[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-naTionale-document-oficial-peste-233-km-de-autostrazi-si-drumuri-expres-ar-urma-sa-fie-deschisi-in-2026/mediaPool/umW64UA.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Document oficial: Peste 233 km de autostrăzi şi drumuri expres ar urma să fie deschişi în 2026
|
„Unele estimări sunt nerealiste”, susține o organizație civică
Mai multe tronsoane importante de autostradă şi drum expres ar putea fi deschise circulaţiei până la finalul anului 2026, conform unui document intrat în posesia News.ro. Calendarul depinde în continuare de finanţare, de ritmul lucrărilor şi de capacitatea constructorilor de a închide la timp şantierele cu restanţe. Ionuţ Ciurea, reprezentant al Asociaţiei Pro Infrastructură, spune că cea mai clară şansă de a fi finalizată o au Centura Bucureştiului A0 şi o bună porţiune din Autostrada Moldovei, unde segmentul până la Bacău poate fi inaugurat până la finalul lunii august, iar alte bucăţi ar putea urma până la sfârşitul anului.
Conform documentului de lucru al Ministerului Transporturilor intrat în posesia News.ro, până la finalul anului 2026 urmează a fi finalizate 15 porţiuni de autostradă şi drumuri expres care însumează 233,59 de km de drum, un record pentru întreaga istorie a transportului din România.
Autostrada Moldovei
-Autostrada Focşani – Bacău, Lot 3 (Răcăciuni – Bacău) – un tronson de 21,52 km.
-Autostrada Focşani – Bacău, Lot 2 (Domneşti Târg – Răcăciuni). Tronsonul are o lungime de 25,50 km.
-Autostrada Bacău – Paşcani, Lot 1 (Bacău/Săuceşti – Trifeşti). Tronsonul are 30,3 km.
-Autostrada Bacău – Paşcani, Lot 2 (Trifeşti – Gherăeşti). Lungimea este de 18,99 km.
-Autostrada Bacău – Paşcani, Lot 3 (Mirceşti – Paşcani). Este un tronson de 28,09 km.
Autostrada de Centură Bucureşti
-Autostrada de Centură Bucureşti, sector Centura Nord, lot 1. Tabelul menţionează un tronson de 17,5 km.
-Autostrada de Centură Nord Bucureşti, A0 lot 3. Tronsonul are 8,6 km.
-Autostrada de Centură Nord Bucureşti, A0 lot 4. Lungimea este de 4,47 km.
Autostrada Transilvania
-A3 Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea, sector 3A şi 3B. Tabelul indică subsecţiunile 3A2 Nădelu – Mihăeşti şi 3B1 Mihăeşti – Zimbor, cu o lungime totală de 24,58 km.
-Lucrări de deviere a traseului pentru subseţiunea 3A2 Nădelu – Mihăeşti. Obiectivul este de 5,96 km.
-A3, sector 3B, subseţiunea 3B2 Zimbor – Poarta Sălajului. Tronsonul are 12,24 km.
-Nod Rutier Românaşi A3 – km 26, sector Poarta Sălajului – Nuşfalău.
-A3, secţiunea 3C Suplacu de Barcău – Borş, subsecţiunea 3C1 Suplacu de Barcău – Chiribiş. Tronsonul menţionează 26,35 km.
Coridorul IV
-14. Autostrada Sibiu – Piteşti, secţiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeş. Tabelul indică o lungime de 9,86 km.
-15. Drum Expres Brăila – Galaţi. Obiectivul are 10,77 km.
Scepticism
Optimismul autorităţilor este privit cu reţinere de preşedintele Asociaţiei ProInfrastructură (API), Ionuţ Ciurea, care spune că, pentru unele dintre porţiunile despre care vorbesc autorităţile, există riscul să nu fie inaugurate. “Dacă vorbim de inaugurare, obiectivul este, şi este fezabil cu greu, dar este fezabil să se deschidă A7 până la Bacău, la final de august”, spune Ciurea. În opinia sa, continuarea spre Săbăoani ar putea fi realizată doar în scenariul optimist de final de an, în timp ce tronsonul Bacău-Paşcani are şanse mai mici să fie gata în 2026 şi ar putea aluneca spre primăvara anului viitor.
