Greșeala cumplită din 1941, repetată de Armata Română? Un general NATO acuză: „La parade dă bine, pe front…

Fostul comandant NATO Dorin Toma trage un semnal de alarmă istoric și explică cum deciziile politice din birouri lasă militarii români cu arme incompatibile, exact ca în Al Doilea Război Mondial.

Generalul
în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei
Multinaționale Sud-Est a NATO în perioada 2022-2025, face o
paralelă directă între deciziile pe care România le ia acum în
privința politicilor de dotare a armatei și dezastrul din Al Doilea
Război Mondial.

Înainte de 1941, din considerente strict politice,
România a cumpărat artilerie de la cehoslovaci, pentru că făceam
parte din Mica Antantă, de la francezi, care erau aliații noștri
tradiționali, dar și de la germani, care au ocupat într-o anumită
măsură România. Rezultatul? Pe frontul de Est, armata română a
intrat cu o sumedenie de sisteme incompatibile, fără piese de
schimb și cu muniții diferite. Concluzia generalului: „Repetăm
aceleași greșeli cu nonșalanță. Totul arată perfect la paradă,
dar la război e ca la război”.

Coșmarul
logistic

De
această dată, România merge foarte mult pe mâna Germaniei, iar
compania Rheinmetall este favorita autorităților de la București.
O bună parte din miliardele ce vor veni sub formă de împrumut de
la Bruxelles, prin programul SAFE, vor ajunge la compania germană.

În
același timp, România dă dovadă de o lipsă totală de strategie
atunci când apelează la o mulțime de furnizori pentru aceleași
capacități militare. Asta înseamnă un adevărat „ghiveci”,
spune generalul, care va afecta capacitățile per ansamblu ale
Armatei Române. În cazul unor operațiuni militare sau, mai grav,
în cazul unui război, armata se va confrunta cu un adevărat coșmar
logistic, avertizează generalul.

Într-o
singură unitate blindată vom avea autopropulsate coreene, mașini
de luptă germane și tancuri americane Abrams. Pe partea de rachete
antiaeriene de umăr (programele MANPADS/VSHORAD), în loc de un
singur producător, România a cumpărat de la trei: sud-coreene,
franceze (Mistral 3) și poloneze (Piorun).

„Opinia
mea este că vom avea într-o mare unitate blindată, să spunem așa,
autopropulsat produs de o firmă coreeană, mașina de luptă a
infanteriei produsă de o firmă germană și tancurile care vom
vedea de unde vor veni. Deocamdată avem Abrams, care e produs de o
companie americană. Vă dați seama că, punându-le toate împreună
în cadrul aceleiași structuri, unde nu există nicio comunalitate
între aceste echipamente, să zic o piesă de schimb pe care să
o poți folosi la diferite platforme, logistic este un coșmar
pentru planificator și pentru sistemul logistic real pe care trebuie
să-l pui în funcțiune la campanie”, este semnalul de alarmă
tras de generalul Dorin Toma.

Trei
tipuri de rachete pe același front

Lucrurile
vor sta la fel în cazul mentenanței, dar și atunci când va fi
vorba despre muniții.

„Bineînțeles,
pe partea de mentenanță vor exista probleme la fel de mari. Vă
dați seama, trebuie să ai pentru fiecare tip de platformă o
facilitate de mentenanță diferită: pentru mașina de luptă,
pentru tanc, pentru obuzierul autopropulsat, vorbim de platformele
esențiale. Nu va exista nicio comunalitate, asta vreau să spun,
ceea ce nu este până la urmă foarte ok”, explică generalul
Dorin Toma.

Situația
este la fel și în cazul sistemelor MANPADS/VSHORAD, rachetele
antiaeriene cu bătaie apropiată.

„În
loc să fie un singur program și să găsești un sistem, un singur
producător care să-ți producă, să-ți furnizeze și racheta pe
care o pui pe umărul soldatului, și să-ți fie la fel și sistemul pe care îl
pui pe o mașină blindată, alegi vreo 3. În loc să cumperi un singur
simulator sau tip de simulator pentru instruirea personalului, va
trebui să ai 3 tipuri de simulatoare pentru instruirea personalului.
Logistic, la fel: deci în loc să te gândești la o
compatibilitate, în loc să-i trimiți comandantului de brigadă o
mie de rachete, un planificator logistic trebuie să facă o analiză
foarte exactă: «Hai să vedem… Păi stai, că el are nu știu
câte sisteme dintr-un anumit tip, alte sisteme de alt tip». Și
atunci, mia aceea de rachete de care unitatea are nevoie trebuie
împărțită pe fiecare tip de rachete și estimate diferite
consumuri. Adică se complică foarte mult”, consideră generalul
Dorin Toma.

Dezastrul din spatele corvetelor blocate: Un general NATO explică de ce am ajuns la „momentul T0” și ce bani pierdem

Lecția
neînvățată din 1941

Nu
este pentru prima dată când România face această mare greșeală.
În acest sens, generalul NATO face o paralelă istorică cu
dezastrul logistic al Armatei Române din anii ’40, anii celui de-Al
Doilea Război Mondial. Pe front, militarii români au avut enorm de
suferit din cauza planificatorilor armatei, care au decis în birouri
politica de achiziții fără a analiza temeinic programele de
înzestrare.

