“Oraș-burete”, soluția care poate proteja și Buzăul de furtuni și inundații

● Specialiștii din industria apei spun că este obligatoriu să se treacă la soluții inovative de înlocuire a infrastructurii gri – betonul, cu infrastructura albastră-verde – zone cu șanțuri și iazuri sau cu înierbate și care să rețină apa de ploaie.

● Conceptul de sponge city – oraș burete – este unul urban și care folosește infrastructura verde pentru a absorbi și gestiona apa de ploaie.

● Furtunile de la final de lună iunie 2026, plus cele din prima parte a lui iulie au arătat încă o dată că sistemul de canalizare nu este dimensionat pentru a face față virulenței acestora. La fel, și Stația de Epurare, situație despre care vă scriam cu fix cinci ani în urmă  așa, AICI.

● În ianuarie 2026, primarul municipiului Buzău făcea un apel public către buzoieni și actorii mediului economic municipal ca apa pluvială să fie colectată, iarAICI puteți citi întreg articolul de presă.

Trecem în aceste zile, de final de iulie 2026 printr-o suită de temperaturi de la minime istorice pentru această perioadă, dar precedate de ploi rapide și puternice,  la unele ridicate,  asociate de la o zi la alta cu secetă. O interesantă analiză infoclima.ro detaliază despre presiunea pe care suita de furtuni, secete și ploi torențiale pun presiune mai ales pe orașe, iar ideea orașului-burete  nu devine doar de luat în seamă și aplicată rapid, ci obligatorie pentru a face față schimbărilor climatice actuale. Conceptul era dezvoltat cu zece ani în urmă, unde altundeva decât în China. I s-a spus sponge-city pentru că orașul este proiectat pe o infrastructură verde, ca să absoarbă, să stocheze, să filtreze și să refolosească apa de ploaie.

China, sponge city, RTF

Între timp, desigur, conceptul a fost preluat pe scară destul de mare în lume. Într-un astfel de oraș există și un algoritm de calculare a gradului de absorbție a apei, adică, cam cât de .. burete este acel oraș

% Infrastructura verde-albastră și gri + Tipul de sol și vegetație + Potențialul de scurgere al apei = Capacitatea orașului de a acționa drept burete

Specialiștii care analizează dezastrele spun că 44% dintre acestea sunt conectate cu inundațiile și estimează că impactul direct al inundațiilor va fi de până la cinci ori mai puternic decât în prezent, dacă încălzirea globală se va ridică la 4 grade C, deci va scădea cu 15% nivelul precipitațiilor.

Există și pași pe care aceeași oameni pricepuți îi recomandă, astfel încât un oraș precum Buzăul să poată deveni mai târziu, un oraș-burete. Și anume, în primă instanță, trebuie, spun aceeași specialiști ai domeniului, interconectate toate planurile și strategiile de management în caz de situații de urgență ale diferitelor departamente urbane, dar și cel al apei, plus planurile de dezvoltare urbană.

Apoi, trebuie sistematizate intervențiile, iar pasul trei impune adaptabilitate și flexibilitate a acestor planuri astfel încât, în situații neprevăzute să se poată interveni rapid. Ultimul pas, este cel smart – iar orașul este deja pregătit să optimizeze infrastructura existentă, să monitorizeze soluțiile și performanța locală.

Berlin

De ce sunt recomandate orașele- burete?

● Stochează apa de ploaie în acoperișuri verzi, spațiile verzi și grădinile de ploaie. Proiectanții unui astfel de oraș recomandă chiar desigilarea extensivă, adică scoaterea betonului și înlocuirea lui cu copaci și iarbă care să rețină apa de ploaie.

● Reduc inundațiile. Șanțurile înierbate și grădinile de ploaie din jurul clădirilor sau din apropierea clădirilor pot reține și elibera treptat apa de ploaie.

● Reutilizează apa. Apa de pe acoperișuri poate fi folosită ulterior pentru spălarea străzilor, irigații în parcuri sau pentru alimentarea toaletelor.