Reprezentantul API atrage atenţia şi asupra unui element esenţial: finanţarea. “PNRR se termină în august. În PNRR este până la Bacău”, explică el, subliniind că după această dată restul lucrărilor vor depinde de alte surse de bani. În lipsa unei soluţii rapide, o parte dintre promisiunile făcute pentru 2026 riscă să fie amânate.
Centura Capitalei, cu finalizări parţiale
Autostrada de Centură a Bucureştiului este unul dintre proiectele care pot livra rezultate vizibile până la finalul anului, dar numai pe bucăţi. Ciurea spune că lotul 4 este deja finalizat, însă nu poate fi încă folosit în mod normal din cauza blocajelor de pe loturile vecine. În logica infrastructurii rutiere, o porţiune gata construită nu înseamnă automat şi o autostradă deschisă, dacă lipseşte un pasaj, un nod rutier sau o conexiune funcţională.
El descrie lotul 4 drept “muzeu”, o formulare care sugerează că infrastructura există fizic, dar nu este încă integrată în trafic. În acelaşi timp, lotul 3, aflat în execuţie, întârzie şi ţine blocată deschiderea completă a ansamblului. În scenariul realist, anumite segmente ale centurii ar putea fi inaugurate la final de august sau în septembrie, iar restul ar putea fi împinse spre final de an. În cazul lotului 1, Ciurea vorbeşte despre o posibilă deschidere parţială între DN1A şi DN1 la final de vară, cu finalizarea completă spre noiembrie-decembrie. Totuşi, spune el, există încă riscuri tehnice şi administrative, iar termenul nu poate fi considerat sigur până când ultimele lucrări de conectare nu sunt gata. Proiectul rămâne, astfel, unul dintre cele mai urmărite din zona Bucureştiului, tocmai pentru că are o miză mare pentru traficul de tranzit.
Autostrada Transilvaniei, între şanse şi complicaţii
Şi Autostrada Transilvaniei apare în lista proiectelor care ar putea înregistra deschideri până la sfârşitul lui 2026, însă aici gradul de dificultate este mai mare. Ciurea indică două zone principale cu potenţial: segmentul Nădăşel-Zimbor-Poarta Sălajului şi sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiş. În ambele cazuri, lucrările sunt complicate de relief, de devieri de traseu şi de lucrări care cer timp şi o mobilizare constantă. Pe tronsonul Nădăşel-Zimbor-Poarta Sălajului, finalizarea depinde de lucrări dificile preluate de constructorii turci, pe zone unde alunecările de teren au forţat devieri de traseu. Ciurea spune că aceste intervenţii pot fi duse la capăt până la finalul anului, dar numai în condiţiile în care mobilizarea rămâne foarte bună şi nu apar noi blocaje. Dacă scenariul optimist se confirmă, deschiderea ar putea avea loc în noiembrie sau decembrie.
Tronsonul Zimbor-Poarta Sălajului este prezentat drept unul dintre cele mai avansate segmente, cu şanse reale de inaugurare în 2026. Acolo au mai rămas de finalizat doar câteva puncte sensibile, iar dacă ultimele lucrări se închid la timp, lotul ar putea fi dat în circulaţie înainte de finalul anului. Este, însă, un tip de proiect în care o întârziere de câteva săptămâni poate muta deschiderea dintr-un sezon în altul. La Suplacu de Barcău-Chiribiş, situaţia este diferită, dar nu lipsită de optimism. Ciurea spune că acolo constructorul are şanse să finalizeze lucrările până la sfârşitul lui septembrie, deşi termenul iniţial a fost depăşit. Pentru el, ar fi chiar un semnal bun dacă proiectul ar intra în circulaţie în toamnă, în condiţiile în care este vorba despre primul contract major de infrastructură rutieră al constructorului în cauză.
Drumul expres Brăila Galaţi
“Galaţi-Brăila a avut termen iniţial în 2024. Deci va fi inaugurat cu doi ani de întârziere, drumul”, spune Ionuţ Ciurea. El adaugă că proiectul a fost împins de probleme tehnice şi întârzieri la lucrările de infrastructură, dar că, în scenariul de bază, inaugurarea ar mai putea avea loc până la finalul anului.
