Preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu: Le cer tuturor să sprijine procesul de reformă a legislaţiei electorale şi

Emisiunea: “Matinal” – Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Autoritatea Electorală Permanentă pregăteşte un nou proiect de cod electoral, iar, în context, preşedintele instituţiei, Adrian Ţuţuianu, solicită partidelor politice parlamentare să reia urgent şi procedurile pentru adoptarea noului regulament de organizare şi funcţionare al Autorităţii. Şi în lipsa acestuia, Autoritatea nu poate implementa măsurile necesare pentru a atinge obiectivele stabilite prin reforma instituţională.

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare anticipate, acestea ar fi imposibil de organizat pe baza legislaţiei electorale actuale, fără riscul de a afecta dreptul de vot şi dreptul de a fi ales – este un avertisment lansat de invitatul “Apelului matinal” de astăzi, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa!

Aţi vorbit de priorităţi în organizarea activităţii, dar şi de riscul apariţiei unui vid normativ. Practic în ce condiţii şi cu ce efecte asupra funcţionării Autorităţii Electorale Permanente, gândindu-ne la ce solicitaţi Parlamentului, evident?

Am propus la începutul anului şi am depus la Parlament proiectul noului regulament de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente

Am propus la începutul anului şi am depus la Parlament în 25 martie 2026 proiectul noului regulament de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente. A intrat în discuţia comisiilor juridice ale celor două camere, cu întârziere pe fondul disputelor politice pe care le cunoaştem, în data de 19 mai 2026. Din păcate, s-a încheiat sesiunea parlamentară şi regulamentul nu a fost adoptat, ceea ce ne duce în luna septembrie, iar pentru punerea în aplicare a măsurilor de reorganizare a instituţiei, inclusiv o reducere importantă a numărului de posturi şi a posturilor de conducere, mai avem nevoie suplimentar de cel puţin după două luni de zile. Ca urmare, există riscul să nu ne putem încadra în /…/ de personal alocate prin legea bugetului de stat şi, în al doilea rând, se creează o situaţie de nesiguranţă, de instabilitate în cadrul instituţiei, şi o situaţie în care nu am putea să utilizăm responsabil resursele umane şi financiare pe care le avem la dispoziţie. De asemenea, regulamentul anterior, adoptat în anul 2024, a făcut obiectul unei cereri în anulare aflate pe rolul Curţii de Apelul Bucureşti. În primă instanţă, acţiunea formulată a fost admisă şi am putea rămâne în situaţia în care să nu avem un regulament de organizare şi funcţionare pe baza căruia să ne organizăm şi să asigurăm funcţionarea instituţiei.

Exact în această perioadă oarecum tulbure sau de instabilitate, aşa cum apreciaţi dumneavoastră, mai ales că se tot vorbeşte şi despre posibilitatea alegerilor anticipate. Spuneaţi că pe legislaţia actuală ele nu se pot organiza. Se poate schimba ceva din mers?

Avem pe Constituţie trei luni de zile pentru organizarea acestor alegeri anticipate

Am văzut multe luări de poziţii în aceste ore de după declaraţia mea, unii care au contrazis punctul de vedere al Autorităţii Electorale Permanente. Situaţia este relativ simplă de înţeles. Avem pe Constituţie trei luni de zile pentru organizarea acestor alegeri anticipate. Or, timpul necesar realizării unui proces electoral este ceva mai lung. În anul 2024, de exemplu, hotărârea de guvern privind organizarea alegerilor a fost publicată în luna iulie, iar alegerile au avut loc în luna decembrie, deci cu cinci luni înainte. Or, dacă am face astăzi alegeri anticipate şi ar trebui să ne încadrăm în termenul de 90 de zile, ar trebui modificate anumite termene care sunt prevăzute de Legea 208 pe 2015, privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Ca urmare, modificarea Legii 208, care este o lege organică, trebuie făcută tot prin lege sau, în mod excepţional, printr-o ordonanţă de urgenţă, şi apoi aşezat cadrul normativ secundar, adoptarea hotărârilor de guvern. Or, pentru toate aceste acte normative este necesar timp pentru adoptare, pentru realizarea consultării interinstituţionale şi pentru respectarea obligaţiilor legale de transparenţă. Ca urmare, ar trebui să reducem cu cel puţin 15-20 de zile anumite etape din derularea procedurii de organizare a alegerilor, ca să putem să ne încadrăm în termenul constituţional de trei luni de zile. A doua chestiune sunt probleme logistice, care ar fi dificil de rezolvat. Şi vă dau exemplul organizării secţiilor de vot în străinătate. Şi, în al treilea rând, există o decizie a Curţii Constituţionale din anul 2020, când guvernul Orban a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a încercat să reglementeze situaţii de acest tip, iar Curtea Constituţională a reţinut atunci, admiţând contestaţia, că există riscul încălcării unor drepturi electorale, spre exemplu, exercitarea dreptului de vot pentru alegătorii din străinătate sau cei care au optat pentru votul prin corespondenţă. Şi, în al doilea rând, există riscul de a nu facilita participarea la procesul electoral a unor competitori politici care nu au capacitatea să strângă, de exemplu, numărul de semnături necesare pentru înscrierea în competiţia electorală.

Dar, bun, şi până la urmă, vis-a-vis de eventualitatea alegerilor anticipate, dumneavoastră cum vedeţi că s-ar rezolva această situaţie?

