Ministerul Energiei din Kazahstan a comunicat luni că încărcarea petrolului pe conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) a fost repornită, scrie News.ro, citând Reuters.

Operaţiunile fuseseră oprite în cursul săptămânii trecute, după ce atacurile ucrainene loviseră terminalul din portul Novorossiisk — un nod esenţial pentru livrarea ţiţeiului kazah. Autorităţile de la Astana nu au oferit însă nicio precizare legată de scăderea producţiei.

Săptămâna trecută, ministerul explicase că limitările impuse exporturilor au forţat companiile petroliere să diminueze extracţia, iar transporturile prin CPC fuseseră întrerupte din considerente de securitate.

Prin această conductă trece peste 80% din petrolul exportat de Kazahstan, stat unde operează mai mulţi giganţi internaţionali ai domeniului, inclusiv americanii de la Chevron şi ExxonMobil — şi de unde îşi asigură importuri şi România.

CPC se întinde pe mai bine de 1.500 de kilometri: pleacă din zăcământul Tengiz, aflat în vestul Kazahstanului, traversează teritoriul rus şi se opreşte la Novorossiisk, pe ţărmul rusesc al Mării Negre.

Dronele au vizat mai multe nave petroliere aflate în terminal sau în imediata apropiere, într-un context în care schimbul de lovituri dintre Kiev şi Moscova asupra navelor şi a altor obiective s-a intensificat, în timp ce războiul — care se prelungeşte de peste patru ani — continuă să provoace distrugeri.

Aflat alături de liderul rus Vladimir Putin, preşedintele kazah Kassîm-Jomart Tokaev a afirmat sâmbătă că o pace între Rusia şi Ucraina ar fi posibilă dacă taberele ar accepta o îngheţare a ostilităţilor şi ar reveni la masa negocierilor.

Kazahstan, care se numără printre primii zece producători mondiali de petrol, şi-a înjumătăţit producţia zilnică după sistarea principalului său terminal de export din zona Mării Negre, urmare a atacurilor cu drone — a precizat luni o sursă din industrie, citată de Reuters.

Reculul producţiei kazahe riscă să alimenteze temerile globale privind aprovizionarea cu petrol, într-un moment marcat de blocarea practică a Strâmtorii Ormuz şi de riscurile care apasă asupra altor rute maritime-cheie folosite pentru exportul de materii prime.

Situaţia scoate totodată în evidenţă cât de mult depinde de Rusia cel mai întins stat fără ieşire la mare din lume în privinţa exporturilor sale energetice.

Potrivit aceleiaşi surse, producţia kazahă de petrol şi condensat de gaze a coborât duminică sub jumătate faţă de media lunii iunie, atingând 133.200 de tone metrice — circa 1 milion de barili pe zi, în scădere de la 2,16 milioane de barili zilnic.