Peste 1.000 de români își pierd locul de muncă în fiecare lună, relevă o analiză a Cotidianul.

Acest dezastru are loc în industria auto, care altădată era un motor al economiei românești.

Sectorul fabricării autovehiculelor și componentelor auto a coborât în aprilie 2026 la circa 132.800 de salariați, cel mai redus nivel de după 2012. Față de vârful din 2018, industria a pierdut aproximativ 73.000 de locuri de muncă.

Datele, publicate de Termene.ro pe baza statisticilor INS, confirmă o scădere continuă a forței de muncă din CAEN 29.

În 2018, sectorul număra aproximativ 206.300 de angajați — un record atins după ce, în 2010, lucrau aici doar circa 113.000 de persoane. În opt ani, industria a pierdut peste o treime din efectivul maxim.

Declinul s-a accelerat în ultimele 16 luni

Reducerea nu s-a produs brusc. După scăderea din intervalul 2018–2021 a urmat o perioadă de relativă stabilitate, cu 160.000–165.000 de angajați. Din a doua parte a anului 2023, restructurările au devenit însă mai vizibile.

Din ianuarie 2025, când sectorul avea aproximativ 150.900 de salariați, până în aprilie 2026 s-au pierdut circa 18.100 de locuri de muncă — aproximativ 12% din forța de muncă în doar 16 luni, cu o medie de 1.200 de persoane lunar și fără nicio lună de creștere.

Cea mai severă lună a fost ianuarie 2026, cu circa 3.100 de angajați mai puțin, urmată de aprilie 2026, cu încă 1.300.

Producția a coborât sub media industriei prelucrătoare

Evoluția ocupării urmează îndeaproape producția. În 2022 și 2023, producția auto românească se situa peste nivelul mediu din 2021, susținută de modele noi și de revenirea cererii post-pandemie.

La începutul anului 2026, indicele a coborât însă la 91,2 raportat la media lui 2021, în timp ce industria prelucrătoare în ansamblu se afla la 97,5.

Sectorul care ani la rând a compensat slăbiciunile altor ramuri economice a ajuns astfel să evolueze sub media industriei.

Furnizorii de componente, cei mai expuși

România este afectată în special pentru că o mare parte din activitatea locală este concentrată în producția de componente — cablaje, scaune auto, sisteme electronice.

Aceste fabrici depind de comenzile marilor constructori europeni, iar reducerile de la uzinele din Germania sau din alte state se transmit rapid către furnizorii români.

Un exemplu îl oferă SE Bordnetze SRL, unul dintre cei mai mari angajatori din județul Caraș-Severin și producător important de cablaje auto: potrivit datelor Termene.ro, compania a scăzut de la aproape 4.000 de salariați la finalul lui 2024 la 1.483 de persoane în 2025.

Avantajul competitiv care a atras investițiile — costuri reduse și forță de muncă disponibilă — este acum erodat de creșterea costurilor, de concurența unor state precum Maroc sau Turcia și de transformările din industria auto europeană.

Ce se întâmplă cu oamenii disponibilizați

Nu există în acest moment date complete despre câți dintre cei plecați din sector s-au recalificat, câți au găsit alte locuri de muncă și câți au ales să emigreze.

Efectele se resimt mai ales în orașele unde fabricile auto sunt printre principalii angajatori.

Industria continuă să genereze oportunități, dar de alt tip: automatizare, componente pentru vehicule electrice, tehnologii digitale.

Provocarea pentru România rămâne compensarea pierderilor din zonele tradiționale prin investiții noi și prin recalificarea angajaților.