Educație

Foto | Vrancea învață din modelul danez

Camelia Marin
20 iul 2026220 vizualizări

Profesoarele Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi” Focșani aduc acasă bune practici Erasmus+ pentru o școală în care starea de bine devine parte din educație

Două cadre didactice din Focșani au participat la un curs Erasmus+ desfășurat la Copenhaga și revin în Vrancea cu metode moderne bazate pe natură, echilibru emoțional și învățare activă, pe care intenționează să le integreze în activitatea Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi”.

1 curs Erasmus+, 20 de participanți din 9 țări europene, 6 zile și 1 lecție importantă: într-o societate care funcționează eficient pentru toți cetățenii săi cuvântul cheie este echitatea iar elevii învață de mici că a crește într-o comunitate ce oferă șanse egale tuturor vine cu drepturi dar și cu foarte multe responsabilități

În perioada 6–11 iulie 2026, noi, Marinela Anghel și Florina Anghele, profesoare la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Focșani, am participat la Copenhaga, în Danemarca, la cursul structurat „Well-being in Nature: Outdoor Activities for Mental and Physical Health”, un curs care ne-a schimbat felul în care privim  sala de clasă, natura, pauzele dintre ore, respirația, rolul stării de bine pentru  elevi și profesori deopotrivă. Mobilitatea s-a desfășurat în cadrul proiectului Erasmus+ KA1 School Education Mobility „Connect 3 – Together for Smarter Schools and Stronger Communities”, 2025-1-RO01-KA121-SCH-000321990, derulat în perioada 2025–2026. Au urmat șase zile cu natură, respirație, jocuri, reflecție, colaborare și multe întrebări despre cum putem construi o școală în care elevii și profesorii nu doar învață și muncesc, ci se și simt bine – activități coordonate cu zâmbete și pricepere de formatorii Mette Junker, Diana Chavez și Niklaz Junker.

Am spart gheața, dar ne-am păstrat calmul

Prima zi a început cu prezentarea cursului, a organizației gazdă – Europass Teacher Academy Copenhagen – Body Mind Academy și a activităților planificate. Pentru că tema principală era starea de bine în natură, nu am rămas prea mult timp în interior. Activitățile de cunoaștere s-au desfășurat în aer liber, într-o atmosferă relaxată, care ne-a ajutat să ne apropiem rapid de ceilalți participanți. Profesori din mai multe țări am descoperit că, indiferent de limba vorbită, cu toții înțelegem un zâmbet, o plimbare liniștită și nevoia de a ne opri puțin din alergare. Tot în prima zi am făcut cunoștință cu ecopsihologia, domeniul care studiază legătura dintre oameni, natură și starea de bine. Ideea de bază a fost simplă: natura poate deveni un sprijin real pentru echilibrul nostru interior. Dar această conexiune nu apare singură. Este nevoie de conștientizare, atitudine și acțiune. Am înțeles și cât de important este să ne încărcăm „bateria umană”. Avem grijă să nu rămână telefonul fără energie, dar uităm uneori că și noi funcționăm mai greu atunci când suntem obosiți, tensionați sau copleșiți. Atunci când avem energie, gândim mai limpede, pozitiv. Gândurile influențează emoțiile, emoțiile influențează acțiunile, iar acțiunile duc la rezultate. De aceea, am plecat chiar din prima zi cu o idee clară: starea de bine nu este un lux, ci un punct de plecare.

Am descoperit Copenhaga și sensul lui HYGGE

Copenhaga ne-a întâmpinat ca un oraș care a înțeles că oamenii au nevoie de aer, copaci, spațiu și timp. Aproximativ 25% din suprafața orașului este reprezentată de zone verzi, iar rețeaua de piste pentru biciclete se întinde pe aproape 1.000 de kilometri. Aici există adevărate „autostrăzi” pentru biciclete. Am observat că bicicleta nu este privită ca o activitate de weekend, ci ca o parte firească a vieții cotidiene. Danezii nu așteaptă vremea perfectă. Se îmbracă potrivit destinației și pornesc la drum. Tot la Copenhaga am înțeles mai bine conceptul danez „hygge”. Nu este vorba doar despre lumină caldă și o cană de ceai. Hygge înseamnă confort, siguranță, liniște și bucuria lucrurilor simple. Înseamnă să încetinim ritmul, să petrecem timp fără grabă alături de oameni apropiați și să fim cu adevărat prezenți. Pentru noi, această idee a fost foarte valoroasă, pentru că școala are nevoie nu doar de organizare și performanță, ci și de atmosferă, conexiune și echilibru.

