[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-afacerile-din-industrie-au-urcat-cu-61/mediaPool/u6kwGz1.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile din industrie au urcat cu 6,1%
|
Creșterea este referă la luna mai față de aprilie l totuși față de primele cinci luni ale anului trecut s-a constat o scădere
Cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) s-a majorat, în termeni nominali, în mai, faţă de luna aprilie 2026 cu 6,1%, pe fondul creşterilor înregistrate în industria extractivă (11,2%) şi în industria prelucrătoare (5,9%), dar a fost în scădere cu 0,5%, comparativ cu luna mai 2025, anunţă, miercuri, Institutul Naţional de Statistică (INS). În primele cinci luni din 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, cifra de afaceri din industrie s-a redus, în termeni nominali, cu 1,6%. Cifra de afaceri din industrie s-a majorat, în termeni nominali, în luna mai 2026 comparativ cu luna precedentă, pe total, cu 6,1%, datorită creşterilor înregistrate în industria extractivă (11,2%) şi în industria prelucrătoare (5,9%). Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat industria bunurilor de capital (11,4%), industria bunurilor de uz curent (4,8%), industria bunurilor intermediare (4,0%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (3,8%), în timp ce industria energetică a scăzut cu 0,5%, arată INS. În mai 2026, comparativ cu mai 2025, cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 0,5%, din cauza scăderii înregistrate în industria prelucrătoare (1,2%). Industria extractivă a crescut cu 19,7%. Pe marile grupe industriale, scăderi au raportat industria bunurilor de capital (9,8%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (6,8%) şi industria bunurilor de uz curent (0,1%). În acelaşi timp, au fost raportate creşteri în industria energetică (47,4%) şi industria bunurilor intermediare (2,3%). În acelaşi timp, cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în perioada 1.I-31.V.2026, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2025, pe ansamblu, cu 1,6% ca urmare a scăderii înregistrate în industria prelucrătoare (1,7%), în timp ce industria extractivă a cunoscut un avans de 2,3%. Pe marile grupe industriale, au înregistrat scăderi industria bunurilor de folosinţă îndelungată şi industria bunurilor de capital (5,6%, fiecare) şi industria bunurilor de uz curent (0,8%). Pe de altă parte, au fost raportate creşteri în industria energetică (11,6%) şi industria bunurilor intermediare (0,2%), potrivit datelor INS.
Nazare: România are șanse să devină o destinație pentru turismul de evenimente
l trebuie să putem oferi stabilitate, predictibilitate și un mediu fiscal care încurajează investițiile și transformă acest potential, consideră ministrul Finanțelor
România are toate șansele să devină una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente și trebuie să putem oferi stabilitate, predictibilitate și un mediu fiscal care încurajează investițiile și transformă acest potențial într-un avantaj economic diferențiator, pe termen lung, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. ‘În ultimul am demarat grupuri de lucru dedicate, pentru a aduce mai multă echitate fiscală acestui sector generator de beneficii economice și sociale multiple. Acesta și alte sectoare cu efect multiplicator sunt preocupări constante la Finanțe și cred că trebuie să rămână un element strategic în strategia de dezvoltare economică. România are toate șansele să devină una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente. De aceea, trebuie să putem oferi stabilitate, predictibilitate și un mediu fiscal care încurajează investițiile și transformă acest potențial într-un avantaj economic diferențiator, pe termen lung’, a scris acesta, pe pagina sa de Facebook. Ministrul interimar al Finanțelor amintește că cele mai mari festivaluri din România reunesc anual peste un milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini, generează un impact economic de milioane de euro și mobilizează investiții private importante pentru organizare, infrastructură și servicii. ‘Beneficiile merg însă mult dincolo de aceste cifre. Fiecare turist care participă la un festival înseamnă nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale. Înseamnă venituri pentru antreprenori, locuri de muncă, încasări suplimentare la bugetele locale și la bugetul de stat. În același timp, aceste evenimente poziționează România pe harta marilor destinații europene și reprezintă o formă de promovare de țară care susține direct antreprenoriatul românesc. Această expunere se traduce în mai mult decât notorietate. Se traduce în încredere, într-o imagine actuală și dinamică a României, în interes crescut pentru turism, investiții și pentru organizarea altor evenimente internaționale’, subliniază el. Potrivit sursei citate, o țară care demonstrează că poate găzdui în condiții excelente sute de mii de participanți transmite un semnal puternic despre capacitatea de organizare și despre potențialul său economic.