În ultimii 10 ani, România a avut un ritm oscilant al inaugurărilor de autostrăzi, cu ani foarte slabi şi ani record. Dacă în 2023 au fost daţi în trafic doar 13,5 kilometri de autostradă, 2024 a marcat un maxim istoric, cu aproape 200 de kilometri inauguraţi, iar 2025 a adus încă 146 de kilometri de drumuri de mare viteză. Evoluţia arată o accelerare clară în ultimii doi ani, după o perioadă lungă în care avansul a fost mult mai lent.
Nicuşor Dan, articol de opinie în Newsmax, la a 250-a aniversare a Statelor Unite
„Leadershipul american se bucură de un respect profund în rândul românilor”, a scris șeful statului
Preşedintele Nicuşor Dan afirmă, într-un articol de opinie publicat miercuri de Newsmax.com, considerat unul dintre cele mai influente canale media conservatoare din Statele Unite, că leadershipul american se bucură de un respect profund în rândul românilor, iar America pentru români a fost un aliat puternic, angajat în apărarea păcii, securităţii şi a libertăţii. ”De aceea, parteneriatul dintre ţările noastre merită mai mult decât recunoştinţă. El trebuie consolidat, apărat şi proiectat cu şi mai multă ambiţie în viitor, deoarece se sprijină pe o fundaţie solidă de respect reciproc, admiraţie şi obiective comune, la fel de relevante astăzi ca şi în trecut”, scrie preşedintele, care prezintă argumente istorice în acest sens, inclusiv sprijinul SUA pentru luptătorii din munţi, de după Al Doilea Război Mondial. Preşedintele Nicuşor Dan mai notează în articol că afinitatea românilor faţă de valorile americane ”se regăseşte şi în alte principii fundamentale: importanţa credinţei şi a familiei, necesitatea unor frontiere sigure, respectul pentru democraţie şi primatul libertăţii”.
Prezentăm integral articolul semnat de preşedintele Nicuşor Dan şi publicat de Newsmax.com:
“America la 250 de ani – Scopul nostru comun
Pe măsură ce Statele Unite se apropie de aniversarea a 250 de ani de la proclamarea independenţei, merită să ne oprim pentru un moment de reflecţie – nu doar în America, ci şi dincolo de graniţele ei – asupra a ceea ce această naţiune a însemnat pentru lume şi asupra valorilor pe care continuă să le reprezinte prin forţa şi continuitatea leadershipului american şi a preşedintelui Donald J. Trump.
Acest moment aniversar nu este doar o celebrare a istoriei Statelor Unite. Este şi o ocazie de a recunoaşte profunzimea relaţiei construite în timp, pe baza unor valori împărtăşite, a sacrificiului şi a unei convergenţe strategice durabile, dintre America şi state precum România, care cred în libertate, oportunitate şi responsabilitate.
Pentru români, America nu a fost niciodată o putere îndepărtată. A fost un aliat puternic, angajat în apărarea păcii, securităţii şi a libertăţii în faţa celor care le ameninţă.
De aceea, parteneriatul dintre ţările noastre merită mai mult decât recunoştinţă. El trebuie consolidat, apărat şi proiectat cu şi mai multă ambiţie în viitor, deoarece se sprijină pe o fundaţie solidă de respect reciproc, admiraţie şi obiective comune, la fel de relevante astăzi ca şi în trecut.
Istoria ne oferă cele mai convingătoare argumente. După cel de-Al Doilea Război Mondial, România a cunoscut una dintre cele mai îndelungate mişcări de rezistenţă armată anticomunistă din spatele Cortinei de Fier. Luptătorii din Munţii Carpaţi au continuat rezistenţa până la începutul anilor 1960.
Statele Unite au încercat să îi sprijine, paraşutând voluntari români şi provizii pentru a susţine lupta. Cei care au fugit în munţi au trăit cu o singură speranţă: că americanii vor veni să elibereze România. Mulţi şi-au dus această speranţă până la moarte, în faţa represiunii comuniste. Este o mărturie impresionantă a legăturii istorice dintre popoarele noastre.
Românii înţeleg foarte bine valoarea libertăţii – individuale, politice şi economice. Afinitatea noastră faţă de valorile americane se regăseşte şi în alte principii fundamentale: importanţa credinţei şi a familiei, necesitatea unor frontiere sigure, respectul pentru democraţie şi primatul libertăţii. România rămâne un partener strategic de încredere al Statelor Unite în momente care cer atât hotărâre, cât şi resurse concrete.
