[analyse_image type=”featured” src=”https://www.impactreal.ro/wp-content/uploads/2026/07/vaideeni.jpg”]
La poalele Munților Căpățânii, comuna Vaideeni păstrează povestea unei așezări crescute de-a lungul râului Luncavăț, între păduri și drumurile care urcă spre stâne.
Dincolo de ultimele gospodării încep potecile de plai, folosite odinioară de ciobani pentru urcarea turmelor către pășunile montane. Astăzi, pe aceleași căi ajung turiștii care vor să descopere Munții Căpățânii și Parângul.
Istoria Vaideeniului începe să fie consemnată în secolul al XVI-lea, în vremea lui Radu cel Mare, informație pe care o găsim și în monografia localității. Așezarea purta atunci numele Vai de Ei. Un hrisov îi prezintă pe locuitori drept „stăpâni netulburați de nimeni, din moși-strămoși, pe aceste meleaguri”.
Vechiul nume s-a păstrat până în secolul al XIX-lea, când aici au ajuns mărginenii sibieni. Satul s-a mărit și a devenit Vaideeni. Noii veniți au adus cu ei portul ciobănesc și obiceiurile păstorești, păstrate de-a lungul generațiilor.
Și tot în monografia localității găsim informații despre urmele trecutului păstrate în satul Marița. Printre case și grădini se află biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, ridicată în anul 1557 și considerată cea mai veche biserică de lemn din Oltenia. Lemnul vechi al lăcașului păstrează aproape cinci secole de istorie.
Drumul continuă spre satul Vaideeni, unde se află biserica de zid cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, construită în 1877. În Cornet poate fi vizitată o altă biserică de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, datată în 1893.
Din apropierea acestor sate încep cele zece trasee turistice care fac legătura între Oltenia de sub munte și Valea Lotrului. Unele pornesc pe Valea Luncavățului și urcă spre Lacul Balota, Stâna Balota și Vârful Căpățâna. Altele trec prin Plaiul Frăsinet, Curmătura Popeștilor și Valea Repedea, până la Ciunget.
Din Izvoru Rece, drumul urcă spre Luncile Frumoase, Stâna Zăvidanu și Pietrele Stroieștilor. Din Cerna, traseul urmează Valea Cernei către Sohodol, Stâna Bucium, Vârful Beleoaia și Vârful Nedeia. Marița deschide un alt drum spre munte, prin Valea Mariței, Vârful Stânișoara și Muntele Zăvidanu.
În jurul Lacului Balota, poteca ajunge la Tribunalul Haiducilor, un loc al cărui nume amintește de poveștile transmise din generație în generație. De acolo, drumul urcă pe Culmea Căpățâna și revine spre lac. O altă rută duce către Izvoarele Luncavățului, Coasta Lacurilor și Vârful Nedeia.
Cei care preferă mașinile de teren sau motocicletele au la dispoziție două trasee off-road, unul de 65 de kilometri și altul de 55 de kilometri. Drumurile străbat zona montană și duc către locuri aflate departe de traseele obișnuite.
În ultima duminică din luna iunie, oamenii se întorc la cântecele și dansurile păstorești. Festivalul „Învârtita Dorului” adună în Vaideeni costume populare, interpreți și formații care duc mai departe obiceiurile locului.
La Vaideeni, o călătorie poate începe lângă o biserică de lemn din 1557 și poate continua pe Valea Luncavățului, spre Lacul Balota și culmile Munților Căpățânii. Din vechiul Vai de Ei au rămas documentele, poveștile și numele oamenilor care au locuit aici. Din Vaideeniul de astăzi pornesc drumurile către munte.
La poalele Munților Căpățânii, comuna Vaideeni păstrează povestea unei așezări crescute de-a lungul râului Luncavăț, între păduri și drumurile care urcă spre stâne.
Dincolo de ultimele gospodării încep potecile de plai, folosite odinioară de ciobani pentru urcarea turmelor către pășunile montane. Astăzi, pe aceleași căi ajung turiștii care vor să descopere Munții Căpățânii și Parângul.
Istoria Vaideeniului începe să fie consemnată în secolul al XVI-lea, în vremea lui Radu cel Mare, informație pe care o găsim și în monografia localității. Așezarea purta atunci numele Vai de Ei. Un hrisov îi prezintă pe locuitori drept „stăpâni netulburați de nimeni, din moși-strămoși, pe aceste meleaguri”.
Vechiul nume s-a păstrat până în secolul al XIX-lea, când aici au ajuns mărginenii sibieni. Satul s-a mărit și a devenit Vaideeni. Noii veniți au adus cu ei portul ciobănesc și obiceiurile păstorești, păstrate de-a lungul generațiilor.
Și tot în monografia localității găsim informații despre urmele trecutului păstrate în satul Marița. Printre case și grădini se află biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, ridicată în anul 1557 și considerată cea mai veche biserică de lemn din Oltenia. Lemnul vechi al lăcașului păstrează aproape cinci secole de istorie.
Drumul continuă spre satul Vaideeni, unde se află biserica de zid cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, construită în 1877. În Cornet poate fi vizitată o altă biserică de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, datată în 1893.
Din apropierea acestor sate încep cele zece trasee turistice care fac legătura între Oltenia de sub munte și Valea Lotrului. Unele pornesc pe Valea Luncavățului și urcă spre Lacul Balota, Stâna Balota și Vârful Căpățâna. Altele trec prin Plaiul Frăsinet, Curmătura Popeștilor și Valea Repedea, până la Ciunget.
