[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-economice-castigul-salarial-mediu-brut-a-atins-9.483-lei/mediaPool/uYBsqSp.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câştigul salarial mediu brut a atins 9.483 lei,
|
Activităţile de programare şi de consultanţă în tehnologia informaţiei au înregistrat cele mai mari câştiguri l vezi care este nivelul lor
Câştigul salarial mediu brut a fost 9.483 lei, în luna mai, cu 257 lei (2,6%) mai mic decât cel înregistrat în luna aprilie 2026. În acelaşi timp, câştigul salarial mediu net s-a ridicat la 5.684 lei, în scădere cu 159 lei (2,7%) faţă de luna aprilie 2026, informează, miercuri, Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de mai 2025, câştigul salarial mediu net a crescut cu 3,2%. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de programare şi activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei (13.150 lei) şi în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (12.405 lei), iar cele mai mici în pescuitul şi acvacultura (2.863 lei) şi în alte activităţi de servicii (2.895 lei), potrivit datelor INS. Indicele câştigului salarial real a fost 93,1% în luna mai 2026 faţă de luna mai 2025 şi de 96,7% faţă de luna aprilie 2026. Comparativ cu octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 237,0%, cu 8,0 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna aprilie 2026, arată INS. Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu net, în mai 2026, s-a majorat cu 3,2%. În luna mai 2026, câştigul salarial mediu brut a atins 9.483 lei, cu 257 lei (2,6%) mai puţin decât cel înregistrat în luna aprilie 2026. Câştigul salarial mediu net s-a ridicat la 5.684 lei, în scădere cu 159 lei, adică 2,7% faţă de luna aprilie 2026. În majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut, în mai 2026, pe fondul acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte). Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de diviziuni CAEN Rev.3 au fost de 29,8% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale). Au mai fost consemnate scăderi între 10,0% şi 20,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de închiriere şi leasing, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea produselor din tutun, alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, telecomunicaţii, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice. INS arată că au mai fost scăderi între 7,0% şi 9,0% în activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică, activităţi de programare şi activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală, activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management, fabricarea băuturilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, activităţi juridice şi de contabilitate, fabricarea altor produse din minerale nemetalice.
Sesiunea de înscriere online a persoanelor fizice în Programul ”Rabla” demarează pe 20 iulie
l pentru ediția din acest an programului ”Rabla”, suma alocată sesiunii de înscriere este de 300 de milioane de lei
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) va demara, din 20 iulie 2026, la ora 10:00, sesiunea de înscriere online a persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Auto 2026. ”Am pus la dispoziția cetățenilor un material video informativ care prezintă, într-o manieră clară și accesibilă, pașii necesari pentru înscrierea persoanelor fizice în aplicația programului. Obiectivul nostru este de a asigura un proces de înscriere cât mai transparent, oferind tuturor solicitanților informațiile necesare pentru parcurgerea corectă și eficientă a procedurilor”, a declarat într-un comunicat de presă, președintele AFM, Florin Bănică. Potrivit instituției, materialul informativ necesar înscrierii în aplicația informatică destinat persoanelor fizice este disponibil la adresa https://www.afm.ro/rabla_auto_pf.php. Pentru ediția din acest an programului ”Rabla”, suma alocată sesiunii de înscriere este de 300 de milioane de lei, iar persoanele fizice pot beneficia de următoarele ecotichete: 18.500 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice; 12.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică, inclusiv GPL/GNC, sau a unei motociclete. Înscrierea solicitanților se realizează prin încărcarea în aplicație a următoarelor documente: cererea de finanțare, descărcată din aplicație, completată prin tehnoredactare și ulterior, încărcată fără a fi semnată; actul de identitate, în termen de valabilitate la momentul înscrierii; certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanțelor, nu mai vechi de 90 de zile la momentul înscrierii în program; certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială își are domiciliul/reședința, nu mai vechi de 30 de zile la momentul înscrierii în program. AFM precizează că persoana fizică poate solicita cel mult două ecotichete în cadrul unei sesiuni de înscriere, câte unul pentru fiecare autovehicul nou care urmează a fi achiziționat.
