Ilie Bolojan spune că alegerile anticipate rămân o variantă serioasă dacă partidele nu ajung la un acord. Calendarul avansat: toamna acestui an sau primăvara viitoare. Modelul bulgar, însă, îl respinge.

Ilie Bolojan a deschis luni seară, într-un interviu la B1TV, ușa către alegeri anticipate, condiționat de eșecul negocierilor dintre partide.

Întrebat dacă un scrutin anticipat ar fi o ieșire din criza politică, premierul interimar a răspuns că este formula la care se recurge, în toate democrațiile, atunci când se constată că un guvern nu mai poate funcționa într-o formulă cât de cât stabilă.

Condiția pe care a formulat-o e una politică, nu tehnică: dacă nu se va găsi, spune el, „înţelepciunea şi responsabilitatea” pentru a ieși din instabilitate, atunci o analiză privind organizarea de alegeri nu mai poate fi evitată.

Iar dacă nu se ajunge la o soluție, adaugă Bolojan, anticipatele „pot fi luate la modul serios în calcul”, scrie Cotidianul.

Fără termen, dar cu un interval

Premierul interimar a refuzat să avanseze un termen. A conturat, în schimb, un interval: dacă nicio înțelegere nu funcționează, alegerile ar putea fi luate în calcul în toamna acestui an sau în primăvara anului viitor, în funcție de evoluția lucrurilor — „mai devreme sau mai târziu, să ne întoarcem la judecata cetăţenilor”.

Bolojan a atribuit instabilitatea politică actuală PSD, prin depunerea în Parlament a moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

„Modelul bulgar”, respins

Comparația cu vecinii de la sud a fost refuzată explicit. Bulgaria, a argumentat premierul interimar, nu a avut situația bugetară a României și nu a fost nevoită să facă „corecţii puternice”. Statul vecin a organizat recent a opta rundă de alegeri parlamentare în doar cinci ani.

Argumentul se sprijină pe bilanțul propriului mandat.

Bolojan a preluat conducerea Guvernului în 2025 cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, și și-a propus să-l reducă la 8,4% din PIB până la finalul anului, prin tăieri de cheltuieli și creșterea veniturilor bugetare.

România a ajuns la un deficit de 7,9% din PIB — o reducere de 1,4 puncte procentuale, cea mai mare corecție de deficit din UE, potrivit datelor Eurostat citate chiar de premier.

Testul PNRR

Bolojan a legat miza votului din Parlament pe proiectele din PNRR de aceeași logică a răspunderii în fața electoratului: și acesta este, spune el, un mod de a te prezenta în fața cetățenilor cu felul în care îi respecți sau nu.

Premierul interimar și-a exprimat speranța ca România să nu ajungă să piardă sume importante din cauza unor calcule politice care nu ies — ceea ce, în opinia sa, i-ar penaliza pe toți românii.