[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-activele-financiare-ale-administratiilor-publice-au-crescut-la-302-din-pib/mediaPool/unLg5OM.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Activele financiare ale administrațiilor publice au crescut la 30,2% din PIB
|
Stocul disponibilităților de natura numerarului și depozitelor în termeni relativi a crescut cu doar 0,8 puncte procentuale
Activele financiare ale administrațiilor publice au crescut cu 4,6 puncte procentuale în primul trimestru din 2026, comparativ cu perioada similară a anului anterior, ajungând la 30,2% din PIB, conform datelor publicate de Banca Națională a României. Potrivit sursei citate, dinamica indicatorului a fost determinată, în principal, de creșterea stocului participațiilor și acțiunilor/unităților fondurilor de investiții, cu 2,8 puncte procentuale, până la nivelul de 12,8% din PIB datorită, în principal, evoluției acțiunilor cotate pe Bursa de Valori București, urmată de alte conturi de primit (taxe, impozite, contribuții sociale, creanțe comerciale, sume datorate de agenții economici autorităților publice și creanțe externe), în creștere cu un punct procentual, până la nivelul de 7,8% din PIB. Stocul disponibilităților de natura numerarului și depozitelor în termeni relativi a crescut cu 0,8 puncte procentuale, atingând un nivel de 7,2% din PIB. Stocul creditelor acordate de administrațiile publice a crescut cu 0,1 puncte procentuale până la nivelul de 2,3% din PIB. Angajamentele financiare ale administrațiilor publice, exprimate ca pondere în PIB, au urcat cu 6,1 puncte procentuale, ajungând la 66% la finele trimestrului I 2026. ‘Această evoluție a fost determinată în principal de majorarea stocului titlurilor de natura datoriei (Â4,2 puncte procentuale în perioada analizată), până la 45% din PIB, ca urmare a emisiunilor de obligațiuni lansate de Ministerul Finanțelor pe piața internă (titluri de stat de tip benchmark și certificate de trezorerie în valoare de 33,3 miliarde lei) și externă (euroobligațiuni în valoare de 3 miliarde euro și 2 miliarde dolari), în vederea finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei guvernamentale’, precizează BNR. Stocul creditelor guvernamentale angajate a înregistrat o majorare cu 26,8%, față de trimestrul I 2025, pe seama emisiunilor de titluri de stat destinate populației din cadrul programului Tezaur. În termeni relativi, indicatorul a crescut cu 1,6 puncte procentuale, până la nivelul de 10,2% din PIB. Alte conturi de plătit au consemnat un nivel de 9,7% din PIB pe seama înregistrării fondurilor externe nerambursabile. Sectorul administrațiilor publice a înregistrat un necesar net de finanțare de 1,1% din PIB în trimestrul I 2026, comparativ cu 2,2% din PIB în trimestrul I 2025, mai menționează BNR. Administrația centrală a consemnat un necesar net de finanțare de 1,4% din PIB în primele trei luni din 2026, (comparativ cu 2,4% din PIB în T1 2025), în timp ce administrațiile locale au înregistrat o capacitate de finanțare de 0,1% din PIB (0,3% din PIB în T1 2025). Administrațiile de securitate socială au avut o capacitate de finanțare de 0,3% (necesarul net de finanțare de 0,1% din PIB în trimestrul I 2025).