Cheltuielile privind protecţia socială au crescut cu 23,2%, în 2024, faţă de 2023
Cheltuielile privind protecţia socială (inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecţie socială) s-au ridicat la 325723 milioane lei, în 2024, în creştere cu 23,2% faţă de anul precedent, acestea având o pondere în PIB de 18,5%. În acelaşi timp, veniturile de protecţie socială au însumat 323614 milioane lei, cu 24,7% mai mult faţă de anul precedent, în condiţiile unei ponderi în PIB de 18,4%, anunţă, miercuri, Institutul Naţional de Statistică (INS). Protecţia socială a fost orientată cu precădere către acoperirea riscurilor legate de limita de vârstă (bătrâneţe) şi de boală sau îngrijirea sănătăţii care, în 2024, au reprezentat 47,7%, respectiv 26,0% din totalul cheltuielilor cu prestaţiile sociale. În 2024, cheltuielile cu prestaţiile sociale (exclusiv costurile administrative şi alte cheltuieli) au fost de 321659 milioane lei, cu 23,8% mai mult faţă de anul 2023, reprezentând 18,3% din PIB, în creştere de 2 puncte procentuale faţă de anul 2023. În perioada 2015-2024, atât veniturile, cât şi cheltuielile de protecţie socială au înregistrat o tendinţă generală de creştere, cea mai accentuată fiind consemnată în anul 2024 (Â24,7%, respectiv Â23,2% faţă de anul precedent). Ca pondere în PIB, în anul 2024, veniturile şi cheltuielile de protecţie socială au crescut până la 18,4% pentru venituri şi 18,5% pentru cheltuieli, cele mai ridicate niveluri din această perioadă. În 2024, cheltuielile privind protecţia socială (inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecţie socială) au atins 325723 milioane lei, cu 23,2% în plus faţă de anul precedent, având o pondere de 18,5% în PIB, ceea ce înseamnă o creştere de 1,9 puncte procentuale faţă de anul precedent, conform datelor INS. Cât priveşte veniturile de protecţie socială, ele au atins 323614 milioane lei, în plus cu 24,7% faţă de anul precedent, având o pondere în PIB de 18,4%, cu 2,1 puncte procentuale mai mult faţă de anul anterior.
Patru din zece angajați ai Generației Z vor schimba ”foarte probabil” jobul
Patru din zece angajați ai Generației Z (18-28 de ani) susțin că e foarte probabil să-și schimbe locul de muncă în următoarele șase luni, față de trei din zece persoane, la nivel național, reiese din studiul ”Employee Sentiment 2026. Perspectiva angajaților români”, dat publicității miercuri. Datele analizate de către Mkor evidențiază faptul că avansarea în carieră motivează 43% din eșantionul Generației Z să caute un nou angajator, față de 27% la nivel general, în timp ce siguranța locului de muncă ar conta pentru doar 18% (față de 36% în rândul Gen X și 29% Millennials). Astfel, scorul mediu de probabilitate a schimbării locului de muncă în rândul Generației Z este de 5,1 din 10, față de 3,96 ca medie națională. În același timp, 20% dintre angajații Generației Z au acordat scorul maxim de 10 din 10, adică sunt siguri că vor pleca, față de 13% la nivel național. În ceea ce privește factorii care ar determina o schimbare profesională, se observă priorități diferite în funcție de segmentul de vârstă și diferențe notabile apar la nivelul oportunităților de avansare în carieră: acestea sunt menționate de 43% dintre tinerii de 18-28 de ani, comparativ cu 27% în cazul Millennials și 22% în rândul segmentului Gen X (versus 30% media generală). De cealaltă parte, siguranța locului de muncă este un motiv de schimbare pentru doar 18% dintre respondenții Generației Z, în timp ce pentru Millennials ponderea este de 29%, iar pentru Gen X de 36%. Potrivit sursei citate, creșterea