perdanţii industriei globale a bunurilor de lux, pe fondul încetinirii vânzărilor de îmbrăcăminte şi al reducerii consumului provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, transmite Reuters. Analiştii estimează că sectorul de lux, evaluat la aproximativ 400 de miliarde de dolari, va reveni pe creştere în 2026 după doi ani de scădere, însă cererea rămâne afectată de contextul geopolitic şi de încetinirea consumului. În timp ce genţile şi articolele din piele îşi pierd din atractivitate, mai ales în rândul consumatorilor tineri, bijuteriile continuă să înregistreze o cerere puternică şi marje de profit ridicate. Richemont, proprietarul mărcilor Cartier şi Van Cleef & Arpels, a raportat o creştere de 24% a vânzărilor de bijuterii în trimestrul încheiat la 30 iunie. Şi LVMH, proprietarul mărcilor Tiffany şi Bulgari, este aşteptat să înregistreze o evoluţie solidă în acest segment, iar Barclays şi-a majorat estimarea de creştere pentru divizia de ceasuri şi bijuterii la 8% în acest an. Kering, proprietarul Pomellato şi Boucheron, a anunţat că noua sa divizie de bijuterii a înregistrat o creştere comparabilă de 22% în primul trimestru. Potrivit analiştilor, tot mai multe grupuri de lux, inclusiv Hermès, Prada şi Gucci, îşi concentrează investiţiile asupra bijuteriilor, segmentul care oferă în prezent cele mai bune perspective de creştere. Experţii spun că interesul consumatorilor s-a mutat treptat de la genţi şi încălţăminte către bijuterii, pe fondul lipsei de inovaţie în moda de lux şi al creşterii preţului aurului, care face din bijuterii şi o investiţie atractivă. Această schimbare reprezintă o provocare pentru producătorii tradiţionali de articole din piele, inclusiv Hermès, al cărui model de afaceri s-a bazat ani la rând pe succesul genţilor Birkin.
Preţurile petrolului scad brusc după o pauză în conflictul dintre SUA şi Iran
Preţurile globale ale petrolului au înregistrat luni o scădere bruscă, după o pauză în conflictul dintre Statele Unite şi Iran, înregistrând cea mai mare scădere de la 8 aprilie, relatează CNN. Contractele futures pe Brent, indicatorul de referinţă global, s-au închis la 85,87 dolari pe baril, în scădere cu 11,3%. Ţiţeiul american a scăzut cu aproximativ 7%, ajungând la 82,61 dolari pe baril. Preşedintele Donald Trump a declarat că SUA au suspendat atacurile asupra Iranului la cererea regimului iranian şi a avertizat că SUA vor relua atacurile dacă nu se va ajunge la un nou acord de încetare a focului. Traficul naval prin Strâmtoarea Ormuz rămâne, de asemenea, cu mult sub nivelurile dinainte de război. Conform datelor privind transportul maritim monitorizate de CNN, până luni dimineaţă, mai puţin de 10 nave de marfă au traversat strâmtoarea. Înainte de război, într-o zi obişnuită, aproximativ 100 de nave comerciale traversau strâmtoarea. Comercianţii de petrol sunt de două ori mai precauţi, având în vedere ameninţarea atacurilor asupra petrolierelor saudite din partea rebelilor Houthi, susţinuţi de Iran, în Strâmtoarea Bab al-Mandeb, la intrarea în Marea Roşie. Într-o notă publicată luni, analiştii Deutsche Bank au afirmat că atacurile Houthi ridică „perspectiva unei întreruperi simultane a rutelor de export atât din Golful Persic, cât şi din Marea Roşie”. „Aşadar, (există) o pauză binevenită din partea principalilor actori, dar una fragilă, mai ales având în vedere luptele secundare care continuă”, au scris analiştii. Între timp, luni, indicele Dow Jones a înregistrat o creştere de 0,51%, indicele S&P 500 a crescut cu 0,02%, iar indicele Nasdaq, dominat de companiile din sectorul tehnologic, a scăzut cu 0,18%.