România devine stat fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență
România va deveni stat fondator al noii Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), instituție financiară internațională dedicată finanțării proiectelor din domeniile apărării, infrastructurii critice și rezilienței, iar Bucureștiul va găzdui biroul regional al băncii pentru flancul sudic, a anunțat miercuri Ministerul Finanțelor. ‘România nu intră în acest proiect ca simplu participant, ci ca stat fondator care a contribuit la construcția noii instituții încă de la început. Securitatea României și securitatea aliată nu mai pot fi privite doar prin prisma planificării militare; ele au nevoie de finanțare predictibilă, capital mobilizat inteligent, infrastructură strategică și industrie capabilă să livreze. Apărarea colectivă are nevoie de capital colectiv. Prin DSRB, deschidem o nouă sursă de finanțare pentru proiectele strategice ale României și pentru companiile românești din domenii cu valoare adăugată ridicată – apărare, infrastructură critică, energie, securitate cibernetică și tehnologii emergente. Faptul că Bucureștiul va găzdui biroul regional al băncii reprezintă o recunoaștere a rolului României la Marea Neagră și pe Flancul Estic și, în același timp, o oportunitate concretă de a transforma această poziționare strategică în proiecte, investiții și dezvoltare economică’, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, în comunicat. Conform sursei citate, Bucureștiul va găzdui biroul regional al Defense, Security and Resilience Bank (DSRB) pentru flancul de sud, în urma negocierilor purtate între statele fondatoare. Decizia consolidează rolul României în noua arhitectură financiară dedicată securității europene și rezilienței regionale și oferă țării noastre o poziție relevantă în dezvoltarea viitoare a noii instituții financiare internaționale. Ministerul Finanțelor menționează că a participat, încă din fazele incipiente ale proiectului, la definirea arhitecturii instituționale și a modelului de guvernanță al DSRB, susținând crearea unei instituții credibile pentru investitorii internaționali, capabile să mobilizeze capital public și privat pentru investiții strategice în apărare, infrastructură critică și reziliență. Prin statutul de stat fondator, România va avea acces la un nou instrument financiar internațional și la mecanismele de decizie prin care vor fi orientate finanțările către proiecte relevante pentru securitatea regională, infrastructura critică și dezvoltarea industriei de apărare. MF precizează că DSRB completează arhitectura financiară internațională existentă printr-un mecanism dedicat mobilizării capitalului public și privat pentru investiții strategice în domenii în care nevoile de finanțare sunt în creștere. Instituția nu înlocuiește mecanismele actuale de finanțare, ci le completează prin capacitatea de a atrage resurse suplimentare și de a accelera investițiile în apărare, securitate și reziliență. Pentru România, noua bancă deschide oportunități de finanțare pentru proiecte strategice și pentru companiile românești, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria de apărare și din sectoarele conexe. În funcție de instrumentele financiare dezvoltate de bancă, acestea vor putea beneficia de împrumuturi, garanții și investiții de capital destinate extinderii capacităților de producție, inovării, tehnologiilor emergente și integrării în lanțurile internaționale de aprovizionare.
România riscă să piardă definitiv 8,7 miliarde de euro din PNRR
România mai are la dispoziție puțin peste o lună pentru a îndeplini condițiile necesare accesării ultimelor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar în joc se află 8,7 miliarde de euro, care riscă să fie pierdute definitiv, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. ”Planul Național de Redresare și Reziliență a fost promovat inițial ca proiectul de țară care va moderniza structural România, aducând miliarde de euro pentru spitale, autostrăzi și reforme profunde. Astăzi, privind lucid cifrele și realitatea din teren, devine evident că acest program reprezintă un eșec major din punct de vedere investițional. Este imaginea unui program mamut construit fără o viziune pe termen lung, lipsit de studii de impact fundamentate și blocat într-un hățiș de neputință administrativă și instabilitate politică. Inițial, la momentul lansării, i-am spus Planul Național de Reforme Probabile. Între timp a devenit Planul Național de Reforme Ratate. Ne aflăm în plină linie dreaptă, cu 95% din perioada de implementare a programului deja scursă, iar bilanțul este unul sumbru”, a menționat Negrescu. Potrivit acestuia, România a reușit să încaseze doar 61% din fonduri raportat la sumele recalculate și ‘un catastrofal 44% dacă ne raportăm la valoarea inițială, ambițioasă, a programului, de 29 miliarde euro’. ”Gradul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor oglindește fidel rata precară de încasare, demonstrând că aparatul bugetar a fost complet depășit de complexitatea cerințelor. Mai avem doar o lună și câteva zile până la termenul-limită absolut de la finalul lunii august 2026. În joc mai sunt 8,7 miliarde de euro, o sumă uriașă pe care riscăm să o pierdem definitiv din cauza indolenței”, a adăugat Negrescu. Potrivit consultantului, România a încasat 13 miliarde de euro, dar ”factura incompetenței este deja uriașă”. ”Am pierdut deja 500 de milioane de euro din Cererea de plată numărul trei și am fost supuși unei amputări masive de 7 miliarde de euro la renegocierea din 2025, decontând direct întârzierile cronice acumulate de guvernele anterioare. Rădăcina acestui eșec nu stă doar în execuția defectuoasă, ci în însăși fundația PNRR. Programul a fost pus pe hârtie în grabă, fiind mai degrabă o listă de cumpărături și o sumă de dorințe birocratice decât un plan strategic. Un fel de șaorma cu de toate din punct de vedere investițional”, a mai scris consultantul economic.