venitului este principalul motiv de schimbare a locului de muncă pentru toate categoriile de vârstă, deși în rândul tinerilor aceasta are o pondere de 75%, comparabilă cu media eșantionului (78%). În context, 54% dintre cei din Generația Z susțin că volumul de muncă a crescut față de anul anterior, pondere similară și când vine vorba despre media populației generale. Studiul de specialitate arată că, referitor la dinamica echipei, numărul de colegi a rămas aproximativ la fel pentru 45% din Generația Z, față de 54% la nivel general, iar moralul echipei a scăzut în percepția a 47% vs 50%. La nivel individual, 28% dintre persoanele din categoria Generației Z raportează creșteri salariale față de 20% persoanele Millennials și 17% Gen X, o siguranță a locului de muncă mai bine evaluată (24% spun că a crescut față de 10% media generală) și oportunități de dezvoltare profesională în creștere pentru 32% dintre aceștia, față de 19% media eșantionului. Portretul angajatului Generației Z surprinde o persoană cu cel mai mic salariu, dar și cu cel mai mare optimism. Cu un venit mediu de aproximativ 3.700 de lei față de 4.900 de lei, media națională, și cu 57% care se încadrează în categoria veniturilor mici (aproximativ 4.000 de lei), Generația Z pornește de pe o poziție dezavantajată față de colegii mai în vârstă,se menționează în cercetare.
Aurul scade, pe măsură ce creşterea preţului petrolului menţine inflaţia
Preţul aurului a scăzut, miercuri, după ce urcase cu peste 2% în sesiunea anterioară. Scumpirea petrolului a alimentat temerile legate de inflaţie şi incertitudinea privind perspectivele ratelor dobânzilor din SUA, exercitând presiune asupra aurului, un activ care nu generează dobândă, transmite Reuters. Aurul cu livrare imediată (spot) a scăzut cu 0,5%, la 4.035,67 dolari pe uncie, la ora 03:00 GMT. Contractele futures pentru aur din SUA, cu livrare în august, au coborât cu 0,7%, la 4.042,20 dolari. Marţi, aurul a crescut cu peste 2%, atingând un maxim de 4.100,49 dolari pe uncie – revenind după un minim al ultimelor două săptămâni – după ce datele au indicat o încetinire a inflaţiei din SUA (în rândul consumatorilor) peste aşteptări în luna iunie, pe fondul scăderii preţurilor la energie. Preţurile petrolului au continuat să crească pentru a treia sesiune consecutivă, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a reintrodus o blocadă navală asupra tuturor porturilor iraniene şi a ameninţat că va lovi centrale electrice şi poduri săptămâna viitoare dacă Teheranul nu reia negocierile, marcând o nouă escaladare a conflictului din partea SUA. “Cred că piaţa priveşte acum dincolo de datele privind IPC (Indicele Preţurilor de Consum), care este, într-o oarecare măsură, un indicator cu decalaj temporal… Trump continuă să menţină blocada navelor care ies din Strâmtoarea Ormuz, provocând creşterea preţului petrolului şi punând presiune pe aur”, a declarat Kelvin Wong, analist senior de piaţă la OANDA. Preţurile ridicate ale ţiţeiului pot alimenta îngrijorările legate de inflaţie şi de menţinerea ratelor dobânzilor la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. Deşi aurul este considerat în mod tradiţional o protecţie împotriva inflaţiei, el îşi pierde atractivitatea ca activ fără randament (fără dobândă) într-un mediu cu rate ale dobânzii ridicate. Oficiali de rang înalt din cadrul Rezervei Federale (Fed) au salutat cifrele moderate ale inflaţiei pentru luna iunie, dar au precizat că au nevoie de mai multe astfel de date pentru a fi convinşi că presiunile asupra preţurilor se atenuează cu adevărat.
