[analyse_image type=”featured” src=”https://stiridinsursebuzau.ro/wp-content/uploads/2026/07/pastravarie-gura-teghii.jpg”]
O păstrăvărie construită în urmă cu 16 ani, în Păltiniș – Gura Teghii, și-a închis porțile. Proprietarii susțin că nu lipsa clienților sau problemele economice au fost cauza principală, ci costurile administrative și obligațiile impuse de autorități. Documentele puse la dispoziția redacției arată că reprezentanții societății au solicitat în repetate rânduri recalcularea unor obligații și efectuarea unui control în teren, însă răspunsul primit nu le-a schimbat situația.
„Astăzi nu se închide doar o păstrăvărie. Se închid 16 ani din viața părinților mei”
Mesajul publicat de reprezentanții Cabana Bombonel – Mountain House, din Păltiniș, comuna Gura Teghii, a strâns sute de reacții și comentarii în doar câteva ore.
În spatele fotografiilor cu bazinele goale se află povestea unei afaceri de familie începută în urmă cu 16 ani.
Potrivit reprezentanților societății EXPLOSILVA SRL, părinții lor au investit economiile familiei pentru a construi o păstrăvărie în satul natal.
„Nu munca ne-a învins. Nu lipsa clienților. Nu lipsa dorinței de a merge mai departe. Ne-a învins administrația”, au transmis aceștia.
Demersuri repetate către Apele Române
Documentele consultate de redacție arată că societatea a transmis mai multe adrese către Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița.
În solicitările formulate în luna ianuarie și reluate ulterior, reprezentanții firmei au cerut:
- recalcularea sumelor datorate;
- verificarea situației reale din teren;
- reducerea numărului monitorizărilor impuse anual.
Motivul invocat este că exploatația nu mai funcționează la capacitatea pentru care fusese autorizată.
Potrivit societății, în prezent mai sunt utilizate doar două dintre cele patru bazine piscicole autorizate, ceea ce ar însemna un consum redus de apă și un impact mai mic asupra mediului.
Răspunsul instituției: obligațiile rămân
În răspunsul transmis societății, Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița explică faptul că valoarea abonamentului pentru utilizarea resurselor de apă este stabilită conform legislației și că monitorizarea se realizează potrivit frecvenței prevăzute în autorizația de gospodărire a apelor.
Instituția precizează că:
- valoarea abonamentului este una teoretică și urmează regularizarea după emiterea facturii;
- contribuțiile pentru utilizarea resurselor de apă sunt stabilite conform proceselor-verbale privind volumele utilizate;
- frecvența monitorizării este prevăzută în autorizația de exploatare.
În același răspuns se menționează că, în cazul exploatației respective, patru monitorizări pe an generează un cost de aproximativ 7.000 de lei, iar reducerea volumului de apă utilizat ar avea o influență minimă asupra valorii abonamentului.
Solicitarea firmei: „Două monitorizări ar fi suficiente”
Nemulțumiți de răspuns, reprezentanții societății au revenit cu o nouă adresă.
Aceștia au solicitat:
- reducerea monitorizărilor la maximum două pe an;
- efectuarea unei verificări la fața locului pentru constatarea situației reale.
Argumentul principal este că activitatea s-a redus considerabil, iar obligațiile au rămas raportate la o capacitate care nu mai există în practică.
„14.000 de lei pe an doar pentru obligațiile administrative”
Familia spune că, pe lângă monitorizările obligatorii, suportă costurile deplasării laboratorului de la Buzău până la Gura Teghii.
Potrivit calculelor prezentate de reprezentanții firmei:
- aproximativ 2.500 de lei costă fiecare deplasare;
- patru deplasări însumează aproape 10.000 de lei anual;
- la acestea se adaugă costurile analizelor, taxele pentru utilizarea apei și celelalte obligații legale.
În total, susțin aceștia, cheltuielile depășesc 14.000 de lei pe an.
Reprezentanții firmei afirmă că această sumă echivalează cu vânzarea a peste 311 kilograme de păstrăv, doar pentru acoperirea obligațiilor administrative.
„Nu hrana peștilor. Nu energia electrică. Nu puietul. Nu salariile. Doar birocrația.”
Comparația care i-a revoltat
În mesajul publicat online, reprezentanții păstrăvăriei relatează că, în cadrul unei discuții cu reprezentanți ai instituției, li s-ar fi spus că și o balastieră are același număr de monitorizări și suportă costuri similare.
