[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/vrancea-a-pierdut-peste-56.000-de-persoane-ocupate-in-ultimii-34-de-ani/mediaPool/uZ3ONNG.jpg”]
Vrancea a pierdut peste 56.000 de persoane ocupate în ultimii 34 de ani
|
Cum arată județul în harta transformării economice a României
O analiză a evoluției pieței muncii între 1990 și 2024 plasează Vrancea în categoria județelor cu pierderi importante de populație ocupată. Deși declinul este mai redus decât în marile foste centre industriale, datele arată că județul nu a reușit să beneficieze de un pol regional puternic de dezvoltare economică.
Vrancea a pierdut peste 56.000 de persoane ocupate în ultimii 34 de ani. Cum arată județul în harta transformării economice a României
Vrancea figurează printre județele care au înregistrat o scădere semnificativă a populației ocupate după schimbarea regimului economic din România. Potrivit unei analize publicate de Profit.ro, bazată pe evoluția numărului de persoane ocupate în perioada 1990–2024, județul a pierdut aproximativ 56.200 de persoane ocupate, confirmând tendința de reducere a forței de muncă observată în mare parte a țării.
Analiza arată că România a pierdut, în total, aproximativ 1,6 milioane de persoane ocupate în ultimii 34 de ani. Fenomenul nu a afectat însă toate județele în mod egal. În timp ce Bucureștiul și zona metropolitană a Capitalei au atras sute de mii de angajați, numeroase județe au continuat să piardă populație activă, pe fondul restructurării economice, migrației externe și declinului demografic.
Vrancea, la mijlocul clasamentului național al pierderilor
Conform datelor analizate de Profit.ro, Vrancea înregistrează un sold negativ de aproximativ 56.200 de persoane ocupate în perioada analizată.
Comparativ cu alte județe, pierderea este inferioară celei înregistrate în fostele mari centre industriale, precum:
- Hunedoara: -143.400
- Galați: -141.100
- Prahova: -123.900
- Neamț: -116.500
- Dolj: -95.800
Totuși, scăderea din Vrancea rămâne una importantă și reflectă dificultățile economice traversate de județ după anii ’90.
Moldova, între excepția Iași și dificultățile celorlalte județe
Autorii analizei subliniază că, în regiunea Moldovei, Iașiul a reușit să funcționeze ca un pol regional de dezvoltare, limitând pierderile de locuri de muncă și atrăgând investiții și forță de muncă.
În schimb, celelalte județe din regiune au continuat să piardă populație ocupată.
Potrivit clasamentului:
- Neamț: -116.500
- Galați: -141.100
- Vaslui: -55.600
- Vrancea: -56.200
- Bacău: -46.500
- Suceava: -21.100
- Botoșani: -14.400
Analiza arată că, în lipsa unor poli economici regionali suficient de puternici, o parte importantă a forței de muncă s-a orientat fie către București, fie către migrația externă.
Galațiul nu a reușit să devină motor economic pentru regiune
Un capitol distinct al analizei este dedicat județului Galați, al doilea cel mai afectat din țară.
Deși beneficia de unul dintre cele mai mari combinate siderurgice din România și de un port strategic la Dunăre, Galațiul nu a reușit să genereze un efect regional suficient pentru județele învecinate.
Autorii arată că această situație a influențat inclusiv Vrancea, alături de Brăila și Vaslui, care nu au beneficiat de un centru regional capabil să creeze suficiente locuri de muncă și să atragă populația activă.
Capitala concentrează cea mai mare parte a creșterii economice
În contrast cu evoluția majorității județelor, Bucureștiul și Ilfovul au avut cea mai spectaculoasă creștere.
Datele analizate indică:
- București: +487.200 persoane ocupate;
- Ilfov: +217.500 persoane ocupate.
Împreună, cele două au acumulat peste 700.000 de locuri de muncă în plus, reprezentând principalul pol de atracție pentru forța de muncă din România.
În afara Capitalei, doar câteva centre universitare și economice – precum Cluj, Timiș și Iași – au reușit să limiteze declinul, fără a reproduce însă ritmul de creștere al Bucureștiului.
Ce indică datele pentru Vrancea
Analiza Profit.ro nu stabilește cauze specifice pentru fiecare județ, însă datele privind Vrancea se înscriu într-un fenomen mai amplu caracterizat prin:
- restructurarea economiei după 1990;
- reducerea numărului locurilor de muncă din industrie și agricultură;
- migrația către marile centre urbane;
- emigrația externă;
- scăderea populației active pe fond demografic.
Evoluția ultimelor trei decenii evidențiază astfel provocările pe care județul le are în ceea ce privește atragerea investițiilor și menținerea forței de muncă locale.
În același timp, datele sugerează că dezvoltarea infrastructurii, diversificarea economiei și crearea unor locuri de muncă bine plătite rămân elemente esențiale pentru diminuarea tendinței de pierdere a populației ocupate.
Date relevante din analiza Profit.ro (1990–2024)
- România: -1,6 milioane persoane ocupate
- București: +487.200
- Ilfov: +217.500
- Hunedoara: -143.400
- Galați: -141.100
- Prahova: -123.900
- Neamț: -116.500
- Vrancea: -56.200
- Top sold populație ocupată în perioada 1990 – 2024
Sursa datelor: analiza publicată de Profit.ro pe baza evoluției populației ocupate în perioada 1990–2024.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Vrancea în cifrele CNAS: Cum se compară spitalele din județ după gradul de ocupare, numărul de pacienți și capacitatea de internare
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/vrancea-a-pierdut-peste-56.000-de-persoane-ocupate-in-ultimii-34-de-ani”]