[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-un-pahar-de-vin-rosu-pe-zi-benefic-pentru-inima/mediaPool/uArO2Ip.png”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Un pahar de vin roşu pe zi, benefic pentru inimă?
|
Un nou studiu încearcă să clarifice concluziile contradictorii privind beneficiile şi riscurile consumului de alcool
Efectele consumului de alcool asupra sănătăţii sunt studiate de decenii, însă rezultatele cercetărilor nu sunt întotdeauna concordante. În timp ce unele studii au sugerat că un consum redus ar putea avea anumite beneficii, alte cercetări au indicat faptul că orice cantitate de alcool implică riscuri. O nouă analiză a dovezilor disponibile încearcă să clarifice aceste contradicţii şi arată că efectele alcoolului asupra sănătăţii sunt complexe, iar unele dintre prejudiciile produse pot fi încetinite sau parţial reversibile după reducerea consumului ori renunţarea la alcool.
O echipă de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health şi de la Center for Addiction and Mental Health a revizuit un număr mare de studii privind efectele alcoolului asupra sănătăţii şi posibilele surse de eroare care pot influenţa rezultatele.
Analiza reprezintă o actualizare a unor evaluări utilizate în estimările globale privind povara bolilor, inclusiv în studiile Global Burden of Disease şi în rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind consumul de alcool şi sănătatea. Cercetătorii au analizat două aspecte importante ale consumului de alcool: cantitatea medie consumată şi tiparele de consum, respectiv situaţiile şi frecvenţa cu care este consumat alcoolul. Totodată, au încercat să compare rezultatele studiilor observaţionale clasice cu cele obţinute prin randomizare mendeliană, o metodă care utilizează informaţii genetice pentru a evalua mai riguros relaţiile dintre factorii de risc şi boli.
Potrivit lui Sinclair Carr, doctorand în Departamentul de Epidemiologie al Harvard T.H. Chan School of Public Health şi prim autor al studiului, cercetările bazate pe randomizare mendeliană au schimbat semnificativ perspectiva asupra unor presupuse efecte benefice ale alcoolului, în special în cazul bolilor cardiace şi al accidentului vascular cerebral ischemic. Multe dintre aceste studii genetice nu au identificat o asociere între consumul de alcool şi riscul acestor afecţiuni, în timp ce studiile observaţionale au sugerat că un consum redus ar putea fi asociat cu un risc mai mic.
Din astfel de rezultate a apărut şi ideea populară potrivit căreia un pahar de vin roşu pe zi ar fi benefic pentru inimă.
Autorii subliniază însă că unele asocieri aparent favorabile ar putea fi explicate de alţi factori. Persoanele care consumă moderat alcool pot avea, de exemplu, un statut socioeconomic mai bun sau o alimentaţie mai sănătoasă, iar aceste caracteristici ar putea influenţa rezultatele observate.
Analiza, publicată în revista Addiction, arată că peste 60 de boli incluse în Clasificarea Internaţională a Bolilor a OMS pot fi atribuite în totalitate consumului de alcool.
Cercetătorii au identificat 62 de boli care pot fi atribuite în totalitate consumului de alcool, în majoritatea cazurilor consumului excesiv. Printre acestea se numără cardiomiopatia alcoolică (o boală a muşchiului cardiac), ciroza hepatică şi sindromul alcoolic fetal (SAF).
Reducerea consumului poate scădea tensiunea arterială
Analiza a arătat, de asemenea, că alcoolul creşte riscul unor boli infecţioase, precum tuberculoza, pneumonia, infecţia cu HIV şi infecţiile cu transmitere sexuală, dar şi al unor boli neinfecţioase, inclusiv diabetul zaharat de tip 2, AVC, pancreatita, demenţa şi diverse forme de cancer. În plus, consumul de alcool este asociat cu un risc mai mare de producere a unor traumatisme şi accidente, inclusiv accidente rutiere, căzături şi acte de violenţă. În ceea ce priveşte cancerul, autorii afirmă că nu există un nivel sigur de consum. Orice cantitate de alcool creşte riscul pentru mai multe tipuri de cancer.