„Avem
exemple în istoria României, când în Al Doilea Război Mondial, de fapt înainte de Al Doilea Război Mondial, tot așa, am
cumpărat sisteme de artilerie de la Cehoslovacia, pentru că eram în
Mica Antantă, cum se numea pe vremea aceea acea înțelegere
politico-militară cu Iugoslavia și Cehoslovacia. Apoi, am cumpărat
de la francezi, pentru că aveam un parteneriat strategic cu Franța
și era principalul aliat. Apoi, când am schimbat direcția, am
început să cumpărăm de la Germania.
Și
ne-am trezit pe câmpul de luptă, în 1941, cu unități care operau
nu știu câte sisteme de artilerie, cu diferite tipuri de muniție,
de la diferiți producători, fără piese de schimb. Așa s-a
întâmplat pe câmpul de luptă. Iar militarii români au avut enorm
de suferit, inclusiv în campania din Rusia. Au existat
vulnerabilități mari, exploatate atunci de sovietici”, amintește
generalul Dorin Toma.

„Oameni
care au stat toată viața prin birouri”

În
prezent, în birourile Ministerului Apărării Naționale se iau
decizii cel puțin la fel de discutabile, consideră generalul Dorin
Toma. Birocrații sunt cei care iau de cele mai multe ori decizii,
inclusiv din afara armatei, iar politicul are din nou un cuvânt greu
de spus. Dar cel mai grav este că experții nu sunt consultați, iar
deciziile sunt luate de oameni fără niciun fel de expertiză sau de
birocrați ai armatei care nu au ieșit niciodată pe teren și nu au
capacitatea de a gândi coerent politicile de înzestrare a Armatei
Române.

„Totul
arată foarte bine la parade, la Ziua Porților Deschise, atunci când
se dau diferite declarații publice, totul este perfect, dar, până
la urmă… la campanie este ca la campanie, la război este ca la
război. Pe front ar fi aproape sigur un dezastru. Toate aceste decizii se iau așa cum se iau și
activitățile, programele acestea se fac, se derulează așa
cum se derulează, pentru că nu primează aspectul operațional.
Adică, prima întrebare pe care ar trebui să și-o pună cei care se ocupă de asta ar fi: cum
influențează, din perspectivă operațională, achiziția unui
sistem? Deci, operațional, care este impactul? De la instruire, de
la sprijinul logistic, de la rezistența acelui echipament în câmpul
tactic. Dar asta înseamnă că trebuie să ai o percepție din
perspectiva luptătorului, a militarului, să înțelegi, să știi ce se întâmplă în câmpul tactic. Iar
asta înseamnă să fi fost pe acolo, măcar la instruire, să fi
interacționat cu trupa ca să înțelegi exact nevoile militarului.
Nu să le faci pe toate din pix, din birou”, este critica pe care generalul le-o
aduce birocraților din armată.

Ne va distruge inteligența artificială? Ion Stoica, românul care controlează infrastructura AI globală, dărâmă mitul apocalipsei

Generalul
Dorin Toma nu ezită să o spună, cu subiect și predicat, că
oameni fără pregătire sunt puși să ia decizii-cheie pentru
Armata Română.

„Vorbim
de cei care au decis programele astea, de cei de la Ministerul
Apărării acum și Direcția Generală pentru Armamente, acolo
niciunul nu are o astfel de expertiză. Adică este vorba despre
oameni care au stat toată viața prin birouri și care vor să-și
asume cât mai puțină răspundere, să nu aibă niciun risc, se
uită la decizia politică tot timpul, la buget, și prea puțin îi
interesează pe ei acum. Nu stau să se gândească la faptul că
deciziile lor de acum pot afecta grav ce s-ar putea petrece cândva
pe un câmp de luptă. Nici nu-și imaginează măcar că pe 100 de
kilometri de front liniar și cu o adâncime de 50 de kilometri, vor
găsi acolo trei sisteme antiaeriene diferite. Și cel care trebuie
să planifice sprijinul logistic va avea o problemă din cauza asta”, mai afirmă
generalul Dorin Toma.

Dacă
România va retrăi momente dramatice precum cele din anii ’40, iar
trupele române vor fi obligate să lupte, situația ar putea fi la
fel de critică precum a fost la Rostov pe Don, Stalingrad sau în
alte bătălii cumplite din timpul celui de-Al Doilea Război
Mondial, care au decimat Armata Română. La fel ca atunci, niciunul
dintre cei care iau azi aceste decizii nu ar fi tras la răspundere,
crede generalul.

„Atunci, după război,
nimeni nu a fost tras la răspundere pentru faptul că s-a greșit
politica de achiziții. La fel s-ar întâmpla și acum: acei oameni
ar sta în birouri în timp ce militarii și-ar risca viața pe
front. Și, la fel, nimeni nu ar fi tras la răspundere. Putem doar
să sperăm că nu va fi cazul unui război”, încheie generalul
Dorin Toma.