Afirmația nu poate fi verificată independent de redacție, însă familia spune că această comparație i-a determinat să considere că specificul activității piscicole nu este tratat diferențiat.
„Cum poți compara o păstrăvărie cu o balastieră? Noi trăim datorită apei curate. Dacă apa este poluată, noi suntem primii care pierdem.”
„Nici să închidem nu putem fără alte autorizații”
Reprezentanții societății afirmă că inclusiv încetarea activității presupune obținerea unor noi documente și plata unor taxe suplimentare.
În opinia lor, sistemul administrativ îi obligă pe antreprenori să suporte costuri atât în perioada de funcționare, cât și la închiderea activității.
Val de reacții în mediul online
Postarea a generat sute de reacții și comentarii.
Mulți utilizatori au vorbit despre birocrație, povara fiscală și dificultățile întâmpinate de micii producători din România.
Alții au propus transformarea păstrăvăriei într-o atracție turistică sau și-au exprimat regretul pentru închiderea unei afaceri dezvoltate în mediul rural.
Punctul de vedere al instituției
Din documentele puse la dispoziția redacției rezultă că Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița consideră că obligațiile aplicate sunt stabilite în baza legislației și a autorizației de gospodărire a apelor, iar reducerea volumelor utilizate nu modifică semnificativ valoarea obligațiilor financiare.
Întrebările care rămân
Cazul ridică mai multe semne de întrebare:
- Este actualul sistem de monitorizare adaptat realității exploatațiilor mici?
- Pot fi diferențiate obligațiile în funcție de capacitatea efectiv utilizată?
- Există suficiente mecanisme prin care autoritățile să reevalueze situația din teren atunci când activitatea unei firme se reduce considerabil?
Redacția Știri din Surse Buzău va solicita un punct de vedere oficial din partea Administrației Bazinale de Apă Buzău–Ialomița, pentru a răspunde acuzațiilor formulate de reprezentanții societății și pentru a clarifica modul în care sunt stabilite costurile și frecvența monitorizărilor în cazul exploatațiilor piscicole.
O păstrăvărie construită în urmă cu 16 ani, în Păltiniș – Gura Teghii, și-a închis porțile. Proprietarii susțin că nu lipsa clienților sau problemele economice au fost cauza principală, ci costurile administrative și obligațiile impuse de autorități. Documentele puse la dispoziția redacției arată că reprezentanții societății au solicitat în repetate rânduri recalcularea unor obligații și efectuarea unui control în teren, însă răspunsul primit nu le-a schimbat situația.
„Astăzi nu se închide doar o păstrăvărie. Se închid 16 ani din viața părinților mei”
Mesajul publicat de reprezentanții Cabana Bombonel – Mountain House, din Păltiniș, comuna Gura Teghii, a strâns sute de reacții și comentarii în doar câteva ore.
În spatele fotografiilor cu bazinele goale se află povestea unei afaceri de familie începută în urmă cu 16 ani.
Potrivit reprezentanților societății EXPLOSILVA SRL, părinții lor au investit economiile familiei pentru a construi o păstrăvărie în satul natal.
„Nu munca ne-a învins. Nu lipsa clienților. Nu lipsa dorinței de a merge mai departe. Ne-a învins administrația”, au transmis aceștia.
Demersuri repetate către Apele Române
Documentele consultate de redacție arată că societatea a transmis mai multe adrese către Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița.
În solicitările formulate în luna ianuarie și reluate ulterior, reprezentanții firmei au cerut:
- recalcularea sumelor datorate;
- verificarea situației reale din teren;
- reducerea numărului monitorizărilor impuse anual.
Motivul invocat este că exploatația nu mai funcționează la capacitatea pentru care fusese autorizată.
Potrivit societății, în prezent mai sunt utilizate doar două dintre cele patru bazine piscicole autorizate, ceea ce ar însemna un consum redus de apă și un impact mai mic asupra mediului.
Răspunsul instituției: obligațiile rămân
În răspunsul transmis societății, Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița explică faptul că valoarea abonamentului pentru utilizarea resurselor de apă este stabilită conform legislației și că monitorizarea se realizează potrivit frecvenței prevăzute în autorizația de gospodărire a apelor.