Reglementarea situaţiei alegerilor anticipate

Eu cred că ar fi util ca să pregătim un proiect de lege, în toamnă, dacă nu se rezolvă problema guvernului, care ştiţi bine că are puteri limitate, să propunem acest proiect să fie preluat ca iniţiativă legislativă de către parlamentari din tot spectrul politic şi să-l trecem prin Parlament într-o procedură de urgenţă pentru a fi pregătiţi pentru eventuale situaţii de acest tip. Pe termen lung, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră ceva mai devreme, ne-am propus ca în luna octombrie să venim în Parlament cu un proiect de cod electoral şi o secţiune din acest cod electoral va fi destinată reglementării situaţiei alegerilor anticipate.

Din punct de vedere tehnic, România are în acest moment o evidenţă exactă a listelor de alegători din ţară şi evident din străinătate, din diaspora?

Am radiat din registrul electoral circa 13.000 de persoane

Trebuie să vă spun că suntem printre statele avansate care au un registru electoral destul de bine pus la punct. Dificultăţile pe care le avem sunt generate în special de neoperarea în timp real. Uneori lucrurile acestea vin din trecut, a decedaţilor din registru electoral. Şi am spus ieri la conferinţa de presă, reiterez şi astăzi, am verificat toate persoanele peste 90 de ani şi am ajuns la următoarele concluzii. Am radiat din registrul electoral circa 13.000 de persoane, în al doilea rând am constatat că sunt persoane decedate undeva la 16.000 de persoane, pentru care nu există documentele necesare şi lucrul ăsta trebuie clarificat în perioada următoare cu Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanei, dar şi cu primăriile din unităţile administrativ-teritoriale unde aceste persoane au avut domiciliul şi ne confruntăm cu două aspecte care n-au la acest moment un răspuns. Sunt foarte multe persoane în ultimul timp care au decedat în străinătate. Decesul se transcrie la primăria sectorului 1, că nu există un interes succesoral din partea moştenitorilor. Noi nu ştim dacă au decedat şi nu putem să operăm în registrul electoral. Şi în al doilea rând sunt foarte multe persoane care au redobândit cetăţenia română, în general din Republica Moldova, din Ucraina, din statele din jur unde sunt comunităţi româneşti importante, despre care statul român nu cunoaşte situaţia stării lor civile, respectiv dacă mai sunt în viaţă, dacă au interdicţii să-şi exercite dreptul de vot şi aşa mai departe. Aceste lucruri vor trebui clarificate prin reglementări ulterioare şi necesită o abordare comună cu Ministerul de Externe şi mai departe să vedem în ce măsură putem obţine pe acorduri interstatale colaborarea autorităţilor din statele respective.

Spuneaţi de asemenea că România va trebui să ia o decizie privind votul prin proxy. Ce va însemna acest lucru?

La nivelul Parlamentului European s-a discutat şi s-a convenit ca femeile care sunt în situaţia de a-şi creşte copiii, sunt în concedii de maternitate sau de lăuzie, să poată delega votul în Parlamentul European unei alte persoane. Este nevoie să adoptăm o reglementare de acelaşi tip, am şi fost notificaţi cu privire la acest aspect şi în România. Este simplu de făcut, vom pregăti proiectul de act normativ. Dificultatea pe care o avem este aceea că, prin ordonanţă de urgenţă, guvernul acesta cu puteri limitate nu poate să adopte reglementarea, va trebui să punem, de asemenea, să rugăm grupurile parlamentare să preia proiectul făcut de Autoritatea Electorală Permanentă, în luna septembrie, şi să-l trecem prin parlament printr-o procedură de urgenţă, pentru a ne conforma acestei cerinţe, care este obligatorie la nivel european.

Şi în cazurile în care tatăl, de exemplu, este în concediu paternal, parcă aşa îi spune, şi mama munceşte, să zicem, după ce naşte, cum va fi cu votul prin proxy?

Este o discuţie foarte interesantă pe care o puneţi, eu o să fac această analiză în momentul în care redactăm proiectul de lege.

Iar în final, având în vederme reforma despre care ne-aţi vorbit şi la care v-aţi angajat, asta şi pentru eficientizarea activităţii instituţiei, ştim că a fost chiar şi un protest al angajaţilor, ce le-aţi transmite?

Le cer tuturor să sprijine procesul de reformă a legislaţiei electorale şi de reformă instituţională

Le transmit lucruri foarte clare. În primul rând, eu nu fac rabat de la regulile de disciplină, de ordine, de la reguli care privesc angrenarea în activitatea instituţiei, nu voi tolera ceea ce s-a mai întâmplat în cadrul Autorităţii Electorale Permanente, în ultimii ani de zile, când a fost şi un vid de autoritate datorită schimbărilor dese ale conducerii. Şi al doilea lucru pe care îl spun – le cer tuturor să sprijine procesul de reformă a legislaţiei electorale şi de reformă instituţională. Sunt un om care îi apreciază pe cei care muncesc şi dezavuează pe cei care simulează munca şi îşi bat joc de banii statului.

În general, mă gândesc, nu doar la Autoritatea Electorală Permanentă.

Eu cred că este un moment în care toţi cei care au calitatea de funcţionar public, de personal contractual în administraţia publică locală şi centrală, trebuie să se mobilizeze pentru ca statul să răspundă adecvat cetăţenilor şi să ofere servicii publice de calitate.

Cu siguranţă ne vom mai auzi vizavi de această reformă despre care vorbeaţi. Mulţumim pentru prezenţa la “Apel matinal”. Invitat a fost preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu./editor Florin Lepadatu/