[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-economice-profesorul-paun-consiliul-concurentei-are-un-dosar-extrem-de-slab-in-cazul-robor/mediaPool/uSe1B7T.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Profesorul Păun: Consiliul Concurenței are un dosar extrem de slab în cazul ROBOR
|
„în România, din păcate, astăzi asistăm la un război care este fundamentat pe această teză a populismului”, arată Păun
Consiliul Concurenței amendează o piață și are în spate ‘un dosar extrem de slab’, a declarat joi profesorul ASE Cristian Păun, în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre ROBOR și politica monetară. El a afirmat că disputa actuală trebuie privită în contextul unui fenomen mai larg, nu doar prin prisma investigației asupra sectorului bancar. ‘Legat de situația pe care o vedem astăzi, eu aș începe cu o definiție scurtă a populismului și aș spune în felul următor: populismul este această situație în care niște politicieni extrag din pălărie o categorie și o contrapun poporului. Poporul este suveran, este atotștiutor, este bun și categoria aia e ticăloasă, e nasoală și așa mai departe. În România, din păcate, astăzi asistăm la un război care este fundamentat pe această teză a populismului și care scoate din pălărie, frecvent, tot felul de categorii. De la bănci, multinaționale, retaileri, verzi, albaștri, gay, păgâni, adică necredincioși, și toți sunt puși în fața poporului, aduși în piața publică și luați la bâte. Din păcate, problema aceasta a populismului a infestat și, întotdeauna se întâmplă așa pentru că vulnerabilizează instituțiile, populismul acesta a infestat instituții-cheie ale statului român’, a spus Păun. În opinia sa, măsurile luate de Consiliul Concurenței în privința pieței interbancare reprezintă doar o manifestare a acestui fenomen. ‘Astăzi nu ne luptăm cu Consiliul Concurenței, care a atacat băncile. Astăzi ne luptăm cu un fenomen care are foarte multe fațete și care are o amploare pe care foarte mulți dintre noi refuzăm să o vedem. Ceea ce a făcut Consiliul Concurenței este parte a acestui război. Și doar atât mai spun. Din păcate, am trăit să mai văd încă un atac de acest tip, similar celui pe care l-a făcut ANPC-ul, care amenda formula ratelor constante în rambursarea unui credit. Astăzi, Consiliul Concurenței face o altă porcărie, că nu pot să-i spun altfel, arestează o piață, amendează o piață și are în spate un dosar extrem de slab, cu două argumente fundamentale împotriva băncilor, care de fapt sunt foarte slabe, și mai are vreo două împotriva băncii naționale, dar pe care nu o poate aresta, că nu o poate amenda și de care se teme și ar trebui să se teamă și ar trebui și Banca Națională să pună puțin lucrurile la punct. Dar, ca să revin un pic, adică ar trebui să intre și ea în treaba asta un pic mai puternic. Pentru că cel puțin două sau trei din acuzele de acolo vizează Banca Națională și una, mai indirect, așa, cu manta, vizând băncile’, a afirmat el. Cristian Păun a criticat argumentele din dosar, susținând că schimbul de informații invocat de autoritate privește exclusiv date publice, accesibile oricui. ‘Ce spune Consiliul Concurenței legat de bănci? Unu, că și-au transmis informații între ele pe canalele publice ale băncilor, sub formă de mail-uri care postau rapoarte publice din piața publică, care vorbeau despre inflație, despre dobândă, despre creșterea economică. Orice carte de economie îți spune că, cu cât piața este mai informată, cu atât ea este mai eficientă și prețul este mai de piață. Adică Consiliul Concurenței n-ar trebui să aresteze acest tip de comportament, ci ar trebui să-l promoveze, având în vedere că informațiile acelea erau informații publice. Le găseai la un clic distanță cu Google. Toate din dosar sunt informații publice. Toate acele e-mailuri care apar în dosarul Consiliului Concurenței sunt informații publice. Le-am verificat pe fiecare dintre ele. Rapoartele acelea sunt publice’, a subliniat profesorul.
