[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-internationale-trump-anunta-ca-va-lovi-puternic-iranul/mediaPool/ukbtAx9.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump anunţă că va lovi „puternic” Iranul
|
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri că Statele Unite vor lovi „puternic” Iranul în urma unor tiruri iraniene vizând baze americane în Iordania – relansând după câteva zile de acalmie Războiul din Orientul Mijlociu, care se extinde, relatează AFP.
Armata americană a anunţat că a interceptat rachete provenind din Iran care-i vizau forţele “cu baza în Orientul Mijlociu”. Televiziunea iraniană a anunţat apoi atacuri americane în nord-vestul Iranului.
Această reluare a ostilităţilor – suspendate de sâmbătă – a relansat îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu petrol. „Îi vom lovi puternic. Vor încasa bătaie”, a declarat preşedintele american, citat de către un jurnalist de la postul Fox News.
Iordania, aliata Washingtonului şi ţinta Iranului, a anunţat miercuri că a doborât cinci rachete dinspre Iran. Gardienii Revoluţiei, o forţă armată iraniană puternică, au revendicat un atac cu rachetă împotriva unei “baze aeriene şi centrului Comandamentului Central al Statelor Unite”.
Washingtonul a anunţat, la rândul său, atacuri în Irak împotriva unor grupări armate proiraniene, desfăşurate în comun cu Arabia Saudită, vizată mai înainte de rachete provenind de pe teritoriul irakian.
Aceste atacuri – în mai multe oraşe din Irak – s-au soldat cu 20 de morţi – inclusiv cinci iranieni – şi 32 de răniţi în rândul Hashd al-Shaabi, a anunţat această reţea de facţiuni majoritar şiite, integrată în Forţele Armate irakiene, din care fac parte grupări proiraniene.
Această coaliţie a denunţat o “escaladare periculoasă”. Trump a declarat, potrivit jurnalistului de la Fox News, că atacurile erau “coordonate cu Guvernul irakian”, însă preşedinţia irakiană a denunţat o “încălcare flagrantă a suveranităţii Irakului”.
Consiliul Ministerial irakian de Securitate Naţională a anunţat după aceea că a adoptat “un plan de securitate global (…) pentru a înfrunta orice încălcare a suveranităţii Irakului şi împiedica orice entitate să folosească teritoriul irakian pentru a ameninţa state vecine”.
Grupările proiraniene din Irak au dezminţit că se află la originea tirurilor care au vizat instalaţii petroliere în estul Arabiei Saudite. “Avioane americane şi saudite de luptă au lovit mai multe instalaţii logistice şi de armament teroriste în estul Irakului”, a anunţat Comandamentul Militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM).
Teheranul a condamnat atacurile în Irakul vecin. Televiziunea iraniană de stat a anunţat miercuri seara bombardamente americane într-un oraş de la frontiera cu Irakul. La Teheran, locuitorii se declarau sătui.
“Nu ştim cu adevărat dacă suntem în război sau pace (…). Ceea ce văd eu este o populaţie profund descurajată şi deprimată”, declară AFP o pensionară, Golrokh, în vârstă de 60 de ani. Înaintea acestor ultime schimburi de atacuri, Războiul dintre Iran şi Statele Unite s-a extins pe alt front, care a rămas relativ calm din 2022, în care rebeli huthi din Yemen luptă împotriva Arabiei Saudite.
Riadul susţine militar Guvernul din Yemen împotriva huthi, susţinuţi de Iran. Rebelii au anunţat marţi că au atacat cu rachete un petrolier saudit la Marea Roţie, pe carel-au acuzat de faptul că a “încălcat blocada navală” cu care ameninţă regatul saudit, primul exportator de petrol brut în lume.
„Război cu procură”
“Teheranul îşi foloseşte de-acum reţeaua din umbră (proxy) (…). Războiul cu procură este continuarea războiului direct prin alte mijloace şi el este desfăşurat cu coerenţă strategică considerabilă”, declară AFP un analist şi cercetător saudit specializat în probleme de securitate, Hesham Alghannam.