România retrogradează 12 locuri în clasamentul mondial al excelenței manageriale
România se clasează pe locul 61 din 70 de poziții în clasamentul anual publicat de Institute for Management Development (IMD), cu 12 poziții mai jos decât în anul anterior, se arată într-un comunicat de presă al inițiatorilor Romanian Performance Excellence Program (RPEP), transmis miercuri AGERPRES. Potrivit datelor analizate, aceasta este cea mai abruptă cădere într-un singur an din ultimii patru, în care România oscilase între locurile 48 și 51. În prezent, țara noastră se află în urma Poloniei (locul 41, în urcare cu 11 poziții), a Ungariei (51) și a Bulgariei (56), și în fața Mexicului (62) și Slovaciei (63). Cel mai îngrijorător rezultat apare la capitolul eficiența mediului de afaceri, unde România a coborât de pe locul 50 pe locul 69. ‘Există totuși și un semnal încurajator, care confirmă chiar teza acestui program: infrastructura este singurul pilon în creștere, de pe locul 51 pe locul 47. Investiția, așadar, poate funcționa – dar rezultatele ei depind de organizațiile care știu să o folosească’, se precizează în comunicat. Romanian Performance Excellence Program, program de excelență managerială inspirat de modelul Baldrige din SUA, deschide înscrierile pentru o nouă serie, cu debut la finalul lunii septembrie 2026, la București. Sunt disponibile 15 locuri, iar înscrierile se fac prin trimiterea unei scrisori de intenție până pe 24 august 2026. Seria din septembrie 2026 este limitată la 15 participanți, reprezentând tot atâtea organizații românești, iar cursul intensiv față în față are loc la București, pe parcursul a nouă luni. Programul a început public cu o primă serie în România în anul 2023, iar de atunci peste 70 de lideri au fost expuși la cadrul formativ inspirat de Baldrige. Baldrige Performance Excellence Program a fost înființat în 1987, în timpul administrației Ronald Reagan, ca răspuns la presiunea competitivă globală asupra companiilor americane.
Celebrul bancher Jamie Dimon avertizează că investitorii subestimează riscurile globale
Directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, avertizează că investitorii subestimează riscurile cu care se confruntă economia mondială şi afirmă că, la nivelurile actuale ale pieţei, nu ar cumpăra nici acţiuni şi nici obligaţiuni guvernamentale americane pe termen lung, transmite CNBC. Într-un interviu publicat luni, Dimon a declarat că pieţele financiare nu reflectă pe deplin ameninţările geopolitice şi fiscale care se acumulează. ”Cred că aceste riscuri sunt probabil mai mari decât estimează majoritatea oamenilor”, a spus şeful celei mai mari bănci americane după capitalizarea bursieră. El a indicat drept principale surse de risc războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, tensiunile dintre Statele Unite şi China, precum şi creşterea cheltuielilor militare într-o perioadă în care deficitele bugetare continuă să se adâncească. Întrebat dacă investitorii evaluează prea optimist posibilitatea apariţiei unui şoc major, Dimon a răspuns că este greu de ştiut ce riscuri sunt deja incluse în preţurile activelor. ”Este posibil ca unele riscuri să fie deja incluse în preţuri, însă ceea ce nu este inclus este ceea ce se va întâmpla efectiv”, a afirmat el. Comentariile sale contrastează cu evoluţia recentă a pieţelor financiare, unde investitorii au trecut peste războaie, tarife comerciale şi alte tensiuni. Indicele S&P 500 a câştigat aproape 10% de la începutul anului, susţinut de consumul robust, temperarea inflaţiei şi entuziasmul privind dezvoltarea inteligenţei artificiale. Săptămâna trecută, JPMorgan Chase şi alte mari bănci americane au raportat rezultate financiare peste aşteptări, datorită creşterii veniturilor din tranzacţionare şi servicii de investiţii. Totuşi, Dimon consideră că rezilienţa economiei mondiale nu elimină riscul unei schimbări bruşte de direcţie. ”Este posibil să fie nevoie de mai multe evenimente pentru a se ajunge la punctul critic. Chiar şi reluarea actualului război s-ar putea să nu fie suficientă”, a spus acesta. Şeful JPMorgan avertizează şi asupra deficitelor bugetare persistente ale Statelor Unite, despre care spune că vor deveni, în cele din urmă, o problemă majoră şi vor determina creşterea ratelor dobânzilor. În opinia sa, investitorii vor cere randamente tot mai mari pentru a continua să finanţeze datoria publică americană. Întrebat dacă ar cumpăra obligaţiuni americane cu maturitate lungă, Dimon a răspuns simplu: ”Personal, nu.”
Inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de 1,5 milioane de lei în industria alimentară
Inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au dat amenzi de 1,5 milioane de lei în urma controalelor efectuate în luna iunie în unități din industria agroalimentară, principalele abateri sancționate fiind cele igienico-sanitare. În această perioadă, Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene, precum și cea a Municipiului București, au efectuat 9.264 de controale în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală, vizând operatori din industria alimentară care activează în domenii precum fabricarea produselor de morărit, a pâinii și produselor de panificație și patiserie, producerea băuturilor răcoritoare și alcoolice, precum și alte categorii de produse alimentare. În urma verificărilor, au fost aplicate 115 avertismente și 180 de sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor ridicându-se la 1,511 milioane de lei. Potrivit unui comunicat al Autorității Naționale Sanitare-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), sancțiunile financiare au fost aplicate în cazurile în care neregulile nu au fost remediate la termenul prevăzut sau au reprezentat un pericol direct pentru siguranța alimentară. Printre cele mai frecvente deficiențe constatate se numără abateri igienico-sanitare legate de întreținerea spațiilor, echipamentelor și utilajelor, precum și operațiuni necorespunzătoare de dezinfecție, dezinsecție și deratizare (DDD), nerespectarea normelor privind echipamentul de protecție, fișele de aptitudini și starea de sănătate a personalului, nereguli legate de etichetare, ambalare și lipsa buletinelor de analiză sau utilizarea de ambalaje necorespunzătoare. Totodată, inspectorii au prelevat probe de laborator pentru determinarea eventualelor depășiri ale limitelor admise pentru reziduuri de pesticide, contaminanți sau prezența unor substanțe interzise. ‘Misiunea noastră prioritară este protejarea sănătății populației, iar rigurozitatea pe lanțul alimentar nu este negociabilă. Rigorile de igienă, implementarea autocontrolului și trasabilitatea clară a fiecărui ingredient sunt piloni esențiali pe care orice operator economic are obligația să îi respecte. Acțiunile noastre de monitorizare vor rămâne ferme, pentru a elimina orice risc comercial sau sanitar și pentru a ne asigura că pe mesele consumatorilor ajung doar produse sigure’, a subliniat Alexandru Nicolae Bociu, președintele ANSVSA, în comunicat.
Microsoft investeşte miliarde de dolari pentru extinderea infrastructurii AI
Microsoft a încheiat un acord de miliarde de dolari cu startupul francez de inteligenţă artificială Mistral, prin care va finanţa extinderea infrastructurii de calcul a companiei în Europa şi va distribui mai larg tehnologia acesteia prin platformele sale cloud şi software, transmite Reuters. În baza acordului, clienţii Microsoft Azure vor putea dezvolta aplicaţii folosind centrele de date ale Mistral din Franţa, oferind astfel companiilor europene, în special celor din sectoarele reglementate, o alternativă la infrastructura controlată exclusiv din Statele Unite. De asemenea, Mistral îşi va integra modelele de inteligenţă artificială Medium 3.5 şi OCR 4 în platforma Microsoft Foundry, destinată dezvoltării de aplicaţii AI. Modelul Medium 3.5 va fi disponibil şi în Microsoft Copilot Studio. Companiile care utilizează propriile centre de date şi accesează serviciile Microsoft prin Azure Local vor putea rula şi modelele open-source ale Mistral, având libertatea de a le adapta şi dezvolta pentru propriile aplicaţii.
Google lansează trei noi modele lingvistice
Gigantul american a anunţat trei noi modele lingvistice din seria Gemini, care pun accent mai mult pe viteză şi eficienţă decât pe sporirea semnificativă a performanţei. Primul pe listă este Gemini 3.6 Flash, prezentat iniţial la evenimentul I/O 2026. Conform companiei, acesta consumă cu 17% mai puţine token-uri şi are nevoie de mai puţini paşi de raţionare pentru a realiza aceleaşi sarcini. În acelaşi timp, Gemini 3.6 Flash va fi mai ieftin, costând 1,5 dolari la milionul de token-uri pentru introducerea datelor şi 7,5 dolari la milionul de token-uri pentru generarea lor. Pe partea de performanţă, compania se limitează în a spune că noul model oferă o precizie mai mare cu un efort mai mic decât predecesorul său. Următorul este Gemini 3.5 Flash-Lite, un model care se concentrează pe viteză şi sarcini rapide, precum căutarea cu agenţi AI şi procesarea documentelor. Acesta ar trebui să fie net superior lui Gemini 3.1 Flash-Lite şi va costa 0,3 dolari respectiv 2,5 dolari la milionul de token-uri.
Universitatea din Tennessee dă în judecată Anthropic
Fundaţia de Cercetare a Universităţii din Tennessee a intentat un proces împotriva companiei de inteligenţă artificială Anthropic, acuzând-o că încalcă brevete legate de tehnologiile utilizate în dezvoltarea reţelelor neuronale şi a sistemelor de învăţare automată, transmite Reuters. Acţiunea a fost depusă luni la un tribunal federal din statul Delaware şi făcută publică marţi. Potrivit plângerii, sistemele de inteligenţă artificială dezvoltate de Anthropic încalcă brevete ale universităţii referitoare la tehnologii de învăţare automată inspirate din funcţionarea creierului uman şi din cercetările din domeniul neuroştiinţelor. Universitatea susţine că brevetele acoperă contribuţii importante în domenii precum inteligenţa artificială, învăţarea automată, calculul neuromorf şi informatica inspirată de neuroştiinţe, tehnologii dezvoltate de profesorii instituţiei.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-afacerile-din-industrie-au-urcat-cu-61″]