Sorin Grindeanu, ce ai cu România? Ce ți-a făcut?

Șeful pesediștilor a reușit într-o singură săptămână o anti-performanță rară. Rară chiar și pentru PSD, care ne-a obișnuit cu iresponsabilitatea sau cu durutul în cot atunci când trebuie să aleagă între România și propriile interese. Le pasă de ei, da, iar de țară îi doare undeva. Iată de ce.

Pe 6 iulie, sesiunea extraordinară a Parlamentului pentru legile PNRR era, în propriile cuvinte, „absolut obligatorie”.

Pe 13 iulie, voturile PSD deveniseră monedă de schimb în războiul declanșat împotriva lui Ilie Bolojan.

Șapte zile. Atât a rezistat bun simțul al domnului Grindeanu, care se ține bănățean, față de România.

În joc sunt aproximativ patru miliarde și jumătate de euro pentru țara noastră, iar Sorin Grindeanu privește această sumă și vede o pârghie. Vede aranjamente și mișmașuri. Răfuieli cu alte partide.

Știți ce văd românii? 

Ei văd autostrăzi, spitale, școli și investiții care trebuie terminate. Ei văd că pe pesediști nu îi interesează de așa ceva. Și nu doar că nu îi interesează, dar acum vor să le și blocheze.

Mă cutremur la gândul că acești indivizi ar fi putut conduce guvernarea în aceste momente!…

Bun. PSD este supărat pentru că Ilie Bolojan și PNL le-au dezvăluit abuzurile și indolența. Traiul bun pe bani de la buget. Risipa. Pilele. Firmele de casă.

Apoi, tot PSD face alianță cu AUR și dă jos guvernul. Iar de câteva luni, fuge de răspundere. Se ascunde, aduce noi și noi condiții, creează tot felul de complicații, iar timpul trece. Și trece oricum dar nu în favoarea românilor.

Iar PSD știe foarte bine ce face.

PNRR este un angajament al statului român asumat din 2021. PSD a guvernat ani întregi cu acest plan pe masă. Miniștrii săi au lucrat în interiorul acestor jaloane, au prezentat reforme și au vorbit despre miliardele europene care intră în România.

Brusc, Sorin Grindeanu se comportă de parcă PNRR-ul ar fi fost găsit ieri într-un sertar de Ilie Bolojan.

Probabil urmează să aflăm că autostrăzile au carnet de partid. Poate și spitalele votează. Poate școlile renovate din bani europeni trebuie întrebate, înainte de recepție, cu cine țin în turul doi…

Aceasta este absurditatea în care PSD împinge astăzi discuția.

Sorin Grindeanu are tot dreptul să critice Guvernul, PNL și fiecare virgulă dintr-un proiect de lege, iar Parlamentul există tocmai pentru confruntarea politică.

Însă patru miliarde și jumătate de euro din banii României cer o altă măsură. Mai ales din partea unui partid care vorbește cu evlavie aproape religioasă despre Programul „Anghel Saligny”.

Acolo, PSD cunoaște valoarea fiecărui drum comunal. Fiecare conductă de apă devine prioritate națională. Fiecare pod merită apărat până la ultimul talk show. Din gură, adică.

Când finanțarea vine prin PNRR, Sorin Grindeanu descoperă brusc filosofia. Are dileme, dubii, epifanii…

Ce se preface că nu vede este faptul că un kilometru de drum are aceeași lungime și cu bani din bugetul național, și cu bani europeni. O creșă are aceiași copii. Un spital tratează aceiași oameni. Un primar PSD care primește o investiție prin PNRR conduce aceeași comunitate pe care o conducea și înainte ca Sorin Grindeanu să se certe cu Ilie Bolojan.

Mă gândesc acum că, poate, liderul PSD ar trebui să le explice chiar primarilor săi noua doctrină.

Să meargă într-o comună condusă de PSD și să spună oamenilor direct: „Proiectul dumneavoastră poate aștepta. Noi avem o problemă cu Bolojan.” Să meargă în Moldova și să explice șoferilor și companiilor că infrastructura (să nu uităm că se laudă cu propriul mandat la Transporturi) se va face la anul, dacă vor fi bani, nu acum, când sunt… Să intre într-un spital și să țină un seminar despre strategia PSD.

Și, mă rog, ideea că ei ar fi în opoziție în vreme ce conduc instituții la nivel național, sau Camera Deputaților… Este prea stupid pentru a intra într-o asemenea discuție. PSD nu este în opoziție. Într-o stare flagrantă de impostură, da, este. Dar nu în opoziție.

La modul cel mai serios, însă, România are un termen foarte scurt pentru îndeplinirea jaloanelor asumate (inclusiv de PSD). Legile aflate în discuție ating reforme grele, inclusiv salarizarea publică. Aici există interese, tensiuni și inevitabile conflicte.

Și iarăși spun. Pentru asemenea momente există Parlamentul.

Legea salarizării poate fi dezbătută până la ultima cifră. Inechitățile din sistemul public sunt reale. Statul român plătește astăzi diferit oameni care fac activități comparabile, iar factura totală a salariilor a ajuns la un nivel care cere luciditate, nu gargară.

Adevărul acesta deranjează.

Dar economia, și la noi și peste tot, are prostul obicei de a ignora interesele de partid. Bugetul ignoră discursurile. Deficitul rămâne deficit și după ce domnul Grindeanu pleacă de la declarațiile de presă. Statul poate plăti pe termen lung exact cât produce economia care îl susține.

Restul este populism pesedist, dar populism pe credit, iar România a mai văzut filmul acesta. PSD chiar a jucat în el de suficiente ori încât să cunoască finalul.

De aceea, reforma salarizării merită o dezbatere serioasă. Merită amendamente. Merită confruntare politică dacă vreți.

Amenințarea cu blocarea banilor europeni merită însă un singur nume: iresponsabilitate.

Sorin Grindeanu încearcă așadar să construiască o poveste în care PSD stă demn în opoziție, iar Guvernul vine umil la ușa partidului după voturi.

Frumos scenariu.

Problema este că factura pentru această mascaradă ajunge la români.

PSD poate să îl urască pe Bolojan cât dorește. Poate convoca zece conferințe de presă pe zi. Poate cere demisii până rămâne fără voce.

Cele peste patru miliarde de euro aparțin, însă, României.

Și aici se termină gluma.

Pe 6 iulie, Sorin Grindeanu știa că legile PNRR trebuie adoptate.

Pe 13 iulie, Sorin Grindeanu știa exact același lucru.

Între cele două date s-a schimbat doar calculul la PSD. Interesul României a rămas același.

Și aceasta este, din păcate, fotografia momentului.

Un lider de partid care pune miliardele destinate țării lângă propria răfuială sau ambiție (sau orice este, pentru că nici Grindeanu nu cred că îl mai înțelege pe Grindeanu) și speră că nimeni nu va observa contradicția.

Doar că am observat-o! Și eu, și milioane de români care înțeleg cât îi costă pe ei acest joc al pesediștilor.

Domnule Grindeanu, bateți-vă cu Ilie Bolojan. Bateți-vă cu PNL. Bateți-vă pentru voturi, funcții și putere. Asta este politica.

Dar, vă rog, jos labele de pe banii României.