APADOR-CH a câştigat, în primă instanţă, procesul intentat Guvernului pentru refuzul de a comunica numărul şi data hotărârilor prin care România a aprobat ajutoare militare pentru Ucraina din 2020 încoace, informează News.ro.

Valoarea acestora rămâne, în continuare, necunoscută.

Tribunalul Bucureşti a admis integral, pe 9 iulie, cererea Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi a obligat Guvernul, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului (SGG), să comunice informaţiile solicitate încă din 9 septembrie 2025, potrivit unui comunicat al asociaţiei. Prin aceeaşi hotărâre — nr. 7360/2026 — instanţa a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de SGG.

Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Ce a cerut, de fapt, APADOR-CH

Totul a pornit, spune APADOR-CH, de la o întrebare simplă: cât valorează, în bani, ajutoarele militare acordate de România Ucrainei. Solicitarea a fost formulată în vara lui 2025, în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public.

Ministerul Apărării Naţionale a răspuns că informaţiile ar fi clasificate, întrucât se regăsesc în hotărâri de Guvern „nedestinate publicului”.

Asociaţia s-a reorientat atunci către SGG şi a restrâns cererea la un minim: numărul şi data fiecărei hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare pentru Ucraina, din 2020 până în prezent, iar dacă acele acte au fost clasificate — cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată şi la ce nivel, conform Legii nr. 182/2002.

Nu conţinutul hotărârilor, aşadar, şi nici detalii operative militare, ci doar existenţa şi regimul juridic al actelor, subliniază APADOR-CH.

Refuzul şi contradicţia

Pe 17 septembrie 2025, SGG a refuzat, invocând excepţia de la art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, fără a dovedi însă că informaţiile ar fi fost efectiv clasificate potrivit legii. Or, argumentează asociaţia, simpla invocare a faptului că o informaţie „ţine de apărarea naţională” nu e suficientă: autoritatea trebuie să demonstreze că informaţia a fost clasificată printr-un act concret, cu respectarea procedurii legale. A ţine ascuns inclusiv numărul unui act normativ este, în opinia APADOR-CH, „o practică absurdă şi abuzivă”.

Procesul a fost deschis în octombrie 2025.

La scurt timp, premierul Ilie Bolojan a declarat public că va aduna şi va face publice informaţiile cerute — în paralel, arată asociaţia, reprezentanţii Guvernului susţineau în instanţă exact contrariul. Printre argumentele respinse de judecători: că asociaţia nu ar avea interes să cunoască numărul şi data hotărârilor, că simpla lor cunoaştere ar periclita „valori importante” nespecificate, că cererea nu ar avea obiect şi că Guvernul, fiind un organism colegial, nici nu ar putea fi dat în judecată.

APADOR-CH notează, ca ironie a dosarului, că nu este prima dată când se judecă pentru informaţii publice cu Ilie Bolojan: în 2002, asociaţia a câştigat un proces împotriva SGG pentru desecretizarea stenogramelor şedinţelor de guvern, într-o perioadă în care instituţia era condusă tot de actualul premier.

Victorie, dar fără cifre

Chiar şi după câştigarea procesului, valoarea reală a ajutoarelor acordate Ucrainei rămâne necunoscută. Asociaţia are, cel mult, promisiunea că va afla în ce hotărâri se ascund cifrele — nu şi cifrele.

Identificarea hotărârilor e doar primul pas, avertizează APADOR-CH: pe baza lor vor putea fi cerute informaţii despre sumele efective, iar în caz de refuz va fi nevoie de un nou proces.

Termenele se pot întinde, în acest ritm, pe ani. Până acum, spune asociaţia, nu există date oficiale, ci doar afirmaţii parţiale şi contradictorii, scăpate de politicieni prin interviuri.

Asociaţia reclamă şi o deficienţă a legii, care nu prevede sancţiuni distincte şi descurajante pentru autorităţile care încalcă dreptul de acces la informaţii: o instituţie poate refuza ilegal în câteva minute, în timp ce obligarea ei să respecte legea durează luni sau ani.

Ajutoarele pentru Ucraina provin din bani publici, aminteşte APADOR-CH, iar cetăţenii ar trebui să ştie, măcar la nivel minimal, cum au fost luate deciziile — cu atât mai mult cu cât acelaşi Guvern le cere eforturi bugetare şi măsuri de austeritate.

Secretomania instituţională, susţine asociaţia, nu protejează securitatea naţională, ci alimentează neîncrederea şi narativele conspiraţioniste.