Porsche va elimina 9.000 de locuri de muncă până în 2035
Constructorul german de automobile de lux Porsche va reduce aproximativ o cincime din forţa sa de muncă până în 2035, ceea ce înseamnă desfiinţarea a circa 9.000 de locuri de muncă, în cadrul unui amplu program de restructurare al grupului Volkswagen, afectat de cererea slabă şi concurenţa tot mai puternică, transmite Reuters. Compania a anunţat luni că, după mai multe luni de negocieri, conducerea şi reprezentanţii angajaţilor au convenit eliminarea a încă 5.000 de posturi prin pensionări, plecări voluntare şi alte măsuri care evită concedierile obligatorii. Aceste reduceri se adaugă celor 3.900 de posturi eliminate în baza unui acord încheiat în februarie 2025 şi altor 500 de locuri de muncă desfiinţate în acest an, odată cu închiderea unor subsidiare. La sfârşitul anului 2024, Porsche avea aproximativ 42.600 de angajaţi. Directorul general Michael Leiters a primit la începutul acestui an mandatul de a restructura compania, după prăbuşirea vânzărilor pe piaţa chineză şi încetinirea strategiei de dezvoltare a vehiculelor electrice.
Apple, dată în judecată din cauza unui fals portofel crypto
Gigantul american Apple a fost dat în judecată în Statele Unite, unde este acuzat că a distribuit prin App Store o aplicaţie care a furat monedele digitale ale utilizatorilor. Trei persoane au pierdut, astfel, 1,8 milioane de dolari. În procesul intentat în California, cei trei susţin că au fost păcăliţi să descarce din magazinul oficial de aplicaţii false portofele crypto, care i-au lăsat fără monedele depuse. În centrul acuzaţiilor se află aplicaţia Sparrow Wallet, care s-a dat drept aplicaţia oficială a portofelului digital Sparrow Bitcoin, fiind acceptată şi distribuită prin App Store de Apple. Cei trei au salvat în aplicaţie echivalentul unor sume în valoare de 875.000 de dolari, 840.000 de dolari, respectiv 120.000 de dolari, pe care le-au pierdut. Aceştia acuză Apple că i-a înşelat, pretinzând că App Store este un mediu sigur, în vreme ce a acceptat false portofele digitale, care le-au furat banii. Apple foloseşte de mulţi ani în scopuri de marketing ideea siguranţei oferite de magazinul oficial de aplicaţii şi de întregul ecosistem pe care-l dezvoltă.
Amazon solicită aprobarea pentru lansarea a peste 5.100 de sateliţi
Amazon a solicitat autorităţilor federale americane aprobarea pentru lansarea a până la 5.105 sateliţi de internet care vor face parte dintr-o reţea capabilă să ofere conectivitate directă către telefoane mobile şi alte dispozitive, fără utilizarea turnurilor clasice de telecomunicaţii, relatează CNBC. Compania şi-a prezentat pentru prima dată planurile privind dezvoltarea unei reţele direct-to-device (D2D) în aprilie, când a anunţat achiziţia operatorului de sateliţi Globalstar într-o tranzacţie evaluată la aproximativ 11,6 miliarde de dolari. Reţelele D2D permit conectarea directă a telefoanelor inteligente şi a altor dispozitive la sateliţi, eliminând necesitatea utilizării infrastructurii tradiţionale de telefonie mobilă. În documentaţia depusă sâmbătă la Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC), Amazon a precizat că viitoarea reţea va combina infrastructura proprie cu sateliţii şi spectrul radio deţinute de Globalstar. Compania intenţionează să ofere servicii utilizatorilor care nu beneficiază de acoperire sau au acces limitat la reţelele actuale de comunicaţii.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-romanii-si-au-asigurat-anul-trecut-calatoriile-pentru-85-de-miliarde-de-lei”]