Guvernul din Yemen i-a acuzat miercuri pe huthi de faptul că vor să impună taxe de trecere navelor care tranzitează pe la Marea Roşie şi prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb, o trecătoare situată în sudul extrem al ţării. Arabia Saudită contează pe Marea Roşie pentru a-şi continua exporturile, în timp ce Iranul închide din nou Strâmtoarea strategică Ormuz, de cealaltă parte a peninsulei.
Gardienii iranieni ai Revoluţiei au anunţat miercuri că au lovit şi oprit trei petroliere care încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz, traversată înainte de război de 20% din petrolul şi gazele naturale lichefiate (GNL) din lume. Washingtonul anunţa săptămâna trecută că vrea “să lase loc negocierilor” cu iranienii, printr-o “pauză” în ostilităţi.
Noile atacuri de miercuri au intervenit la o zi după o vizită la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care a fost primit de către Donald Trump pentru prima oară după ce au lansat Războiul din Iran, la 28 februarie, degenerat în Războiul din Orientul Mijlociu.
Fostul ministru ucrainean al Apărării spune că schimbările în sistemul de achiziţii militare au dus la demiterea sa
Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat, într-un interviu publicat miercuri, că eforturile sale de a reforma sistemul de achiziţii al armatei au fost principalul motiv pentru care a fost demis în această lună, în cadrul unei ample remanieri politice şi militare.
Fedorov, un expert în tehnologie considerat de mulţi un promotor al schimbării în războiul de aproape patru ani şi jumătate împotriva Rusiei, a declarat pentru publicaţia Ukrainska Pravda că reformele propuse au întâmpinat rezistenţă din partea unor oficiali din interiorul şi din jurul Ministerului Apărării. “Motivul este legat de achiziţii, licitaţii şi de faptul că am început să reformăm procesele din acest domeniu”, a declarat Fedorov, în vârstă de 35 de ani. “Acest lucru a provocat o nemulţumire semnificativă în rândul multor persoane, care au început apoi să exercite constant presiuni şi să răspândească informaţii negative, nu doar în jurul preşedintelui, ci şi în spaţiul public”, a susţinut el.
Fedorov, care a ocupat funcţia timp de şase luni, a spus că primul său obiectiv după preluarea mandatului a fost introducerea unui sistem de licitaţii pentru achiziţiile militare. “Sarcina noastră a fost să rezolvăm cât mai rapid cauza principală a problemei”, a afirmat el. “În primul rând, să lansăm licitaţiile. În al doilea rând, să restructurăm sistemul de conducere al Ministerului Apărării şi să alegem oamenii care lucrează acolo în funcţie de obiectivele cu care am venit”, a adăugat el.
El a spus că a simţit presiuni “din toate părţile”. “Asta însemna că trebuia pur şi simplu să reconstruieşti fundaţia sistemului, iar problema urma să fie rezolvată”, a explicat Fedorov.
El a fost înlăturat din guvernul preşedintelui Volodimir Zelenski şi înlocuit de Evgheni Hmara, fost şef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), în cadrul unei remanieri care a inclus şi demiterea premierului Iulia Svîrîdenko.
Susţinătorii săi au evidenţiat rolul pe care l-a avut în schimbarea raportului de forţe pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei, prin loviturile lansate asupra infrastructurii ruse. Demiterea sa a declanşat mai multe zile de proteste, participanţii cerând reinstalarea sa în funcţie. Zelenski a declarat că Fedorov se afla în conflict cu comandantul-şef al armatei, Oleksandr Sîrski, care a fost, de asemenea, ulterior demis.
Fedorov a spus că Zelenski l-a informat despre demiterea sa cu mai puţin de o oră înaintea unei reuniuni a grupului parlamentar al partidului prezidenţial Slujitorul Poporului. El a negat însă existenţa unui conflict personal cu Sîrski.
“A fost mai degrabă un conflict de viziune. Noi aveam o anumită perspectivă asupra modului în care trebuie purtat războiul”, consideră el. “Noi, ca Minister al Apărării, nu am blocat nicio decizie a Statului Major General sau a comandantului-şef”, a susţinut el.