Musk ar fi încălcat legea oferind alegătorilor cecuri de 1 milion de dolari
Miliardarul Elon Musk ar fi încălcat legea statului Wisconsin atunci când a distribuit cecuri în valoare de 1 milion de dolari alegătorilor în cadrul alegerilor pentru Curtea Supremă a statului din 2025, a constatat o comisie bipartidică, transmite CNN. Comisia Electorală din Wisconsin a trimis săptămâna trecută două plângeri către biroul procurorului districtual din judeţul Brown, care poate decide să formuleze acuzaţii penale pentru încălcarea legii statale împotriva mituirii electorale. Procurorii au la dispoziţie 40 de zile pentru a raporta comisiei. Musk, fondatorul SpaceX şi directorul executiv al Tesla, a fost profund implicat în efortul de a schimba controlul majoritar asupra celei mai înalte instanţe din statul Wisconsin, considerat un teren de luptă electorală. Magnatul din domeniul tehnologiei şi grupurile pe care le-a susţinut au cheltuit cel puţin 20 de milioane de dolari pentru candidatul susţinut de republicani, Brad Schimel. Cu toate acestea, el a pierdut cu 10 puncte procentuale în faţa candidatei susţinute de democraţi, Susan Crawford.
Editurile dau în judecată Google pentru încălcarea drepturilor de autor
Marile edituri dau în judecată Google, acuzând compania că a folosit ilegal milioane de cărţi protejate de drepturi de autor pentru a antrena modelele de inteligenţă artificială Gemini, calificând practica drept „una dintre cele mai ample încălcări ale drepturilor de autor din istorie”, conform The Guardian. Procesul a fost intentat la un tribunal federal din New York de trei edituri – Hachette Book Group, Cengage Learning şi Elsevier – alături de scriitorul american de succes Scott Turow. Editurile susţin că Google a reutilizat cărţi care îi fuseseră puse la dispoziţie pentru servicii limitate, precum Google Books, Google Play Books şi Google Scholar. Aceste servicii permiteau companiei să folosească operele în scopuri specifice – de exemplu, pentru afişarea unor fragmente în rezultatele căutărilor sau pentru comercializarea cărţilor electronice – însă, potrivit acţiunii în instanţă, nu şi pentru copierea lor în vederea antrenării unor produse comerciale bazate pe inteligenţă artificială. „Disperată să îşi menţină dominaţia în mediul online, Google şi-a abandonat vechiul motto «Don’t be evil» («Nu fi rău») şi a comis una dintre cele mai ample încălcări ale drepturilor de autor din istorie”, se arată în plângerea depusă la instanţă.
OpenAI va lansa anul viitor un difuzor inteligent
Primul produs hardware dezvoltat de OpenAI va fi un difuzor inteligent, cu funcţii de inteligenţă artificială şi smart home. Conform surselor citate de Bloomberg, difuzorul inteligent va permite utilizatorilor să comunice cu ChatGPT – iar asta va fi principala funcţie a primului produs dezvoltat de companie. Nu va exista un ecran, însă, cu o cameră şi o serie de senzori, difuzorul va permite AI-ul să “înţeleagă” mediul înconjurător pentru a oferi răspunsuri legate de acesta. Pentru comunicarea cu utilizatorul, boxa va folosi noul model vocal GPT-Live, pentru care compania tocmai a lansat un update, care-i permite să asculte şi să vorbească în acelaşi timp. Graţie bateriei din dotare, boxa va fi şi portabilă, permiţând utilizatorilor să o mute dintr‐un loc într-altul sau o poarte cu ei oriunde se deplasează. Nu vor lipsi nici funcţiile deja obişnuite pentru această categorie de produse, precum cele de smart home, redarea muzicii şi posibilitatea răspunderii la mesaje.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-stiri-economice-castigul-salarial-mediu-brut-a-atins-9.483-lei”]