[analyse_image type=”featured” src=”https://s1.ziareromania.ro/?mmid=8a8d256ad5308c4c17″]
Rectorul SNSPA vede “luminița de la capătul tunelului” crizei guvernamentale. Când ar putea avea România un Executiv cu puteri depline
Consultările de la Cotroceni intermediate de președintele Nicușor Dan cu partidele parlamentare pro-occidentale au lăsat în spațiul public impresia unui nou eșec instituțional. Totuși, analiștii din zona academică privesc dincolo de lipsa unui acord imediat și identifică elemente care ar putea duce la rezolvarea blocajului în care se află România. Schimbarea de discurs a liderilor politici este văzută ca un semnal pozitiv pentru formarea unui executiv funcțional în perioada imediat următoare.
O masă rotundă care a dizolvat liniile roșii
Marea realizare a rundei de discuții de la sediul administrației prezidențiale nu constă în semnarea unui protocol de colaborare, ci în capacitatea de a aduce la un numitor comun formațiuni politice care refuzau dialogul. Dincolo de orgolii și strategii de partid, simplul fapt că liderii politici au acceptat să folosească aceleași concepte juridice și administrative reprezintă un punct de plecare solid pentru stabilitatea macroeconomică, crede rectorul SNSPA, Remus Pricopie.
El a explicat, pe pagina sa de Facebook, de ce consideră că întâlnirea reprezintă un avans real în negocieri.
„De la lunga listă de „liniii roșii”, veto-uri și condiții imposibil de conciliat, s-a ajuns la aceeași masă, la un vocabular comun și la căutarea unei soluții. Nu avem încă un acord. Dar direcția discuției s-a schimbat. Sunt (moderat) optimist”, a scris Pricopie pe rețeaua de socializare.
Formula executivului de pace politică
Ideea unui cabinet de tranziție, condus de o figură neutră din punct de vedere partinic, pare să prindă tot mai mult contur în culisele negocierilor. Acest model ar permite partidelor să evite o asociere directă care le-ar putea afecta electoral, asigurând în același timp adoptarea jaloanelor legislative urgente și gestionarea eficientă a fondurilor din programele europene de redresare.
Profesorul universitar a detaliat evoluția acestui concept în spațiul public după ultimele evenimente politice de la nivel înalt: