Sărăcia și lipsa educației părinților, rețeta eșecului la Evaluarea Națională: sute de elevi au luat note…

Aproximativ 21% dintre elevii din România nu au reușit să obțină media 5 la Evaluarea Națională. Majoritatea acestor școlari sunt din mediul rural. Iar printre principalele cauze identificate este lipsa de interes a părinților față de școală și sărăcia lucie din anumite zone ale României. 

Conform datelor statistice, anul acesta, peste 30.000 de elevi români de clasa a VIII-a nu au putut obține nici măcar media 5 la Evaluarea Națională. Pe scurt, aproximativ 21% dintre elevii români nu au făcut față examenului. Cele mai catastrofale rezultate au fost obținute la matematică, acolo unde un sfert dintre elevii români care au terminat opt clase nu au fost în stare să obțină nota 5. De altfel, rezultatele, per ansamblu, sunt mai slabe decât cele de anul trecut. Tot datele oficiale indică faptul că în mediul rural s-a înregistrat cel mai mare procent de elevi care nu au reușit să ia la examen nota 5. De altfel, în mediul rural se află și cele mai mici note, inclusiv note de 1.

Adică, efectiv, elevi care nu au vrut sau nu au putut să scrie nici măcar un cuvânt sau să rezolve un exercițiu corect pe foaia de examen. Care sunt motivele pentru această situație? De ce mulți elevi din mediul rural nu reușesc să obțină cinciul la Evaluarea Națională sau pur și simplu dau foaia goală la examen? Sunt întrebări cu multe răspunsuri, dar, deocamdată, fără soluții concrete la nivel național. Și asta în condițiile în care această situație se perpetuează încă de la introducerea Evaluării Naționale ca sistem de accedere în învățământul liceal, adică din 2003-2004. Am încercat să aflăm câteva răspunsuri într-un județ al contrastelor.

Sute de elevi care nu au fost în stare să obțină nici măcar nota patru

Și aici ne referim la județul Botoșani. Renumit pentru geniile sale, Botoșaniul este un județ al extremelor. Pe de o parte, la Botoșani se formează elite intelectuale și artistice, elevi cu rezultate deosebite, olimpici internaționali, pasionați de cultură și educație. De cealaltă parte, în același județ, se află și elevi care nu reușesc să obțină nici măcar nota doi la Evaluarea Națională. De exemplu, în timp ce la liceele și școlile de prestigiu din județ, fie din municipiul Botoșani, fie din orașele Darabani și Dorohoi, se obțin rezultate foarte bune, la multe școli din mediul rural s-au înregistrat contraperformanțe de pomină.

De exemplu, un elev de la școala din Prisăcani a obținut nota unu pe linie la Evaluarea Națională. Un altul, de la Școala Gimnazială din satul Victoria, comuna Stăuceni, a reușit să adune, la ambele probe, media 1,47. La fel a procedat și un absolvent de opt clase de la Răuseni. Acesta a „performat” mai bine și a obținut 1,62. Și în situația lor sunt sute de elevi din mediul rural din județul Botoșani, care nu au reușit să obțină nici măcar media patru la examen. Adică au luat note cuprinse între 1 și 4.

„80% din părinții elevilor sunt cu opt clase”

Sărăcia este una dintre cauzele identificate mereu de profesori, directori de școală, dar și de inspectorat. De obicei, aceste rezultate dezastruoase sunt obținute de elevii din cătunele mai mici sau din satele cu populație săracă. Acolo unde elevii sunt mai degrabă ocupați cu treburile gospodăriei decât cu școala. Și nu fiindcă cineva ar avea ceva împotriva școlii, ci din rațiuni de supraviețuire. „Dom’ne, cum dă colțul la iarbă, copiii au treabă. Cine să-i ajute pe părinți? Nu au bani, le este greu și toți muncesc cot la cot. Unii la căprițe, alții la pământ, alții cu vândutul. Cum pot”, mărturisește un sătean din Mănăstireni, județul Botoșani.

Este de notorietate, la Botoșani, mărturia unei directoare de la școala din comuna Ungureni, care, acum câțiva ani, spunea că un elev a adormit cu capul pe bancă la proba de matematică a Evaluării Naționale. Întrebat ce s-a întâmplat, elevul a mărturisit că a fost nevoit să se trezească la ora 4 dimineața ca să adape animalele. Sărăcia merge însă mână în mână și cu alți factori, printre care nivelul scăzut de educație al părinților din mediul rural. Aceștia înșiși nu-și pot ajuta copiii la lecții și nici nu sunt foarte interesați de un parcurs intelectual superior al acestora, preferând ca ei să învețe mai degrabă o meserie.