În cazul cancerului de sân, una dintre cele mai studiate forme de cancer în legătură cu alcoolul, chiar şi consumul unui pahar de vin o dată la două zile este asociat cu un risc mai mare de boală. În acelaşi timp, aceeaşi cantitate ar putea avea un efect protector în cazul bolilor cardiace.
Din acest motiv, cercetătorii consideră că nu se poate vorbi despre un consum lipsit de riscuri, dar nici despre dovezi clare că nivelurile foarte reduse de consum sunt dăunătoare în toate situaţiile. Riscul crescut pentru o boală poate fi compensat de reducerea riscului pentru o altă afecţiune.
Autorii atrag atenţia că aceste concluzii descriu efecte la nivelul populaţiei. În practică, caracteristicile individuale, inclusiv istoricul familial de boli cardiovasculare sau cancer, pot influenţa modul în care riscurile şi beneficiile se aplică fiecărei persoane.
Analiza nu a identificat dovezi ştiinţifice care să susţină că tipul de băutură alcoolică ar avea importanţă. Potrivit cercetătorilor, alcoolul produce efectele respective indiferent dacă este consumat sub formă de vin, bere sau băuturi spirtoase. O altă concluzie importantă este că reducerea consumului sau renunţarea la alcool poate încetini evoluţia unor afecţiuni şi poate permite recuperarea parţială în anumite situaţii. Cele mai evidente exemple sunt riscurile acute asociate consumului de alcool, cum sunt accidentele rutiere produse pe fondul consumului de alcool, care nu mai reprezintă un risc după încetarea consumului.
Există şi dovezi provenite din studii randomizate care arată că reducerea consumului poate scădea tensiunea arterială, un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. Cercetătorii menţionează şi date care sugerează că o parte din reducerea volumului cerebral asociată consumului de alcool poate fi reversibilă după renunţarea la băuturile alcoolice. De asemenea, riscul de cancer poate scădea după întreruperea consumului.
În schimb, în cazul unor boli cronice, anumite leziuni pot deveni ireversibile. Autorii oferă exemplul afectării ficatului, unde o parte dintre modificări nu mai pot fi inversate, chiar dacă reducerea sau oprirea consumului poate încetini progresia bolii.
Cercetătorii consideră că sunt necesare studii mai bine concepute pentru a răspunde numeroaselor întrebări rămase deschise. Deşi studiile randomizate reprezintă standardul de referinţă pentru evaluarea relaţiilor cauzale, nu este etic ca participanţii să fie obligaţi să consume alcool. În schimb, autorii susţin că pot fi realizate studii care să analizeze efectele reducerii consumului sau ale abstinenţei.
Şoc în lumea politică americană. Senatorul Lindsey Graham a decedat în urma unei scurte şi neaşteptate boli
Senatorul american Lindsey Graham a decedat sâmbătă seara în urma unei „boli scurte şi neaşteptate”, a anunţat biroul său într-un comunicat publicat pe reţelele sociale. Biroul nu a oferit detalii suplimentare despre republicanul din Carolina de Sud, care avea 71 de ani şi era un apropiat al preşedintelui Donald Trump, relatează The Associated Press. „Familia senatorului Graham apreciază rugăciunile în acest moment şi solicită respectarea intimităţii în această perioadă incredibil de dificilă”, se arată în comunicat.
Graham a fost ales în Senatul SUA în 2002 şi se pregătea să candideze pentru al cincilea mandat. A fost un aliat apropiat al preşedintelui Donald Trump şi un susţinător de lungă durată al unei politici dure faţă de Iran. În calitate de membru al Camerei Reprezentanţilor, în anii 1990, el a susţinut politici menite să izoleze ţara şi să limiteze programele sale nucleare şi de rachete. De asemenea, el a salutat decizia lui Trump de a lansa atacuri asupra unor obiective nucleare anul trecut şi a fost un susţinător al ultimului conflict care a izbucnit în urmă cu câteva luni.