Recent, România şi-a asumat găzduirea unor capabilităţi militare americane importante, inclusiv o prezenţă substanţială a aeronavelor de transport C-130, care depăşeşte astăzi nivelul existent în orice alt stat european.
Militarii români au luptat alături de cei americani în Irak şi Afganistan, demonstrând angajamentul nostru comun pentru securitatea internaţională. Acest angajament continuă prin creşterea investiţiilor în apărare şi prin achiziţia celor mai avansate sisteme militare americane.
Parteneriatul nostru se extinde însă şi asupra domeniilor care vor defini viitorul ambelor ţări şi al întregii regiuni. România joacă un rol central în consolidarea unui ecosistem strategic la Marea Neagră, menit să întărească pacea, stabilitatea şi securitatea regională.
În acest sens, lucrăm la facilitarea unei prezenţe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, la implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea.
În paralel, dezvoltăm Portul Constanţa ca principal hub logistic regional, cu un rol esenţial inclusiv în reconstrucţia Ucrainei, consolidăm lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi susţinem dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze şi a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc.
Împreună, toate aceste proiecte reprezintă mai mult decât cooperare. Ele exprimă convergenţa strategică dintre România şi Statele Unite în domeniile securităţii, economiei, tehnologiei şi energiei. Există însă şi o dimensiune adesea insuficient remarcată.
Leadershipul american se bucură de un respect profund în rândul românilor.
Dincolo de dezbaterile politice interne din Statele Unite, instituţia Preşedinţiei americane continuă să inspire şi să exercite o influenţă considerabilă la nivel global. În România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat, reflectând atât afinităţile istorice dintre cele două popoare, cât şi o viziune comună asupra provocărilor şi priorităţilor lumii de astăzi.
Pe măsură ce Statele Unite marchează 250 de ani de la fondarea lor, românii vor celebra această aniversare alături de prietenii şi partenerii lor americani.
Va fi un moment de reflecţie, recunoştinţă şi reafirmare. Moştenirea Statelor Unite depăşeşte cu mult propriile graniţe şi este înscrisă în istoria şi aspiraţiile numeroaselor naţiuni care au privit America drept o sursă de inspiraţie şi speranţă.
La 4 iulie 2026, mulţi români vor transmite gânduri de apreciere şi cele mai bune urări, conştienţi că naşterea Statelor Unite a pus în mişcare forţe care au schimbat lumea în bine. La 250 de ani, povestea Americii este departe de a se fi încheiat. Cele mai importante capitole ar putea încă să urmeze.
Din perspectiva României, concluzia este limpede: alianţa dintre ţările noastre este puternică, durabilă şi destinată să devină şi mai profundă în anii care vin. Dumnezeu să binecuvânteze America la împlinirea a 250 de ani de existenţă!.
Pîslaru: A existat un plan de rupere a PNL şi de alipire apoi la PSD
Vicepreşedintele PNL Dragoş Pîslaru susţine că a existat un plan premeditat al ruperii PNL, prin atragerea de către PSD a unei grupări liberale care să voteze un nou guvern, iar preşedintele Nicuşor Dan a fost atras în această capcană. Dragoş Pîslaru a declarat, miercuri seară, la Digi 24, că întreaga moţiune de cenzură a plecat de la ideea ruperii PNL şi a trimiterii premierului Ilie Bolojan înapoi la Oradea, dar că aceste calcule politice s-au dovedit a fi greşite. ”Cred că era un plan premeditat mult înainte, în care probabil i s-a spus şi preşedintelui că «rezolvăm noi», atrăgându-l în această capcană”, a explicat Dragoş Pîslaru. El a spus că Adrian Veştea era pregătit pentru acest scenariu. ”Acum, după ce punem elementele de puzzle împreună, cred că se conturează foarte clar că a existat un demers premeditat de rupere a PNL şi de alipire înapoi într-o alianţă cu PSD. Asta a fost, de fapt, calculul politic foarte greşit. Adrian Veştea? Da, cred că a fost în acea treabă”, a declarat Dragoş Pîslaru. El s-a arătat convins că o grupare din PNL a dorit să continue la guvernare cu PSD, dar fără Bolojan şi fără ca reformele să le afecteze interesele. ”Iată că acel calcul s-a demonstrat a fi extrem de nociv. Pe de o parte prost politic, deci dezastruos politic, pe de altă parte, punând România într-o situaţie de instabilitate”, a adăugat Dragoş Pîslaru.
