[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-economia-a-batut-pasul-pe-loc/mediaPool/ushvPzy.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia a bătut pasul pe loc
|
Produsul Intern Brut în trimestrul I 2026 s-a menţinut nemodificat în termeni reali, comparativ cu trimestrul IV 2025, şi s-a redus cu 1,2% pe seria brută, faţă de acelaşi trimestru din anul 2025
Produsul intern brut în trimestrul I 2026 s-a menţinut nemodificat în termeni reali, comparativ cu trimestrul IV 2025, şi s-a redus cu 1,2% pe seria brută, respectiv cu 1,1% pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, anunţă, joi, Institutul Naţional de Statistică (INS). Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut (PIB) trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2026, nefiind înregistrate diferenţe în ratele de creştere faţă de varianta publicată în data de 5 iunie 2026. Datele INS arată că în trimestrul I 2026 PIB-ul s-a menţinut nemodificat în termeni reali, faţă de trimestrul IV 2025. PIB-ul – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499738,1 milioane lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, s-a redus cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025. Produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405907,7 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,2% faţă de trimestrul I 2025. INS precizează că faţă de varianta provizorie, atât dinamica PIB cât şi cea a valorii adăugate brute nu s-au modificat. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări. Astfel, agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%), arată INS. Industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%). În acelaşi timp, construcţiile au raportat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (Â0,4%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (107,9%), în timp ce comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%). INS mai arată că informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (95,9%). Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%). Pe de altă parte, tranzacţiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,1%). Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu Â0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%). Administraţia publică şi apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învăţământul, sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%), în condiţiile în care volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,7%).
Chisăliță: România începe să fie privită de NATO ca posibil centru logistic
l ‘Invazia Rusiei în Ucraina nu a modificat doar arhitectura de securitate a Europei, ci și modul în care NATO își redefinește prioritățile logistice”, crede președintele Asociației Energia Inteligentă
NATO analizează extinderea sistemului său de conducte către flancul estic, iar România începe să fie privită nu doar ca stat de frontieră, ci ca un posibil centru logistic pentru întreaga regiune a Mării Negre, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată joi. ‘Invazia Rusiei în Ucraina nu a modificat doar arhitectura de securitate a Europei, ci și modul în care NATO își redefinește prioritățile logistice. În ultimele trei decenii, accentul Alianței s-a concentrat pe interoperabilitatea armatelor, tehnologia militară și mobilitatea rapidă a trupelor. Astăzi, însă, planificatorii militari redescoperă o lecție veche de când există războaiele moderne: fără combustibil, nici cele mai performante tancuri, avioane sau nave nu valorează mare lucru. Logistica a redevenit coloana vertebrală a puterii militare’, scrie specialistul în energie. El spune că experiența războiului din Ucraina a demonstrat că transportul combustibilului cu cisterne rutiere sau feroviare este vulnerabil, costisitor și greu de susținut în cazul unui conflict de mare intensitate și, astfel, conductele petroliere dedicate produselor rafinate redevin astfel infrastructuri de importanță strategică. ‘Puțini europeni cunosc existența NATO Pipeline System (NPS), deși acesta reprezintă una dintre cele mai importante infrastructuri logistice ale Alianței. Sistemul nu transportă țiței brut, ci combustibili rafinați – kerosen pentru aviație, motorină și benzină – necesari funcționării bazelor aeriene, unităților terestre și operațiunilor militare. Cea mai importantă componentă este Central Europe Pipeline System (CEPS), care traversează Europa Occidentală și conectează rafinării, porturi maritime, depozite strategice și baze aeriene. Rețeaua însumează aproximativ 5.300 km de conducte și deservește zeci de facilități logistice’, subliniază Chisăliță. Potrivit acestuia, la nivelul NATO Pipeline System, infrastructura depășește 10.000 km de conducte și aproximativ patru milioane de metri cubi de capacități de stocare. ‘Nu este doar un sistem de transport. Este o infrastructură concepută pentru a permite desfășurarea rapidă și susținerea pe termen lung a operațiunilor militare’, menționează specialistul. El adaugă că, până în 2022, centrul de greutate al sistemului logistic al NATO era situat în Europa Occidentală, dar, în prezent, amenințările s-au mutat. Flancul estic – de la Marea Baltică până la Marea Neagră – găzduiește cea mai mare concentrare de trupe aliate din ultimele decenii. În Polonia, România și statele baltice au fost create noi grupuri de luptă, iar baza aeriană Mihail Kogălniceanu este în curs de extindere pentru a deveni una dintre cele mai importante facilități NATO din Europa de Est. ‘Toate aceste baze au nevoie de un lucru aparent banal, alimentare continuă și sigură cu combustibil. În prezent, mare parte din această logistică se bazează pe transport rutier, feroviar și naval. În timp de pace, acest lucru este suficient. În cazul unui conflict major, însă, vulnerabilitatea acestor mijloace de transport devine evidentă. De aici apare necesitatea extinderii rețelei de conducte către est’, explică specialistul. El a menționat, în context, că România moștenește o infrastructură ‘construită pentru un alt război’. Paradoxal, unul dintre avantajele României provine chiar din perioada comunistă. În anii Războiului Rece, România a construit un sistem complex de transport al țițeiului și produselor petroliere. Acesta deservea atât economia națională, cât și necesitățile armatei.
