PNRR devine o cursă contra cronometru, acum, în iulie 2026. Incompetența administrativă ne costă direct. Întârzierile masive plasează sute de kilometri de autostradă într-o gaură neagră financiară, pe care românii o vor acoperi din propriul buzunar.

România riscă să rateze iremediabil o treime din infrastructura promisă prin PNRR, pentru anul în curs.

Citeşte şi: Ilie Bolojan a fost să vadă cum se mai mişcă lucrurile pe şantierul Autostrăzii Transilvania

Din bugetul masiv alocat inițial, managementul defectuos forțează mutarea de urgență a fondurilor către alte programe sau pierderea lor definitivă.

Bugetul de stat va trebui să preia un efort colosal de finanțare, pentru a nu lăsa șantierele abandonate. Experienţa trecută ne învaţă că asta înseamnă, simplu: nu se face.

Ce autostrăzi sunt în pericol să piardă finanțarea cu bani europeni din PNRR?

Sute de milioane de euro sunt deja în risc direct de decomitere doar pe Autostrada Moldovei A7 (secțiunea de Nord, între Adjud, Roman și Pașcani), unde lucrările nu vor fi gata până la termenul limită din august 2026.

Decomiterea (termen preluat din englezul decommitment) înseamnă anularea definitivă a unor fonduri europene alocate unui proiect, deoarece statul nu a respectat termenele sau condițiile de cheltuire.

Aproximativ 4,7 miliarde de euro reprezintă suma totală pe care România încearcă să o salveze din PNRR pentru transporturi prin negocieri de decontare parțială cu Comisia Europeană, în funcție de progresul fizic real de pe șantier.

Citeşte şi: Ultimul contract al Autostrăzii Unirii A8 a fost semnat, proiect strategic între România și Republica Moldova

Costul împrumuturilor de înlocuire: Granturile și împrumuturile din PNRR au dobânzi preferențiale de doar ~2%.

Dacă acești bani sunt pierduți, statul trebuie să împrumute bani de pe piața liberă la dobânzi mult mai mari (de peste 6-7%), generând costuri suplimentare masive suportate din taxele cetățenilor.

Profesorul Adrian Mitroi critică absorbţia deficitară a acestor bani europeni. “E o brambureală îngrozitoare acolo. Sunt fonduri nerambursabile, sunt granturi, sunt credite. Nici nu îmi mai bat capul să înţeleg, atât este de prost administrat acest domeniu”, a declarat pentru Newsweek România Mitroi.

Citeşte şi: Ilie Bolojan a fost să vadă cum se mai mişcă lucrurile pe şantierul Autostrăzii Transilvania

“Până mai ieri”, continuă acesta, “pierdeam 10 miliarde de euro, după aceea 13 miliarde. Păi, dacă am ajuns să depindem într-o lună de zile de 13 miliarde de euro, dintr-un total de vreo 28 de miliarde de euro, împărțit în două…”.

“Am înțeles, înseamnă că n-am făcut nimic până acum. Înseamnă că chiar merităm să pierdem”, spune Mitroi, care este profesor universitar la ASE.

El se întreabă cât de funcțional este Ministerul Fondurilor Europene: “Ce brambureală a fost acolo! Ce bani, ce training-uri, toate fără prea mare folos. N-am reușit să luăm din cele 28 de de miliarde de euro”.

Să vedem acum datele concrete, pe autostrăzi.

Autostrada Moldovei A7: Radiografia unui eșec de miliarde

Risc major, la nord de Bacău: După ce constructorii au vâjâit efectiv pe tronsoanele dintre Ploieşti, Buzău şi Focşani, tronsoanele dintre Adjud Nord și Roman Nord ratează termenele asumate.

ONG-urile de spepcialitate avertizează că şansele de a finaliza lucrările conform calendarului sunt minime. Termenul-limită sufocă șantierele. Presiunea calendarului european scoate la iveală lipsa gravă de capacitate a constructorilor.

Blocaje istorice în Vest. Ciotul blestemat dintre Lugoj şi Deva

Secțiunea Margina-Holdea de pe autostrada A1 bifează al treilea ciclu financiar în care eșuează lamentabil. Lucrările întârziate la tunelurile pentru urși scot acest sector din fereastra strânsă de decontare a fondurilor nerambursabile.

Autostrada Transilvania, vizitată recent de premierul ad-interim Ilie Bolojan, e şi ea în colaps cu termenele la care ne-am angajat în PNRR.

Zeci de kilometri vitali din A3, între Nădăşelu şi Poarta Sălajului, au pierdut deja oficial trenul finanțării directe și rapide din PNRR.

Şi Autostrada Unirii pierde banii europeni.

Traseul montan extrem de complicat a transformat loturile din Autostrada A8 în victime sigure ale birocrației interne.

Guvernul a fost obligat să modifice structura programului, eliminând bucăți importante din PNRR și mutându-le pe Programul Transport.

Această inginerie bugetară doar ascunde incapacitatea tehnică de a livra proiecte mature într-un ritm rapid.

Bilanț dezastruos pe șosele: Șase luni cu zero kilometri inaugurați

Este o diferenţă majoră între promisiuni şi realitatea din teren. Dintre cei 240 de kilometri, care au fost anunțați pompos, doar parțial mai sunt siguri unii dintre ei.

Să fie un caz de incompetență la vârful CNAIR? Rapoartele oficiale arată o stagnare de neacceptat pe loturile-cheie de autostradă.

Urmează corecțiile financiare severe, pentru că Comisia Europeană nu va deconta lucrările începute și nefinalizate la timp.

Gaura neagră din infrastructură forțează Guvernul să acopere din împrumuturi scumpe miliardele pierdute din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Astfel, fiecare kilometru de autostradă nerealizat la timp mută presiunea financiară direct pe deficitul bugetar al anului în curs, împingând România periculos de aproape de un derapaj macroeconomic major.