Am învățat să respirăm înainte de a reacționa

Ziua a doua a fost dedicată efectelor naturii asupra sănătății fizice și mintale. Am explorat mediul natural prin intermediul simțurilor, ne-am analizat propriile nevoi și emoții și am practicat exerciții de mindfulness. Printre activități s-au numărat meditați scurte, exerciții de respirație și așa-numitele „brain breaks”, pauze prin care creierul primește ocazia să încetinească. Un exercițiu simplu a fost respirația în ritm egal: cinci secunde inspirație și cinci secunde expirație. Am înțeles că inspirația scurtă și profundă activează organismul, iar expirația mai lungă (ca printr-un pai) și conștientă îl ajută să se calmeze și să iasă din starea de alertă. Corpul nostru are și accelerație, și frână. Problema este că, în zilele aglomerate, apăsăm prea des doar accelerația. Am practicat și un exercițiu de ancorare în prezent: cinci lucruri pe care le vedem, patru lucruri pe care le simțim prin atingere, trei lucruri pe care le auzim, două lucruri pe care le mirosim și un lucru pe care îl putem gusta. Este un exercițiu simplu, dar foarte util, care ne poate ajuta să ieșim din avalanșa de gânduri și să revenim la ceea ce se întâmplă aici și acum.

Am privit școala ca pe un copac

Un exercițiu numit „The Jungle Walk” ne-a reamintit că formarea unui obicei nou nu este ușoară. Creierul preferă traseele cunoscute. Dacă vrem să construim un drum nou, avem nevoie de repetiție, răbdare și consecvență. Am discutat despre conectarea cu natura, despre „forest bathing”, despre aducerea elementelor naturale în spațiile interioare și despre verificarea periodică a propriilor stări: Cum ne simțim? De ce avem nevoie? Ce ne transmite corpul? Jocul Dixit ne-a ajutat să explorăm relația cu natura și cu noi înșine. Cărțile ilustrate au deschis conversații despre emoții, amintiri, nevoi și perspective diferite. Fiecare participant și-a prezentat școala, iar noi am reflectat asupra identității Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi” prin metafora unui copac. Rădăcinile au reprezentat valorile și tradițiile. Trunchiul a însemnat stabilitatea și comunitatea. Ramurile au devenit planuri, obiective și direcții de dezvoltare. Am simțit că această metaforă ni se potrivește: o școală are nevoie de rădăcini puternice, dar și de curajul de a crește.

Am căutat plante, valori și vikingi

Ziua a treia a adus activități de colaborare, educație socio-emoțională și lucru în echipă. Am participat la activități de mers conștient și de explorare a naturii, folosindu-ne toate simțurile și lucrând în grupuri, de fiecare dată diferite. Atunci când lucrăm mereu cu aceleași persoane, ne simțim confortabil, dar putem rămâne în aceleași tipare. Schimbarea grupurilor dezvoltă adaptabilitatea, deschiderea, comunicarea și capacitatea de a ne conecta cu oameni diferiți. Am avut de găsit animale, urme, elemente naturale și chiar o corabie vikingă. Nu ni se întâmplă foarte des să mergem la curs și să primim sarcina de a căuta vikingi, dar tocmai astfel de provocări transformă învățarea într-o experiență vie. Un joc cu piese Lego a fost folosit pentru dezvoltarea cooperării, a ascultării active și a învățării reciproce. Am construit, am explicat, am ascultat și am negociat. Am constatat încă o dată că uneori câteva piese colorate pot arăta mai clar decât o prezentare lungă cât de important este să comunicăm și să lăsăm loc ideilor celorlalți. Ziua a continuat cu exerciții de recunoștință, meditație în natură și scriere reflexivă în jurnal. Am înțeles că recunoștința nu elimină dificultățile, dar schimbă felul în care le privim.

Am înțeles că un copil învață mai bine când se simte în siguranță

În ziua a patra am practicat activități de mindfulness, respirație și meditație în aer liber, inclusiv la malul mării. Mediul natural a devenit pentru noi un spațiu de liniștire, reflecție și reglare emoțională. Am analizat trăsăturile de caracter, încrederea în sine, stima de sine și relația dintre gânduri, emoții, dispoziție și temperament. Unul dintre cele mai puternice mesaje ale cursului a fost legat de condițiile în care apar performanța și starea de bine. Un copil are nevoie să crească într-un mediu sigur. Are nevoie să se simtă acceptat și valorizat. Are nevoie să știe că există cel puțin o persoană care îl vede, îl apreciază și crede în el. Atunci când sentimentul de apartenență este puternic, rezultatele apar mai ușor. Un creier aflat permanent în alertă nu mai are suficient spațiu pentru creativitate, curiozitate și învățare. Este ocupat să supraviețuiască. De aceea, am plecat cu convingerea că siguranța emoțională nu este un detaliu secundar al educației. Este una dintre condițiile ei esențiale.

Am vizitat o școală în care și spațiul educă

Ziua a cincea a inclus vizitarea unei școli care aplică principiile designului biofilic. Am observat cum natura poate fi adusă în interior prin lumină naturală, plante, materiale sustenabile, culori inspirate din mediul natural și spații care susțin calmul și concentrarea. Am analizat modul în care mediul fizic influențează starea elevilor și a profesorilor. O sală de clasă nu este doar un loc în care așezăm bănci, scaune și o tablă. Este un spațiu care poate transmite agitație sau liniște, rigiditate sau deschidere, izolare sau apartenență. Am reflectat la modalități prin care putem aduce natura în școala noastră atunci când activitățile în aer liber nu sunt posibile: prin plante, materiale naturale, decorațiuni sustenabile, activități creative și exerciții de vizualizare. Tot în această zi am aflat mai multe despre sistemul educațional danez și despre beneficiile schimbării frecvente a grupurilor de lucru. Am început apoi să elaborăm un plan prin care metodele și instrumentele descoperite la curs să poată fi integrate în activitatea Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi”. Am avut în vedere activități de învățare în aer liber, exerciții de respirație, pauze active, activități pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale și folosirea mai atentă a spațiilor școlii.

Am primit certificate, dar am plecat mai ales cu idei

Ultima zi a fost dedicată evaluării, reflecției și transferului către școlile profesorilor participanți. Am discutat despre competențele dobândite, despre activitățile care pot fi aplicate la clasă și despre schimbările mici care pot produce, în timp, efecte importante. Am prezentat planurile noastre, am primit feedback de la colegi și formatori și am participat la acordarea certificatelor. Cursul s-a încheiat cu activități culturale în Copenhaga și cu o excursie la Malmö, în Suedia. Pentru noi, această parte a experienței a fost la fel de importantă. Un proiect Erasmus+ nu înseamnă doar participarea la un curs. Înseamnă întâlnirea cu alte culturi, observarea altor comunități și înțelegerea faptului că educația se poate desfășura oriunde. Uneori, o stradă, o școală, o plajă sau o călătorie cu trenul pot deveni lecții.

Ne-am întors cu întrebări despre educație și comunitate

Experiența din Danemarca ne-a oferit și o temă importantă de reflecție. Succesul unei societăți nu apare întâmplător. El este legat de investiția constantă în educație, sănătate, servicii publice și încredere socială. Am observat că, atunci când oamenii nu sunt preocupați permanent de supraviețuire, au mai multă libertate să creeze, să colaboreze, să aibă încredere și să contribuie la binele comun.

România are profesori foarte buni și copii inteligenți, talentați și creativi. Dar prea mulți oameni trăiesc sub presiunea zilei de mâine. Când suntem blocați în modul de supraviețuire, apar tensiunea, anxietatea, negativitatea și neîncrederea. Iar atunci când nu avem încredere în sistem, devenim mai puțin deschiși către învățare, colaborare și împărtășirea ideilor. Poate că schimbarea începe tocmai de aici: de la construirea unor spații sigure, a unor relații bazate pe încredere și a unei școli în care oamenii nu trebuie să fie permanent în gardă.

Concluzie?

Am fost două profesoare. Am petrecut șase zile într-un mediu internațional de învățare. Am lucrat alături de trei formatori și de profesori din alte țări. Am respirat conștient, am mers prin natură, am lucrat în echipe, am reflectat, am vizitat o școală verde și am adunat idei pe care vrem să le aducem mai departe la Focșani.

Pentru noi, participarea la cursul „Well-being in Nature: Outdoor Activities for Mental and Physical Health” nu înseamnă doar o experiență europeană trecută într-un raport. Înseamnă exerciții de respirație care pot fi folosite înaintea unui test. Pauze scurte de mișcare între activități. Lecții desfășurate în aer liber. Plante și materiale naturale aduse în clase. Jocuri care dezvoltă empatia. Momente în care elevii sunt întrebați nu doar „Ai înțeles?”, ci și „Cum te simți?”.Ne-am întors cu dorința de a contribui la o școală mai atentă la oameni. Pentru că educația nu înseamnă doar conținuturi, note și examene. Înseamnă și copii care se simt în siguranță. Profesori care își încarcă propria baterie înainte de a încerca să lumineze drumul altora. O comunitate în care oamenii se ascultă, se apreciază și cresc împreună.

Iar uneori primul pas către o școală mai bună este foarte simplu:

ieșim afară,

respirăm,

privim în jur

și ne amintim că și noi facem parte din natură.

Prof. Marinela Anghel

Prof. Florina Anghele


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.