Declaraţia succintă a biroului lui Graham, care nu a oferit explicaţii cu privire la cauza decesului, vine într-o perioadă marcată de îngrijorări legate de lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte starea de sănătate a congresmenilor.
Deputatul Tom Kean Jr., republican din New Jersey, a lipsit fără explicaţii timp de câteva luni, înainte de a se întoarce în Congres şi de a dezvălui că fusese diagnosticat cu depresie. Senatorul Mitch McConnell, republican din Kentucky, mulţi ani o figură importantă în Senat, a fost internat în spital în urmă cu câteva săptămâni din motive de sănătate care nu au fost dezvăluite.
Graham, cunoscut mai ales pentru poziţiile sale agresive în politica externă, a încercat pentru scurt timp să obţină nominalizarea partidului la preşedinţie în timpul campaniei din 2016 şi, ulterior, a fost pentru o vreme un critic vehement al lui Donald Trump, cel care a devenit în cele din urmă candidatul Partidului Republican. Cu toate acestea, Graham a devenit unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai actualului preşedinte pe durata mandatului acestuia, discutând frecvent cu el şi devenind o prezenţă obişnuită pe terenul de golf alături de Trump. El l-a consiliat pe preşedinte în special în chestiuni de politică externă, precum Iranul şi Rusia, şi tocmai anunţase vineri un acord cu administraţia Trump pentru a avansa cu un pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.
Liderul suprem al Iranului promite să răzbune uciderea tatălui său Ali Khamenei
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat sâmbătă că răzbunarea predecesorului său în funcţie, adică a tatălui său, Ali Khamenei, ucis în prima zi a atacurilor americano-israeliene, este o „cerinţă a naţiunii” şi „trebuie neapărat” să aibă loc, potrivit unui mesaj scris publicat pe contul său de Telegram, relatează Reuters.
Khamenei a emis mesajul cu ocazia ceremoniilor funerare ale tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, organizate la câteva luni după ce acesta a fost ucis la 28 februarie. „Ne angajăm să răzbunăm sângele liderului martir şi al tuturor martirilor acestor două războaie împotriva ucigaşilor criminali şi infami”, a declarat Khamenei în mesaj. Numele persoanelor vizate „figurează pe o listă”, a asigurat el, în condiţiile în care presa occidentală a scris că iranienii ar vrea să-l elimine pe însuşi Donald Trump.
Acest text, datat vineri, sunt primele declaraţii de la înmormântarea tatălui său, organizată săptămâna aceasta, la care Mojtaba Khamenei, aflat într-o locaţie secretă, nu şi-a făcut apariţia. Presupus a fi fost grav rănit şi mutilat, noul lider suprem al Iranului nu a apărut deloc în public de la alegerea sa ca succesor al tatălui său, Ali Khamenei. Şi alţi membri ai familiei, inclusiv soţia sa, ar fi fost ucişi în atacul respectiv din 28 februarie. Cu toţii au fost înmormântaţi vineri, după mai bine de patru luni, după o săptămână de comemorări funerare.
Maia Sandu l-a desemnat prim-ministru pe Vasile Tofan, propus de PAS
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat sâmbătă desemnarea lui Vasile Tofan în funcția de prim-ministru.
Potrivit Moldpres, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat vineri că, la consultările de sâmbătă cu președinta Maia Sandu, va înainta candidatura omului de afaceri Vasile Tofan la postul de premier. Consultările au fost convocate după demisia premierului Alexandru Munteanu.
Potrivit Constituției, după demisia prim-ministrului, guvernul exercita doar atribuții de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou cabinet.
Președinta Maia Sandu a invitat vineri și sâmbătă partidele parlamentare la discuții. Partidele din opoziție au boicotat consultările.
Congresmenul democrat american Ro Khanna a fost reţinut de colonişti israelieni în timpul unei vizite în Cisiordania
Congresmenul democrat american Ro Khanna, care ia în calcul o candidatură la preşedinţie în 2028, susţine că a fost reţinut de colonişti israelieni înarmaţi cu puşti de fabricaţie americană în timpul unei vizite în Cisiordania pe care a efectuat-o în această săptămână şi pe care a descris-o ca fiind o privire nefiltrată asupra costului uman al ocupaţiei israeliene, relatează Reuters, preluat de news.ro.