Veniturile fotbalului european depăşesc 40 de miliarde de euro
Fotbalul european a depăşit pentru prima dată pragul de 40 de miliarde de euro în ceea ce priveşte veniturile, în sezonul 2024-25, însă creşterea dă semne de încetinire, a comunicat Deloitte în raportul său anual privind finanţele fotbalului, relatează Reuters. Fotbalul de pe întreg continentul a generat 40,2 miliarde de euro în sezonul care s-a încheiat la jumătatea anului 2025, în creştere faţă de cele 38 de miliarde de euro înregistrate în anul precedent. Cele “Cinci Mari” ligi europene – Premier League, Bundesliga, LaLiga, Serie A şi Ligue 1 – au generat 21,6 miliarde de euro din această sumă. Însă analiştii de la Deloitte au afirmat că adăugarea unui număr şi mai mare de meciuri într-un calendar deja aglomerat s-ar putea să nu fie soluţia, având în vedere că veniturile totale ale cluburilor se vor stabiliza sau chiar vor scădea în sezoanele 2025-26 şi 2026-27. “Extinderea competiţiilor UEFA şi FIFA a adus beneficii financiare ligilor «Big Five» din Europa, dar fotbalul nu se poate baza doar pe adăugarea de conţinut suplimentar pentru a asigura o creştere durabilă”, a declarat Tim Bridge, partener principal în cadrul Deloitte Sports Business Group. “O piaţă din ce în ce mai saturată ar putea să nu fie benefică nici pentru jucători, nici pentru suporteri, mai ales dacă afectează spectacolul de pe teren. Această abordare, în lipsa unei viziuni comune a tuturor deţinătorilor de drepturi, riscă să pună câştigul pe termen scurt înaintea prosperităţii pe termen lung.” Premier League a rămas cea mai profitabilă divizie de top din Europa, cluburile generând venituri de 6,8 miliarde de lire sterline (9,1 miliarde de dolari) – o creştere de 8% care, conform previziunilor, le va permite să depăşească pragul de 7 miliarde de lire sterline în sezonul 2025-2026. “Veniturile au fost stimulate de creşterea numărului de cluburi care au ajuns în fazele finale ale competiţiilor europene, de majorarea preţurilor biletelor şi de creşterea capacităţii stadioanelor”, a scris Deloitte. Cu toate acestea, situaţia financiară a fost mixtă. Pierderile înainte de impozitare au crescut de la 135 de milioane de lire sterline la 948 de milioane de lire sterline, ca urmare a cheltuielilor mari cu transferurile şi a lipsei vânzărilor profitabile de jucători, care amortizaseră rezultatele din anul precedent. În celelalte ligi de top din Europa, Bundesliga a depăşit pentru prima dată pragul de 4 miliarde de euro, cu o creştere de 12%, în timp ce LaLiga a înregistrat venituri de 4,1 miliarde de euro – Real Madrid şi Barcelona reprezentând 52% din veniturile totale ale cluburilor. Serie A a înregistrat o creştere modestă de 4%, ajungând la 3 miliarde de euro, iar Ligue 1 a scăzut cu 15%, la 2,2 miliarde de euro, pe fondul unei scăderi a veniturilor comerciale cu 0,4 miliarde de euro. Cluburile din Championship, liga a doua a Angliei, au înregistrat prima scădere a veniturilor de la începutul pandemiei de COVID. Veniturile totale au scăzut cu 2%, ajungând la 942 de milioane de lire sterline, în timp ce pierderile înainte de impozitare au crescut cu 12%, ajungând la 355 de milioane de lire sterline, doar trei cluburi reuşind să înregistreze profit.
Toyota investeşte 3,6 miliarde de dolari pentru a muta producţia pickupului Tacoma
Toyota Motor va investi 3,6 miliarde de dolari pentru a transfera producţia modelului pickup Tacoma din Mexic la fabrica sa din San Antonio, Texas, într-un proiect care va crea aproximativ 2.000 de locuri de muncă şi va extinde semnificativ capacitatea de producţie din Statele Unite, transmite CNBC. Compania a anunţat că investiţia va permite construirea unei a doua linii de asamblare şi aproape dublarea suprafeţei uzinei până în 2030. Capacitatea anuală de producţie va creşte de la aproximativ 200.000 la 350.000 de vehicule. Decizia face parte din planul Toyota de a investi în Statele Unite cu până la 10 miliarde de dolari mai mult decât estimase anterior până în 2030. Anunţul vine la mai puţin de o săptămână după ce administraţia Trump a confirmat că nu va prelungi acordul comercial trilateral cu Canada şi Mexic, urmând să îl supună unor evaluări anuale. Toyota a precizat că îşi va menţine operaţiunile din Mexic, iar transferul producţiei Tacoma de la uzina din Tijuana către Texas se va desfăşura treptat în următorii patru ani. În acelaşi timp, compania va continua să producă modelul Tacoma şi la fabrica sa din Guanajuato, Mexic. ”Această investiţie extinde capacitatea noastră de producţie şi completează reţeaua de fabricaţie din America de Nord”, a transmis compania. Mutarea reprezintă o schimbare de strategie, după ce, în urmă cu peste şase ani, Toyota anunţase că va transfera producţia Tacoma din Texas către uzina din Guanajuato. Fabrica din San Antonio produce în prezent pickup-ul Toyota Tundra, inclusiv versiunea hibridă, precum şi SUV-ul hibrid Toyota Sequoia. Compania investeşte, de asemenea, 531 de milioane de dolari într-o nouă fabrică de punţi spate amplasată în acelaşi complex industrial. Directorul general al Toyota Motor North America, Ted Ogawa, a declarat că extinderea reflectă încrederea companiei în piaţa nord-americană şi în potenţialul pe termen lung al industriei americane.