Sondaj: Trump pierde accelerat sprijin în rândul americanilor
Un procent record de 73% dintre americani consideră că președintele Donald Trump nu a reușit să rezolve problemele cele mai urgente ale SUA, o nemulțumire larg răspândită inclusiv în rândul republicanilor, al căror sprijin pentru el a scăzut la un nou minim, potrivit unui sondaj CNN publicat miercuri.
Sondajul, efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1.225 de persoane, relevă că numai 27% dintre cei chestionați cred că Trump a avut prioritățile corecte în perioada scursă de la începutul celui de-al doilea mandat, impresie care vine pe fondul războiului nepopular împotriva Iranului și a creșterii prețurilor la combustibili și alimente.
Pe ansamblu, rata de aprobare față de Trump este de 34%, egalând minimul istoric înregistrat la sfârșitul primului său mandat (2017-2021), după ce susținătorii săi au luat atunci cu asalt Capitoliul pentru a încerca să blocheze validarea victoriei democratului Joe Biden la alegerile prezidențiale din 2020. Jumătate dintre americanii chestionați dezaprobă categoric modul în care președintele gestionează problemele țării, o rată a dezaprobării ajunsă astfel la cel mai ridicat nivel al președinției sale.
Concomitent, rata sa de aprobare a scăzut la un minim istoric de 15%. În rândul membrilor propriului partid, Trump se bucură de un sprijin de 78%, un nou minim pentru un politician care se laudă cu o susținere puternică printre susținătorii săi. De asemenea, numai 19% dintre alegătorii republicani privesc cu entuziasm perioada rămasă din acest al doilea și ultim mandat prezidențial al său, o scădere drastică față de procentul de 38% înregistrat într-un sondaj din primăvară.
Această scădere a nivelului de aprobare față de Trump pare determinată de trei aspecte interconectate între ele și care-și au originea în războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie. Modul în care Trump a gestionat acest conflict, pe fondul unei noi escaladări și fără perspective clare pentru un acord de pace, este aprobat de numai 28% dintre cei chestionați, în timp ce doar 25% cred că Trump a gestionat bine măsurile economice menite să tempereze inflația și 21% acțiunile de ținere sub control a creșterii prețurilor la combustibil.
Un procent de 74% dintre americanii intervievați în sondaj spun că creșterea prețurilor la combustibil le-a provocat unele dificultăți, față de 63% într-un sondaj din martie, iar mai puțin de un sfert cred că președintele are un plan pentru a rezolva această problemă. Mai mult, 71% dintre participanții la sondaj cred că Trump nu a făcut suficient pentru a încerca să reducă prețurile bunurilor de zi cu zi, față de 58% într-un sondaj din urmă cu un an. Cât despre politica externă, 62% dintre cei chestionați consideră că Trump nu este un lider mondial capabil, o creștere față de procentul de 54% înregistrat la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie 2025.
Bilanţul puternicului cutremur din Japonia a ajuns la 17 morţi
Cel puţin 17 persoane şi-au pierdut viaţa în urma cutremurului puternic cu magnitudinea de 7,1 care a lovit marţi sud-vestul Japoniei, potrivit unui nou bilanţ anunţat joi de autorităţile locale, conform AFP.
Biroul pentru gestionarea dezastrelor din prefectura Kumamoto a anunţat, de asemenea, că şase persoane nu prezintă semne vitale, iar alte cinci sunt în stare critică. Epicentrul cutremurului s-a situat la aproximativ 20 de kilometri sud de oraşul Kumamoto, cel mai mare oraş din centrul insulei Kyushu, cu o populaţie de aproximativ 700.000 de locuitori. Autorităţile au avertizat locuitorii din zonele în care s-au resimţit cele mai puternice mişcări să fie în alertă pentru alte cutremure puternice timp de aproximativ o săptămână, precum şi pentru riscul de alunecări de teren. Zeci de mii de locuinţe sunt încă fără curent electric, iar unele spitale sunt supraaglomerate
Jurnalistă condamnată în Rusia la 12 ani de închisoare sub acuzaţia de trădare
Jurnalista rusă Darya Shipacheva a fost condamnată pentru trădare de un tribunal din Moscova şi a primit miercuri o pedeapsă de 12 ani într-o colonie penală, a relatat agenţia de ştiri Interfax. Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise şi nu au fost făcute publice oficial detalii despre caz. Interfax, citând alte surse media, a relatat că acuzaţiile se bazează pe un presupus transfer de bani către Ucraina, scrie Reuters.