Într-un interviu acordat joi agenţiei Reuters într-un sat palestinian, Khanna a spus că, cu o zi înainte, microbuzul grupului său a fost înconjurat de colonişti înarmaţi cu puşti M4, în timp ce vizita o zonă din sudul Cisiordaniei unde locuitorii se confruntă cu atacuri frecvente din partea coloniştilor. „Ne aflam într-un sat pe care coloniştii israelieni îl distruseseră; distruseseră şcoala, distruseseră satul acela, iar noi doar priveam”, a spus Khanna, un congresmen progresist din California, membru al Camerei Reprezentanţilor din SUA. „Şi aceşti huligani au venit cu mitraliere – M4, o mitralieră de fabricaţie americană – şi ne-au reţinut. Au blocat drumul. Apoi au chemat IDF (armata israeliană – n.r.), iar IDF este de partea lor, nu de partea americanilor”, a spus Khanna.
Un asistent al lui Khanna care se afla în grup, Cameron Kasky, a declarat că au fost reţinuţi mai mult de o oră şi au cerut ajutor Ambasadei SUA din Ierusalim. Un grup de ofiţeri care păreau a fi poliţişti a intervenit în cele din urmă, ceea ce a dus la eliberarea lor, a relatat Kasky.
Armata israeliană a declarat că trupele şi ofiţerii de poliţie au intervenit după ce au primit o sesizare privind blocarea vehiculelor de către colonişti în apropierea localităţii Khirbet Zanuta, un mic sat palestinian ai cărui locuitori au fost strămutaţi cu forţa în urma raidurilor violente ale coloniştilor, după atacurile Hamas din 2023 asupra Israelului. „La sosirea lor, trupele au dispersat civilii israelieni şi au permis vehiculelor să-şi continue drumul”, a declarat armata. Poliţia israeliană nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii şi nici Ambasada SUA din Ierusalim.
Cutremurele din Venezuela, nou bilanţ: 4.333 morţi şi 16.740 răniţi
Numărul victimelor celor două cutremure care au lovit Venezuela în 24 iunie a ajuns la 4.333, a declarat sâmbătă preşedintele Adunării Naţionale, Jorge Rodriguez, anunţând că distribuirea locuinţelor către persoanele afectate va începe săptămâna viitoare, relatează Reuters. 315 dintre victime nu au fost încă identificate, a declarat oficialul.
Numărul oficial al răniţilor a rămas neschimbat la 16.740, în timp ce 6.462 de persoane au fost salvate şi aproximativ 17.000 au rămas fără adăpost.
Rodriguez a mai spus că preşedinta interimară Delcy Rodriguez va aloca săptămâna viitoare primele 200 de locuinţe persoanelor afectate, dar nu a oferit alte detalii. Jorge Rodriguez a precizat că 856 de clădiri au fost afectate, dintre care 190 s-au prăbuşit complet sau au suferit avarii structurale.
Conform estimărilor preliminare ale guvernului, sunt necesare 25.000 de locuinţe. Autorităţile au identificat deja aproximativ 40 de terenuri, cu o suprafaţă totală de circa 584.000 de metri pătraţi, pentru proiecte de locuinţe în Osma şi Chuspa.
Rodriguez a declarat că operaţiunile de căutare continuă, adăugând: “Atâta timp cât există viaţă, există speranţă. Mai avem încă unul sau două locuri unde situaţia rămâne incertă, locuri active unde căutăm supravieţuitori.”
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: De la „Regele Nordului”, la prim-ministru al Marii Britanii
De același autor
Prima pagină a ediției tipărite a Ziarului de Vrancea de astăzi, 22 iulie 2026: Educație, investiții, economie și memoria eroilor – principalele teme din noua ediție a Ziarului de Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-un-pahar-de-vin-rosu-pe-zi-benefic-pentru-inima”]