Meta lansează primul model AI care generează imagini
Meta continuă înlocuirea vechilor modele lingvistice Llama cu noua serie Muse, iar cel mai nou pas este lansarea Muse Image, un model ce poate fi folosit pentru a genera imagini. Dezvoltat de Superintelligence Labs, Muse Image permite utilizatorilor să genereze imagini pe baza comenzilor scrise. Modelul foloseşte raţionament pentru a înţelege mai bine comenzile şi poate realiza căutări online pentru context. Noul model va fi disponibil în aplicaţia Meta AI şi pe toate platformele sociale ale companiei, de la Facebook şi Instagram la WhatsApp. În cadrul acestora, generarea poate porni şi de la imaginile altor utilizatori – o decizie care deja a stârnit nemulţumiri. Utilizatorii Instagram, de exemplu, vor trebui să caute şi să bifeze o opţiune specială prin care să blocheze folosirea propriilor fotografii de AI-ul Meta. Compania spune că imaginile generate cu Muse Image includ un sistem invizibil de marcare, numit Content Seal, pentru a identifica cu uşurinţă imaginile artificiale. În plus, Meta a creat o aplicaţie web unde se poate verifica dacă o imagine a fost realizată sau nu cu Muse Image.
Profit record pentru Samsung
Acţiunile Samsung Electronics au scăzut cu aproape 7% marţi, în ciuda unui profit trimestrial preliminar record, investitorii fiind îngrijoraţi de ritmul investiţiilor în infrastructura pentru inteligenţă artificială şi de perspectivele cererii pentru cipuri de memorie, transmite CNBC. Compania a raportat un profit operaţional preliminar de 89.400 de miliarde de woni (58,4 miliarde de dolari) în trimestrul aprilie–iunie, faţă de 57.200 de miliarde de woni în trimestrul anterior. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, profitul este estimat să fi crescut cu peste 1.800%. Veniturile au ajuns la 171.000 de miliarde de woni, în creştere faţă de 133.900 de miliarde în trimestrul precedent şi de peste două ori mai mari decât în perioada similară din 2025. Cu toate acestea, piaţa a reacţionat negativ. Potrivit analiştilor, investitorii anticipaseră de luni de zile rezultate excepţionale, astfel că publicarea cifrelor nu a mai reprezentat o surpriză suficient de mare pentru a susţine preţul acţiunilor. În plus, apar tot mai multe semne de întrebare privind sustenabilitatea ritmului investiţiilor în infrastructura AI, care a alimentat până acum creşterea puternică a preţurilor memoriilor.
Franţa riscă să rateze ţinta de deficit bugetar în 2026
Franţa riscă să nu îşi atingă obiectivul privind reducerea deficitului bugetar în acest an, pe fondul încetinirii economiei, iar guvernul ar putea fi nevoit să adopte noi măsuri de economisire, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Roland Lescure. Transmite Reuters. Într-o informare prezentată Parlamentului privind situaţia finanţelor publice, Lescure a redus prognoza de creştere economică pentru 2026 de la 0,9% la 0,7%, invocând debutul slab al anului şi efectele războiului cu Iranul. Ritmul mai lent al creşterii economice afectează încasările din taxe şi impozite, în timp ce guvernul a fost nevoit să acorde sprijin unor sectoare afectate de majorarea costurilor cu energia. “Este clar că obiectivul unui deficit bugetar de 5% din produsul intern brut este acum dificil de atins. Vom face tot posibilul pentru a ne apropia cât mai mult de această ţintă”, a declarat Lescure. La rândul său, ministrul Bugetului, David Amiel, a precizat că va fi nevoie de reduceri sau îngheţări suplimentare ale cheltuielilor în valoare de 3 miliarde de euro, pe lângă cele 6 miliarde de euro economisite deja prin măsuri de urgenţă.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-activele-financiare-ale-administratiilor-publice-au-crescut-la-302-din-pib”]