PNL: Hotărârea pronunţată de Tribunal nu poate afecta hotărârile Congresului
PNL a transmis, miercuri seară, că hotărârea judecătorească pronunţată de Tribunalul Bucureşti, prin care a suspendat hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar al PNL referitoare la Congres, inclusiv organizarea şi desfăşurarea Congresului PNL prin care Ilie Bolojan a fost reconfirmat preşedinte, cu o nouă conducere, că nu poate afecta hotărârile Congresului iar conducerea aleasă îşi exercită pe deplin atribuţiile. ”Nu putem să nu observăm că ”bătăliile politice” din partid s-au mutat în justiţie”, mai transmite PNL.
“Această hotărâre judecătorească nu influenţează în mod direct Partidul Naţional Liberal şi realităţile din partid în acest moment deoarece suspendă doar anumite hotărâri. Conducerea aleasă la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 îşi exercită pe deplin atribuţiile, iar hotărârile Congresului şi ale noilor organisme de conducere, alese potrivit Statutului PNL, sunt în vigoare şi trebuie respectate de membrii partidului. Suspendarea produce efecte numai pentru viitor, iar Congresul a avut deja loc”, arată formaţiunea într-un comunicat oficial.
Potrivit PNL, “hotărârea judecătorească pronunţată astăzi nu poate afecta hotărârile adoptate de Congres”. “Nu putem să nu observăm că “bătăliile politice” din partid s-au mutat în justiţie. Brusc în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul Bucureşti a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului Bucureşti, au fost desemnaţi în mod direct de preşedintele acestei instanţe şi numai aceştia pot judeca astfel de cauze. Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secţie nou-înfiinţată are nevoie de avizul CSM”, subliniază PNL.
PNL anunţă că va ataca, pe toate căile legale, Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului Bucureşti.
Tribunalul Bucureşti a suspendat hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar al PNL referitoare la Congres, inclusiv organizarea şi desfăşurarea Congresului PNL prin care Ilie Bolojan a fost reconfirmat preşedinte, cu o nouă conducere. Potrivit unor surse politice, în urma deciziei instanţei, rămân în funcţie prim-vicepreşedinţii şi toată structura de conducere de dinainte de Congresul de duminica trecută. În plus, sunt anulate şi deciziile de schimbare din funcţie a liderilor de filiale.
SRI: Marocan, simpatizant al organizaţiilor teroriste, declarat indezirabil
Un cetăţean marocan care desfăşura activităţi considerate riscuri la adresa securităţii naţionale a fost declarat indezirabil de Curtea de Apel Bucureşti, anunţă Serviciul Român de Informaţii (SRI). El este simpatizant al organizaţiilor teroriste active în Orientul Mijlociu, într-un stadiu avansat al procesului de radicalizare, arată aceeaşi sursă. “La sesizarea Serviciului Român de Informaţii, la 01.07.2026, prin hotărârea nr. 1189, Curtea de Apel Bucureşti a dispus declararea ca persoană indezirabilă pentru România a cetăţeanului marocan H.E.M., pentru o perioadă de 10 ani”, a anunţat, miercuri, SRI, într-un comunicat de presă. Cetăţeanul marocan s-a relocat din Maroc în România în 2023. El a intrat în atenţia SRI la finalul anului 2025, întrucât “derula activităţi care, potrivit cadrului legal în domeniul antiterorism, constituie riscuri la adresa securităţii naţionale”. “H.E.M. este într-un stadiu avansat al procesului de radicalizare, în etapa pre-acţională. Totodată, H.E.M. este simpatizant al organizaţiilor teroriste active în Orientul Mijlociu. Cetăţeanul marocan derulează activităţi de promovare a unor grupări teroriste, respectiv a ideologiei teroriste, acţionând ca factor de radicalizare asupra unor persoane din România”, a arătat sursa citată.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/national/mozaic-Stiri-naTionale-document-oficial-peste-233-km-de-autostrazi-si-drumuri-expres-ar-urma-sa-fie-deschisi-in-2026″]