Străinii căsătoriți cu români stabiliți în afara țării ar putea deveni cetățeni români, potrivit unui proiect de modificare a legii cetățeniei.

Condiția de bază este ca mariajul să fi fost înregistrat în actele de stare civilă române de cel puțin 10 ani, scrie Profit.ro.

Proiectul vizează cetățenii străini și persoanele fără cetățenie căsătorite cu un cetățean român, care trăiesc împreună cu acesta în afara țării.

Cetățenia nu s-ar dobândi automat prin căsătorie, ci doar în urma unei cereri, iar solicitantul ar avea libertatea fie să își mute domiciliul în România, fie să rămână stabilit în străinătate.

Condiția centrală este ca cei doi soți să fi conviețuit cel puțin 10 ani, termen care începe să curgă de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele românești de stare civilă.

Pentru împlinirea acestui prag s-ar cumula toate perioadele de viață în comun, indiferent de țara în care s-au derulat.

Vechimea căsătoriei nu ar fi suficientă

Pe lângă cei 10 ani, solicitantul ar trebui să bifeze și celelalte cerințe din Legea cetățeniei:

• să aibă minimum 18 ani, să dea dovadă de loialitate față de statul român și să nu fi susținut acțiuni îndreptate împotriva ordinii de drept sau a securității naționale;
• să aibă o conduită ireproșabilă și să nu fi fost condamnat, în țară sau în afara ei, pentru o faptă care l-ar face nedemn de calitatea de cetățean român;
• proiectul face trimitere și la cerința privind existența unor mijloace legale de trai decent în România;
• să vorbească limba română și să aibă cunoștințe elementare de cultură și civilizație românească, inclusiv despre prevederile Constituției și despre imnul național.

Dosarul ar putea fi depus la ambasadă sau consulat

Cei care locuiesc în afara României nu ar mai fi nevoiți să se deplaseze în țară doar pentru depunerea actelor. Conform proiectului, cererea ar putea ajunge la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României din statul unde solicitantul are domiciliul ori reședința legală, urmând ca dosarul să fie transmis Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Analiza s-ar face de la caz la caz. Solicitanții ar parcurge aceleași verificări legale și de securitate ca oricare alt candidat la cetățenia română și ar susține interviul prevăzut de procedură.

În caz de aprobare, cei care își păstrează domiciliul în afara țării ar putea depune jurământul în fața șefului ambasadei sau al consulatului României din statul de reședință — moment în care cetățenia devine efectivă.

Explicația pragului de 10 ani

În prezent, un străin căsătorit cu un cetățean român poate cere cetățenia după cel puțin cinci ani de căsătorie, cu condiția să aibă drept de ședere pe termen lung sau rezidență permanentă și să locuiască legal în România alături de soț.

Noua propunere deschide o cale distinctă pentru familiile stabilite în străinătate, dar dublează practic perioada de conviețuire, de la cinci la zece ani.

Inițiatorii argumentează că termenul mai lung ar echilibra faptul că soții nu trăiesc pe teritoriul României.

Înregistrarea căsătoriei în actele românești și durata de un deceniu sunt prezentate drept repere verificabile, care ar limita riscul căsătoriilor de conveniență, făcute exclusiv pentru obținerea cetățeniei.

Dosarele ar fi analizate și prin prisma securității naționale, a ordinii publice și a politicii externe. Autorii subliniază că existența unei căsătorii, în sine, nu ar garanta nimic dacă restul condițiilor nu sunt îndeplinite.