Marilen Pirtea, rectorul UVT: „România, între nota de plată a deficitelor și promisiunea convergenței”

România se află într-un moment critic din perspectiva echilibrelor macroeconomice, iar consolidarea fiscală nu mai reprezintă o opțiune, ci o necesitate, susține rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), prof. univ. dr. Marilen Pirtea, într-o analiză dedicată celui mai recent Raport al Băncii Naționale a României privind sustenabilitatea financiară.

Raportul Băncii Naționale a României, intitulat „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, arată că România se confruntă cu o presiune fiscală fără precedent în ultimii ani, în condițiile unui deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, redus la 7,9% în 2025, o datorie publică aflată în apropierea pragului Maastricht și o perspectivă de revenire sub limita de 3% a deficitului bugetar abia în 2031.

Pornind de la concluziile raportului, rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, afirmă că documentul reprezintă „o radiografie severă a economiei românești”, într-un moment în care dezvoltarea economică nu mai poate fi analizată fără a lua în calcul costurile dezechilibrelor acumulate.

„Raportul BNR (2026) despre sustenabilitatea financiară funcționează ca o radiografie severă a economiei românești, într-un moment în care discursul despre creștere, investiții și convergență europeană nu mai poate ocoli întrebarea esențială: cine plătește nota dezechilibrelor acumulate? (…) România nu mai poate beneficia de luxul amânărilor. Modelul economic bazat pe expansiune fiscală, creșteri de venituri și deficite persistente și-a atins limitele, iar trecerea la o etapă de consolidare nu mai este opțională, ci inevitabilă”, subliniază rectorul UVT.

Potrivit acestuia, analiza BNR plasează România într-un context internațional complicat, marcat de creșterea datoriilor publice, costuri ridicate de finanțare și tensiuni geopolitice, însă evidențiază și vulnerabilitățile interne ale economiei.

„Problema nu este doar nivelul datoriei, ci viteza cu care aceasta a urcat și cauzele care au alimentat-o. Raportul indică o combinație toxică între cheltuieli rigide, venituri bugetare insuficiente, costuri mai mari cu dobânzile și o politică fiscală folosită prea des ca instrument de stimulare pe termen scurt”, explică Marilen Pirtea.

În opinia rectorului UVT, România a mizat în ultimii ani pe un model de dezvoltare bazat pe consum și deficite ridicate, însă această strategie și-a atins limitele.

„România a trăit ani buni cu iluzia că poate recupera decalajele față de Vest prin consum, majorări salariale, investiții publice și deficite mari (…). Consolidarea fiscală nu mai este o temă abstractă pentru economiști, ci devine o condiție pentru credibilitatea statului. Iar credibilitatea, în logica raportului, este adevărata monedă forte a următorilor ani”, afirmă acesta.

Profesorul universitar apreciază faptul că raportul BNR nu analizează doar deficitul și datoria publică, ci și alte vulnerabilități structurale, precum nivelul veniturilor bugetare, eficiența cheltuielilor publice, sistemele sociale, companiile de stat, disciplina financiară din mediul privat, sistemul bancar și dezechilibrele externe.

Totodată, Marilen Pirtea consideră că documentul păstrează o abordare prudentă în ceea ce privește implicațiile sociale și politice ale măsurilor necesare pentru reducerea deficitelor.

„Consolidarea fiscală înseamnă, inevitabil, decizii nepopulare, cum ar fi: taxe mai bine colectate sau majorate, cheltuieli reevaluate, privilegii fiscale reduse, reforme în administrație, presiune pe companiile de stat și o disciplină mai strictă în utilizarea banului public. Raportul sugerează toate acestea, dar într-un registru tehnocratic”, spune rectorul UVT.

Analiza mai evidențiază și distanța dintre obiectivul aderării la zona euro și situația actuală a economiei românești.

„România continuă să vorbească despre aderarea la zona euro ca obiectiv strategic, însă raportul arată că îndeplinirea criteriilor de convergență nominală este departe. (…) Cu alte cuvinte, euro rămâne mai mult un proiect politic de perspectivă decât o destinație economică imediat accesibilă”, arată profesorul universitar.

În evaluarea sa, cea mai importantă concluzie a raportului este necesitatea schimbării modelului de dezvoltare al României, de la unul bazat pe consum și deficite către unul fundamentat pe productivitate, competitivitate și responsabilitate fiscală.

„Mai puțin impuls conjunctural, mai multă coerență; mai puțin consum finanțat prin deficit, mai multă productivitate; mai puține promisiuni electorale costisitoare, mai multă responsabilitate bugetară”, rezumă Marilen Pirtea direcția indicată de raportul BNR.

În concluzie, rectorul Universității de Vest din Timișoara avertizează că România dispune de resurse importante pentru dezvoltare, însă acestea riscă să fie afectate în lipsa unor reforme consistente și a unei discipline fiscale reale.

„România nu este în criză de potențial, ci în criză de disciplină macroeconomică. Are resurse, poziție strategică, fonduri europene, capital uman și oportunități de dezvoltare, dar toate acestea pot fi erodate dacă statul continuă să funcționeze cu deficite mari și cu reforme amânate. (…) Prosperitatea nu poate fi construită durabil pe datorie”, conchide rectorul UVT, Marilen Pirtea.