O nouă tentativă de fraudă. Escrocii de folosesc de amenzile de circulație
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unor tentative de fraudă online sub pretextul unor amenzi de circulație false. ‘Atenție la fraudele online cu ‘amenzi de circulație’ false! Cum funcționează această tentativă de fraudă? Potențialele victime primesc un SMS care pretinde că provine de la platforma Ghiseul.ro sau de la o autoritate oficială și care informează despre o presupusă amendă restantă. Mesajul include un link către o pagină frauduloasă care imită aspectul unei platforme reale’, arată DNSC într-o postare pe propria pagină de Facebook. Potrivit sursei citate, odată accesat link-ul, utilizatorului i se solicită introducerea numărului de înmatriculare al vehiculului. Ulterior, pagina afișează faptul că a fost ‘identificată’ o amendă asociată acelui număr și solicită achitarea rapidă a unei sume, de exemplu 712 lei. ‘În realitate, scopul atacatorilor este colectarea datelor personale și financiare ale utilizatorilor. Introducerea datelor bancare pe aceste pagini poate duce la compromiterea conturilor și la pierderi financiare’, transmit specialiștii DNSC. Printre indicii tentativei de fraudă se numără: domenii suspecte sau fără legătură cu instituția oficială, formulări alarmante și presiune privind termenul-limită: ‘Perioadă de grație de 48 de ore pentru achitare’, ‘Sancțiune administrativă suplimentară de 3.000 RON în caz de neplată’; solicitarea accesării urgente a unui link; instrucțiuni neobișnuite precum ‘vă rugăm să răspundeți cu ‘1’ și să redeschideți mesajul pentru a accesa site-ul oficial’. În acest context, experții în securitate cibernetică transmit utilizatorilor o serie de recomandări. ‘Nu accesa link-uri suspecte primite prin astfel de mesaje; verifică informațiile exclusiv pe site-urile oficiale ale instituțiilor; nu introduce date personale sau bancare în pagini suspecte; raportează tentativele de fraudă la 1911 sau prin Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică: pnrisc.dnsc.ro; pentru protecție suplimentară, instalează extensia DNSC Blacklist Protection: un scut invizibil care te avertizează atunci când accesezi domenii periculoase sau frauduloase’, au mai transmis specialiștii DNSC pe rețeaua de socializare.
Santorini înregistrează o scădere semnificativă a numărului de turişti străini
Santorini înregistrează semne clare ale unei scăderi a numărului de turişti, potrivit datelor prezentate de preşedintele Asociaţiei Hotelierilor din Santorini, Antonis Pagonis, informează ekathimerini.com. Numărul total al sosirilor turiştilor din străinătate pe insulă a scăzut cu 25% în luna mai, comparativ cu mai 2024, şi cu 20% în iunie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Acesta a adăugat că diminuarea rezervărilor hoteliere este şi mai accentuată. Comparaţia este făcută cu anul 2024, deoarece 2025 a fost afectat de activitatea seismică şi nu poate fi folosit ca termen de referinţă. Scăderea vine în contextul în care hotelierii din Santorini sunt implicaţi într-un litigiu cu platforma Trivago, pe care o acuză că prezintă în mod eronat insula şi îi încurajează pe utilizatori să viziteze insula Milos, aflată în apropiere, în locul Santorini. notează ekathimerini.com.