Admiterea la liceu. Peste 3.400 de candidați au rămas nerepartizați. Când are loc etapa a doua

„La noi, în mediul rural, cam 80% din părinții elevilor sunt cu opt clase, adică provin din medii defavorizate, dezavantajate. Cam asta ar fi situația. Problemele socio-economice sunt pe primul loc”, precizează Irina Arhip, director și profesor de matematică la Școala din Românești.

La toate acestea se adaugă și faptul că mulți părinți sunt plecați în străinătate, iar copiii rămân în grija bunicilor, care nici nu-i pot ajuta la lecții, dar, în bună parte, nici nu le pot supraveghea parcursul școlar.

„Factorii sunt multipli. Pe de o parte, și implicarea părinților contează, pentru că parteneriatul școală-familie trebuie să funcționeze. Avem și un nivel scăzut de educație al părinților, dar și un fenomen de migrație a părinților. Noi avem aici mulți elevi care au părinți în străinătate și sunt lăsați în grija bunicilor sau a altor persoane din familie”, adaugă Irina Arhip.

„Fie avem vârfuri, fie avem copii sub nota 5”

De altfel, situația Școlii din Românești reflectă o realitate la nivel general a învățământului din mediul rural din țara noastră. Adică școala din Românești are și destui elevi foarte silitori, cu rezultate deosebite, inclusiv copii care ajung la licee de elită din Botoșani și Iași. Dar și mulți elevi care nu reușesc să adune de un 5.

„Și de la an la an observăm că au dispărut acei copii de mijloc. Fie avem vârfuri, copii cu note mari, fie avem copii sub 5. Adică copii de mijloc, de șapte-opt, nu prea mai sunt. În plus, de la an la an este o descreștere a notelor și a procentului celor care obțin media 5”, adaugă Irina Arhip.

O altă problemă este sistemul de Evaluare Națională, care nu ar mai oferi motivație copiilor. Adică toți intră undeva, indiferent de nota obținută. „Le lipsește și motivația, pentru că, indiferent de notă, ei merg la un liceu sau la o școală profesională. Și atunci apare întrebarea aceea: de ce?”, conchide directoarea de la Școala din Românești.

De altfel, profesorii de la școlile din mediul rural spun că, în aceste condiții, se descurcă foarte greu. Mai ales când încearcă să motiveze elevi care luptă zi de zi cu sărăcia și lipsurile, dar și cu părinți care, la rândul lor, nu s-au ținut de școală, din motive diferite. Cel mai greu este cu acei părinți care nu înțeleg importanța școlii liceale în viața copiilor. În general, mulți preferă să împlinească 16 ani pentru a pleca la muncă în străinătate.

„Este vorba despre mentalitatea părinților, care nu consideră educația ca fiind prioritară pentru copii, considerând că nu este o perspectivă de viitor pentru aceștia. Copiii ajung în clasa a VII-a și a VIII-a și atunci se petrece fenomenul de abandon. Pleacă din localitate cu unul dintre părinți și noi încercăm, îi reînscriem, dar nu reușim să-i readucem la școală”, preciza un profesor de la Școala din Hudești, implicată într-un proiect PNRAS de reducere a abandonului școlar.

Rezultate Evaluare Națională 2026. În ce județe s-au obținut mediile de 10. Sunt cele mai puține din 2011 încoace

„Cum ajung copiii ăștia în clasa a VIII-a?”

Un botoșănean din sistemul educațional, bun cunoscător al realităților, dar care a dorit să-și păstreze anonimatul, a precizat că o problemă este și modul în care acești elevi de nota 1 și nota 2 ajung să susțină Evaluarea Națională. Adică, cum reușesc să treacă prin școală ca „rața prin apă”.

„Cum ajunge un elev care nu știe să scrie bine și nici măcar să socotească în clasa a VIII-a? Și aici o problemă este a profesorilor și a școlilor. De ce îi trec clasa pe toți acești elevi? De ce nu îi includ, în momentul în care au observat că nu învață nimic, în programe remediale, în ceva care să-i poată redresa? Să obțină măcar un cinci curat la Evaluarea Națională. Nimeni nu-și bate capul și îi trec din milă. Și ajung aici, la Evaluarea Națională, cu 1 și 2. Și ne minunăm”, spune un specialist în educație botoșănean.

De cealaltă parte, sunt profesori care spun că, orice le-ar face, sunt elevi care nu învață. Fie provin din familii foarte sărace sau dezorganizate, fie din familii cu părinți plecați în străinătate.

Șefii de la Inspectoratul Școlar Botoșani spun că vor să implementeze deja ore remediale la școlile de la țară.

„Așa cum am văzut, mediul rural este cel care suferă cel mai mult și acolo trebuie neapărat să găsim soluții. Și eu zic că acolo trebuie implementate activități remediale, aproape în fiecare unitate de învățământ, pentru a ajuta acești copii. Mai ales că acolo sunt note de doi și trei”, precizează inspectorul școlar general Bogdan Suruciuc.