● Cresc calitatea vieții și a esteticii urbane. Solul și plantele filtrează întâi apa de ploaie și apoi aceasta ajunge în alte surse de apă.

Între economie și ecologie, în orașul-berete este o strânsă legătură, desigur.

Buzău

După ploile puternice din 30 iunie 2026, primul municipiu din România care a luat măsuri de transformare în oraș-burete este chiar Bucureștiul. Deja, aici s-a trecut la construcția a trei mari rezervoare care să stocheze apa de ploaie.

Noi dăm exemplul pe care l-am văzut la fața locului. Postdamer Platz, Berlin. Un întreg cartier are acoperișuri exclusiv verzi, iar în loc de canale sunt șanțuri de scurgere și iazuri. Autoritățile îi încurajează pe locuitori să înființeze acoperișuri și fațade verzi pentru a îndepărta inclusiv efectul de insulă de căldură. Desigur, sub orașul Berlin sunt rezervoare imense ce rețin apa de ploaie, care nu ajunge deloc în râul Spree, iar în Postdamer Platz se spală cu apă de ploaie și tot cu ea sunt udate plantele din jur.

CE URMEAZĂ DUPĂ POIM?

Uniunea Europeană transformă fondurile POIM, însă îngustează calea de acces către bani de pe această filieră. Am discutat subiectul colectării apei de ploaie și, implicit economisirii dacă punem accent și pe factura la apă cu directorul general al operatorului regional de apă și canal, operator devenit exemplu și pentru actualul președinte de Consiliu Județean Buzău, Marcel Ciolacu, iar declarația acestuia o puteți auzi AICI, demersul verbal al acestuia venind într-un moment de apropiat start al megaproiectului Apeduct Siriu – o nouă sursă de apă a județului Buzău.

Revem în sala de intervievare care azi este Stan Săraru a Primăriei Buzău unde conducerea Companiei de Apă Buzău și colaboratorii acesteia vorbesc despre cele zece contracte de lucrări care folosesc 358 de milioane de euro obținute prin trainicul Program Operațional pentru Infrastructura Mare a UE. Iată ce spune managerul general al CAB, Simona Săvulescu despre ce urmează după POIM.

Buzăul are Parcul Crâng într-o parte, Parcul Tineretului și Parcul Marghiloman, pe alte două părți, lacuri și un Iaz al Morilor, dar și proiecte de de mărire a spațiului verde și de reutilizare a apei uzate, iar directorul general al operatorului regional de apă ne explică acest concept, oraș-burete.

Una peste alta, interesant este că apa de ploaie trebuie stocată.

La un moment dat, în documentare am precizat că prima afectată de cantitatea mare și bruscă de apă de ploaie provenită din precipitații este canalizarea. Întocmai opinează și Simona Săvulescu, director general al CAB.

Din tot ceea ce am scris cu 1067 de cuvinte, importantă este soluția pentru municipiul reședință de județ, Buzăul. Așadar, aflăm direct de la primul nostrum interlocutor.

STOCATOARE NATURALE ÎN BĂRĂGAN

Buzău

Am păstrat ideea și am discutat la un moment diferit și cu primarul Buzăului, Constantin Toma care și-a asumat în calitate de primar o viziune pentru orașul Buzău – mai mult spațiu verde, instituții independente energetic, reutilizarea apei uzate, punerea în funcțiune a Iazului Morilor.

Concret, spune primarul Buzăului, în mod natural există stocatoare în comunele limitrofe orașului care să primească apa.

Pentru fiecare oraș din România există auspicii de a deveni oraș-burete.

UE finanțează tranziția la oraș-burete prin programe de dezvoltare regional, fonduri de mediu și proiecte de cooperare teritorială precum Interreg – initiative dedicate infrastructurii verzi-albastre sau prin proiecte de tipul Water Sensitive City sau URBACT, Inițiativa Urbană Activă, iar bazinele de retenție sunt cele mai recomandate idei, dar și admise la finanțare.