ANCOM: Peste 90% dintre telefoanele mobile din România permit localizarea rapidă
Peste 90% dintre telefoanele mobile active în România sunt echipate cu tehnologii care permit transmiterea rapidă și mai precisă a localizării către serviciul de urgență 112, arată primul studiu realizat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) privind capabilitățile tehnice ale terminalelor utilizate în rețelele mobile din România. Rezultatele cercetării publicate miercuri evidențiază că,la sfârșitul anului 2025, nouă din zece telefoane active suportau tehnologiile 4G, VoLTE și GNSS, iar aproape 50% erau compatibile cu 5G. De asemenea, circa 90% dintre terminalele mobile dispuneau de funcționalitatea AML. GNSS și AML permit determinarea mai precisă a poziției apelantului, în timp ce VoLTE accelerează transmiterea informațiilor de localizare către serviciile de urgență. La ora actuală, ANCOM stabilește condițiile tehnice și economice pentru realizarea comunicațiilor către Sistemul național unic pentru apeluri de urgență (SNUAU) și condițiile tehnice privind transmiterea informațiilor de identificare și localizare a apelanților. ‘Monitorizarea evoluției terminalelor mobile contribuie la asigurarea condițiilor tehnice optime de transmitere a informațiilor de localizare a apelurilor de urgență. Începând cu anul 2024, furnizorii de rețele publice mobile de comunicații electronice transmit către ANCOM, de două ori pe an, date statistice privind terminalele conectate la rețea și capabilitățile acestora, precum sistemul de operare și capabilități de tip VoLTE, 4G, 5G și GNSS’, se arată într-un comunicat de presă al arbitrului pieței locale de telecomunicații.
Blue Origin, compania lui Bezos, este evaluată la 130 de miliarde de dolari
Blue Origin, compania spaţială fondată de Jeff Bezos, intenţionează să atragă aproximativ 10 miliarde de dolari în prima sa rundă de finanţare din partea investitorilor externi, tranzacţie care va evalua compania la aproximativ 130 de miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de CNBC. Jeff Bezos ar urma să investească personal 2 miliarde de dolari în această rundă, în timp ce fondul de investiţii Coatue Management este pregătit să contribuie cu aproximativ 4 miliarde de dolari. Restul de 4 miliarde de dolari a atras deja un interes puternic din partea mai multor investitori importanţi. Runda de finanţare vine la scurt timp după listarea spectaculoasă la bursă a SpaceX, compania lui Elon Musk, care a atras aproape 86 de miliarde de dolari şi a fost evaluată la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, cea mai mare ofertă publică iniţială din istorie. În luna mai, Jeff Bezos declara pentru CNBC că Blue Origin analizează posibilitatea atragerii de capital extern, apreciind că momentul este potrivit pentru a aduce noi investitori în companie.
UE dă în judecată Ungaria din cauza plafonării adaosului la alimente
Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva Ungariei, solicitând eliminarea plafonului impus asupra adaosului comercial la produsele alimentare şi articolele de drogherie, măsură care afectează în principal marile lanţuri de retail cu capital străin, transmite Reuters. Guvernul ungar anunţase încă de anul trecut că este pregătit să conteste poziţia Bruxelles-ului în această dispută. Măsura vizează limitarea la 10% a adaosului comercial pentru 30 de produse alimentare de bază, plafon introdus în martie 2025 pentru combaterea inflaţiei. De atunci, autorităţile de la Budapesta au prelungit în repetate rânduri aplicarea măsurii şi au extins lista produselor vizate, iar în luna mai au decis transformarea acesteia într-o reglementare permanentă. Comisia Europeană susţine că argumentele Guvernului ungar sunt eronate.
OpenAI lansează GPT-Live, o nouă generaţie de modele vocale AI
OpenAI a lansat miercuri GPT-Live, o nouă familie de modele de inteligenţă artificială capabile să asculte şi să vorbească simultan, în timp real, oferind conversaţii mult mai naturale decât sistemele vocale tradiţionale, transmite Reuters. Compania, care se pregăteşte pentru listarea la bursă, a anunţat că va pune la dispoziţia utilizatorilor din întreaga lume două versiuni ale noii tehnologii: GPT-Live-1 şi GPT-Live-1 mini. Noua familie de modele permite desfăşurarea dialogurilor fără pauzele specifice asistenţilor vocali actuali, AI-ul putând asculta utilizatorul şi răspunde în acelaşi timp. În luna mai, OpenAI lansase deja trei modele audio dedicate platformei sale pentru dezvoltatori, cu scopul de a crea agenţi software bazaţi pe voce, capabili să poarte conversaţii mai naturale şi să îndeplinească sarcini în timp real.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Alecsia Miriam Vîlcu, absolventa CNU Focșani cu media 10 la BAC 2026:„Un rezultat foarte bun înseamnă consecvență”
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-economia-a-batut-pasul-pe-loc”]