Instituția precizează că:
- valoarea abonamentului este una teoretică și urmează regularizarea după emiterea facturii;
- contribuțiile pentru utilizarea resurselor de apă sunt stabilite conform proceselor-verbale privind volumele utilizate;
- frecvența monitorizării este prevăzută în autorizația de exploatare.
În același răspuns se menționează că, în cazul exploatației respective, patru monitorizări pe an generează un cost de aproximativ 7.000 de lei, iar reducerea volumului de apă utilizat ar avea o influență minimă asupra valorii abonamentului.
Solicitarea firmei: „Două monitorizări ar fi suficiente”
Nemulțumiți de răspuns, reprezentanții societății au revenit cu o nouă adresă.
Aceștia au solicitat:
- reducerea monitorizărilor la maximum două pe an;
- efectuarea unei verificări la fața locului pentru constatarea situației reale.
Argumentul principal este că activitatea s-a redus considerabil, iar obligațiile au rămas raportate la o capacitate care nu mai există în practică.
„14.000 de lei pe an doar pentru obligațiile administrative”
Familia spune că, pe lângă monitorizările obligatorii, suportă costurile deplasării laboratorului de la Buzău până la Gura Teghii.
Potrivit calculelor prezentate de reprezentanții firmei:
- aproximativ 2.500 de lei costă fiecare deplasare;
- patru deplasări însumează aproape 10.000 de lei anual;
- la acestea se adaugă costurile analizelor, taxele pentru utilizarea apei și celelalte obligații legale.
În total, susțin aceștia, cheltuielile depășesc 14.000 de lei pe an.
Reprezentanții firmei afirmă că această sumă echivalează cu vânzarea a peste 311 kilograme de păstrăv, doar pentru acoperirea obligațiilor administrative.
„Nu hrana peștilor. Nu energia electrică. Nu puietul. Nu salariile. Doar birocrația.”
Comparația care i-a revoltat
În mesajul publicat online, reprezentanții păstrăvăriei relatează că, în cadrul unei discuții cu reprezentanți ai instituției, li s-ar fi spus că și o balastieră are același număr de monitorizări și suportă costuri similare.
Afirmația nu poate fi verificată independent de redacție, însă familia spune că această comparație i-a determinat să considere că specificul activității piscicole nu este tratat diferențiat.
„Cum poți compara o păstrăvărie cu o balastieră? Noi trăim datorită apei curate. Dacă apa este poluată, noi suntem primii care pierdem.”
„Nici să închidem nu putem fără alte autorizații”
Reprezentanții societății afirmă că inclusiv încetarea activității presupune obținerea unor noi documente și plata unor taxe suplimentare.
În opinia lor, sistemul administrativ îi obligă pe antreprenori să suporte costuri atât în perioada de funcționare, cât și la închiderea activității.
Val de reacții în mediul online
Postarea a generat sute de reacții și comentarii.
Mulți utilizatori au vorbit despre birocrație, povara fiscală și dificultățile întâmpinate de micii producători din România.
Alții au propus transformarea păstrăvăriei într-o atracție turistică sau și-au exprimat regretul pentru închiderea unei afaceri dezvoltate în mediul rural.
Punctul de vedere al instituției
Din documentele puse la dispoziția redacției rezultă că Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița consideră că obligațiile aplicate sunt stabilite în baza legislației și a autorizației de gospodărire a apelor, iar reducerea volumelor utilizate nu modifică semnificativ valoarea obligațiilor financiare.
Întrebările care rămân
Cazul ridică mai multe semne de întrebare:
- Este actualul sistem de monitorizare adaptat realității exploatațiilor mici?
- Pot fi diferențiate obligațiile în funcție de capacitatea efectiv utilizată?
- Există suficiente mecanisme prin care autoritățile să reevalueze situația din teren atunci când activitatea unei firme se reduce considerabil?
Redacția Știri din Surse Buzău va solicita un punct de vedere oficial din partea Administrației Bazinale de Apă Buzău–Ialomița, pentru a răspunde acuzațiilor formulate de reprezentanții societății și pentru a clarifica modul în care sunt stabilite costurile și frecvența monitorizărilor în cazul exploatațiilor piscicole.
[analyse_source url=”https://stiridinsursebuzau.ro/16-ani-de-munca-inchisi-cu-lacatul-cum-spune-o-familie-din-buzau-ca-birocratia-si-taxele-au-dus-la-inchiderea-unei-pastravarii/”]