Președinția României a emis un document care pune pe primul plan o altă entitate decât țara noastră și o altă identitate decât cea națională, oficializând conceptul de „patriotism european”.

Este vorba despre „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, document realizat de către Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” și publicat pe siteul Președinției pe 22 iulie.

Raportul este structurat în cinci părți: „Elemente definitorii ale identității naționale românești”, „Elementele comune ale identității europene și registrele lor„, „Patriotismul național, suveranismul și cetățenia europeană post-națională”, „Este populismul național condamnat să învingă proiectul european?” și „Ce trebuie să facă România pentru a preveni derivele ultraidentitare”.

În mod stupefiant, documentul începe prin a deconstrui istoria pe care s-a clădit statul român modern, aceea a continuității daco-romane. Mai mult, autorii raportului susțin că identitatea românească nu ar fi definitivă, aceasta fiind „proces neîncheiat, plural și dinamic” (!)

„Narațiunea continuității daco-romane este un pilon al imaginarului național încă din secolul al XIX-lea. Dincolo de disputele academice privind originile, rolul ei este mai ales simbolic: oferă o explicație a permanenței și legitimează comunitatea politică. Mai mulți autori avertizează însă că memoria trebuie să fie una critică — capabilă să integreze și episoadele dificile ale trecutului — nu o mitologie defensivă exclusiv a gloriei și a sacrificiului”, se precizează în raport.

Patriotismul civic?!

Autorii propun „patriotismul civic”, „drept cadru mai adecvat decât definițiile etnice sau confesionale rigide”, în locul patriotismului clasic.

Cu alte cuvinte, nu contează etnia și principiile morale ale unei persoane, atâta vreme cât aderă la legile și normele entității statale respective. De altfel, autorii afirmă clar că „triada moștenirii mediteraneene” (filozofia greacă, dreptul roman și revelația iudeo-creștină (Atena, Roma, Ierusalim), cu straturi succesive (creștinism, umanism, Renaștere, Iluminism, știință modernă)..nu trebuie transformată într-o genealogie exclusivistă: elementul cu adevărat comun este capacitatea de a integra diferențele și de a-și reevalua critic propriul trecut”.

De altfel, se și exemplifică acest concept prin…Uniunea Europeană, cea care ne propune un „patriotism constituțional”.

„Nucleul identității europene contemporane. Uniunea s-a construit în jurul unui set de principii — demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, protecția minorităților (art. 2 TUE). Europa apare ca o comunitate politică, nu etnică — un „patriotism constituțional” ”, se precizează.

Concluzia…nu e împărtășită de români

Autorii afirmă, concluzionând, că „Viitorul nu aparține nici federalismului abstract, nici suveranismului exclusivist, ci unui patriotism european plural”.

Acest tip de „patriotism european plural” este respins de români, după cum o arată chiar autorii raportului.  Aceștia citează sondajele care arată că românii nu sunt atașați de Uniunea Europeană, ci o susțin atâta vreme cât le este folositoare.

„Raportul presupune un patriotism european care se poate întări reciproc cu cel național, dar sondajul arată un atașament pragmatic și condiționat, nu internalizat identitar — un pro-europenism „prin calcul, nu prin convingere”, bazat pe teama de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe loialitate simbolică.

Aceasta întărește tocmai avertismentul din raport privind dimensiunea afectivă deficitară a cetățeniei europene și responsabilitatea împărțită a instituțiilor: un sprijin defensiv și instrumental poate fi rapid erodat de discursuri populiste dacă beneficiile nu sunt clar resimțite în viața de zi cu zi, iar 1 din 5 români sunt deja eurosceptici convinși.

Cu alte cuvinte, datele confirmă diagnosticul raportului, dar sugerează că „patriotismul european plural” pe care acesta îl propune ca soluție rămâne, deocamdată, mai mult un obiectiv decât o realitate a opiniei publice”, se precizează în document.

Cine sunt autorii raportului

Autorii raportului sunt Sergiu Mișcoiu, prof. univ. dr., directorul Centrului de Cooperări Internaționale, Universitatea Babeș-Bolyai și Silviu Rogobete, prof. univ. dr., directorul Școlii doctorale de filosofie, sociologie si științe politice, Universitatea de Vest Timișoara în calitate de raportori.

Autorii contribuțiilor sunt: Teodor Baconschi, Dumitru Chisăliță, Adrian-Gabriel Corpădean, Sergiu Mișcoiu, Raluca Moldovan, Adrian Papahagi, Ovidiu Pecican, Dorin Popescu, Antonia Pup, Silviu Rogobete, Mihai Sebe, Remus Ștefureac și Sever Voinescu.

Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” este coordonat de Consilierul Prezidențial Valentin Naumescu.