Shipacheva şi-a recunoscut vinovăţia şi a primit pedeapsa minimă prevăzută pentru infracţiunea respectivă. Într-un scurt videoclip postat de agenţia independentă de ştiri Mediazona din interiorul sălii de judecată, ea părea şocată în momentul în care a fost pronunţată sentinţa. Potrivit Mediazona, aceasta s-a specializat în jurnalism ştiinţific şi medical şi a lucrat pentru mai multe instituţii media ruse de renume.
Rusia a înăsprit legile privind cenzura şi a intensificat presiunea asupra presei independente de la declanşarea războiului din Ucraina, în 2022.
Înainte de pronunţarea verdictului, Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor, o organizaţie independentă fără scop lucrativ care promovează libertatea presei la nivel mondial, a declarat că 29 de jurnalişti sunt închişi în Rusia în legătură cu activitatea lor profesională.
DJ Kavinsky, cunoscut pentru piesa „Nightcall”, a decedat la vârsta de 50 de ani
DJ Kavinsky, pe numele său real Vincent Belorgey, cunoscut pentru piesa „Nightcall”, a decedat la vârsta de 50 de ani, scrie presa franceză. Corpul artistului a fost găsit marţi la domiciliul său, iar procuratura a precizat că a fost deschisă o anchetă pentru a stabili cauzele decesului. Echipele de intervenţie rapidă nu au descoperit niciun element suspect la faţa locului.
S-a făcut cunoscut publicului prin EP-ul său lansat în 2010 şi intitulat “Nightcall”, scris şi produs în colaborare cu Guy-Manuel de Homem-Christo, unul dintre cei doi membri ai formaţiei Daft Punk, în mare parte datorită utilizării piesei în coloana sonoră a filmului “Drive”, cu Ryan Gosling.
El a interpretat din nou piesa în 2024, alături de Angèle şi de formaţia Phoenix, cu ocazia ceremoniei de închidere a Jocurilor Olimpice de la Paris.
“Odată cu dispariţia bruscă a lui Kavinsky, Franţa pierde una dintre cele mai deosebite voci ale sale”, a declarat pe X ministrul Culturii, Catherine Pégard. “De la filmul Drive până la Jocurile Olimpice de la Paris, întreaga lume a vibrat pe ritmurile piesei Nightcall. Dansantă şi nostalgică în acelaşi timp, muzica sa va continua să traverseze generaţiile şi graniţele”.
Pe contul său de Facebook, Emmanuel Macron a reacţionat, de asemenea, la decesul artistului, afirmând că acesta este “o mândrie a Franţei pentru totdeauna”.
OpenAI anunţă că modelele sale AI au intrat pe patru platforme, în pirateria „fără precedent” de săptămâna trecută
Două modele de inteligenţă artificială (AI) ale OpenAI care au ieşit – din proprie iniţiativă – din mediul izolat în care erau testate şi au atacat site-ul Hugging Face au pătruns pe alte patru platforme, anunţă ChatGPT, relatează AFP.
Una dintre ele a folosit ca releu în pregătirea atacului de la Hugging Face, o bibliotecă AI pe care cele două modele au percheziţionat-o pentru a găsi răspunsuri la teste la care au fost supuse de către dezvoltatori OpenAI, a anunţat întreprinderea.
Săptămâna trecută, creatorul ChatGPT anunţa că modelele sale de inteligenţă artificială avansate au funcţionat defectuos în timpul unor teste de securitate şi au piratat din propria iniţiativă o platformă populară în rândul programatorilor. Întreprinderea, cu sediul la San Francisco, a evocat un “incident cibernetic fără precedent” şi a anunţat o anchetă comună împreună cu Hugging Face, o bibliotecă de coduri online, care a fost ţinta celor două AI.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski sugerează că i-a demis pe Fedorov şi Sîrski pentru că ajunsese să facă pe mediatorul între cei doi
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationale-trump-anunta-ca-va-lovi-puternic-iranul”]