Din Izvoru Rece, drumul urcă spre Luncile Frumoase, Stâna Zăvidanu și Pietrele Stroieștilor. Din Cerna, traseul urmează Valea Cernei către Sohodol, Stâna Bucium, Vârful Beleoaia și Vârful Nedeia. Marița deschide un alt drum spre munte, prin Valea Mariței, Vârful Stânișoara și Muntele Zăvidanu.
În jurul Lacului Balota, poteca ajunge la Tribunalul Haiducilor, un loc al cărui nume amintește de poveștile transmise din generație în generație. De acolo, drumul urcă pe Culmea Căpățâna și revine spre lac. O altă rută duce către Izvoarele Luncavățului, Coasta Lacurilor și Vârful Nedeia.
Cei care preferă mașinile de teren sau motocicletele au la dispoziție două trasee off-road, unul de 65 de kilometri și altul de 55 de kilometri. Drumurile străbat zona montană și duc către locuri aflate departe de traseele obișnuite.
În ultima duminică din luna iunie, oamenii se întorc la cântecele și dansurile păstorești. Festivalul „Învârtita Dorului” adună în Vaideeni costume populare, interpreți și formații care duc mai departe obiceiurile locului.
La Vaideeni, o călătorie poate începe lângă o biserică de lemn din 1557 și poate continua pe Valea Luncavățului, spre Lacul Balota și culmile Munților Căpățânii. Din vechiul Vai de Ei au rămas documentele, poveștile și numele oamenilor care au locuit aici. Din Vaideeniul de astăzi pornesc drumurile către munte.
La poalele Munților Căpățânii, comuna Vaideeni păstrează povestea unei așezări crescute de-a lungul râului Luncavăț, între păduri și drumurile care urcă spre stâne.
Dincolo de ultimele gospodării încep potecile de plai, folosite odinioară de ciobani pentru urcarea turmelor către pășunile montane. Astăzi, pe aceleași căi ajung turiștii care vor să descopere Munții Căpățânii și Parângul.
Istoria Vaideeniului începe să fie consemnată în secolul al XVI-lea, în vremea lui Radu cel Mare, informație pe care o găsim și în monografia localității. Așezarea purta atunci numele Vai de Ei. Un hrisov îi prezintă pe locuitori drept „stăpâni netulburați de nimeni, din moși-strămoși, pe aceste meleaguri”.
Vechiul nume s-a păstrat până în secolul al XIX-lea, când aici au ajuns mărginenii sibieni. Satul s-a mărit și a devenit Vaideeni. Noii veniți au adus cu ei portul ciobănesc și obiceiurile păstorești, păstrate de-a lungul generațiilor.
Și tot în monografia localității găsim informații despre urmele trecutului păstrate în satul Marița. Printre case și grădini se află biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, ridicată în anul 1557 și considerată cea mai veche biserică de lemn din Oltenia. Lemnul vechi al lăcașului păstrează aproape cinci secole de istorie.
Drumul continuă spre satul Vaideeni, unde se află biserica de zid cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, construită în 1877. În Cornet poate fi vizitată o altă biserică de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, datată în 1893.
Din apropierea acestor sate încep cele zece trasee turistice care fac legătura între Oltenia de sub munte și Valea Lotrului. Unele pornesc pe Valea Luncavățului și urcă spre Lacul Balota, Stâna Balota și Vârful Căpățâna. Altele trec prin Plaiul Frăsinet, Curmătura Popeștilor și Valea Repedea, până la Ciunget.
Din Izvoru Rece, drumul urcă spre Luncile Frumoase, Stâna Zăvidanu și Pietrele Stroieștilor. Din Cerna, traseul urmează Valea Cernei către Sohodol, Stâna Bucium, Vârful Beleoaia și Vârful Nedeia. Marița deschide un alt drum spre munte, prin Valea Mariței, Vârful Stânișoara și Muntele Zăvidanu.
În jurul Lacului Balota, poteca ajunge la Tribunalul Haiducilor, un loc al cărui nume amintește de poveștile transmise din generație în generație. De acolo, drumul urcă pe Culmea Căpățâna și revine spre lac. O altă rută duce către Izvoarele Luncavățului, Coasta Lacurilor și Vârful Nedeia.
Cei care preferă mașinile de teren sau motocicletele au la dispoziție două trasee off-road, unul de 65 de kilometri și altul de 55 de kilometri. Drumurile străbat zona montană și duc către locuri aflate departe de traseele obișnuite.
În ultima duminică din luna iunie, oamenii se întorc la cântecele și dansurile păstorești. Festivalul „Învârtita Dorului” adună în Vaideeni costume populare, interpreți și formații care duc mai departe obiceiurile locului.
La Vaideeni, o călătorie poate începe lângă o biserică de lemn din 1557 și poate continua pe Valea Luncavățului, spre Lacul Balota și culmile Munților Căpățânii. Din vechiul Vai de Ei au rămas documentele, poveștile și numele oamenilor care au locuit aici. Din Vaideeniul de astăzi pornesc drumurile către munte.
[analyse_source url=”https://www.impactreal.ro/2026/07/25/la-vaideeni-vechile-poteci-ale-ciobanilor-ii-duc-astazi-pe-turisti-spre-muntii-capatanii-si-parang/”]