Numărul turiștilor bate pasul pe loc
l sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în mai 2026, au crescut cu 0,1%, comparativ cu luna mai 2025, în timp ce înnoptările au scăzut cu 4,3% l turiştii români, cea mai mare pondere
Sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat) în luna mai 2026, comparativ cu luna mai 2025, au crescut cu 0,1%, respectiv au scăzut cu 4,3%, informează, vineri, Institutul Naţional de Statistică (INS). Românii au cea mai mare pondere, în timp ce turiştii străini provin din Europa, în principal. Astfel, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat, în mai, un număr de 1121,1 mii persoane, cu 0,1% în plus faţă de cele din luna mai 2025. Din numărul total al sosirilor, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 75,2%, iar sosirile turiştilor străini 24,8%. Pe de altă parte, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică s-au ridicat la 2159,2 mii, în scădere cu 4,3% faţă de cele din luna mai 2025. Din numărul total al înnoptărilor, turiştii români au reprezentat 74,2%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 25,8%. Durata medie a şederii în luna mai 2026 a fost de 1,9 zile la turiştii români şi de 2,0 zile la turiştii străini, potrivit datelor INS. La sosiri, cei mai mulţi turişti străini au fost din Europa -213,3 mii, faţă de 183,3 mii, în mai 2025, urmată de America de Nord-25 mii sosiri în mai 2026 şi Asia -22,4 mii. Clasamentul se menţine şi la înnoptări, Europa este pe primul loc -420,2 mii, după care urmează America de Nord-128 mii şi Asia -89,1 mii, cifre valabile pentru mai 2026. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna mai 2026, a fost de 25,7% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în scădere cu 2,5 puncte procentuale faţă de luna mai 2025. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în perioada 01.01-31.05.2026, a fost de 21,8% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în scădere cu 2,7 puncte procentuale faţă de perioada 01.01-31.05.2025, arată INS. Pe judeţe, numărul sosirilor turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat) a înregistrat valori mai mari în Municipiul Bucureşti (757,9 mii persoane), Braşov (491,3 mii persoane) şi Cluj (233,7 mii persoane). Înnoptările turiştilor au înregistrat în aceeaşi perioadă, valori mai mari în Municipiul Bucureşti (1549,8 mii), Braşov (927,7 mii) şi Cluj (406,1 mii). Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au provenit din Italia (89,7 mii persoane), Germania (85,2 mii persoane) şi Regatul Unit (60,1 mii persoane), arată INS.
Consiliul Concurenţei stă cu ochii pe piaţa carburanţilor
Consiliul Concurenţei monitorizează evoluţia preţurilor carburanţilor, în contextul expirării perioadei de plafonare a adaosului comercial şi de reducere temporară a accizei la motorină. Instituţia vrea să vadă în ce măsură modificările cotaţiilor internaţionale, ale costurilor şi ale condiţiilor comerciale se reflectă în preţurile practicate la pompă. Preţurile carburanţilor din România s-au menţinut semnificativ, în cea mai mare parte a perioadei 1 martie – 30 iunie 2026, sub media Uniunii Europene, atât la preţurile finale, cu taxe, cât şi la preţurile fără taxe, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei. „Datele disponibile arată că, în perioada în care adaosul comercial a fost plafonat, iar acciza la motorină a fost redusă temporar, România a avut preţuri la carburanţi mai mici decât media Uniunii Europene. În ultimele zile, la motorină am observat o apropiere treptată de media europeană, ceea ce indică mai degrabă o revenire spre situaţia cunoscută anterior, înainte de război. Vom continua să moni-torizăm piaţa, mai ales după încetarea măsurilor temporare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Instituţia precizează că datele analizate până în prezent, arată că, în mare parte a intervalului 1 martie – 30 iunie 2026, preţurile carburanţilor din România s-au menţinut semnificativ sub media UE. Mai mult, diferenţa dintre preţurile din România şi media europeană a fost mai mare decât în mod obişnuit, în special în cazul preţurilor fără taxe. În ultimele zile ale perioadei analizate, în cazul motorinei, diferenţa faţă de media europeană s-a redus treptat, România revenind spre situaţia întâlnită în trecut, înainte de război, când preţurile interne la motorină erau mai apropiate de media UE decât cele la benzină. La mijlocul lunii iunie, preţurile cu taxe din România erau, sub media UE cu 7,2% la benzină şi cu 3,7% la motorină. Diferenţele erau şi mai mari în situaţia preţurilor fără taxe: 15,1% sub media UE la benzină şi 8,3% sub media UE la motorină. Din punctul de vedere al preţurilor fără taxe, România s-a aflat, în luna iunie, în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri ale preţurilor fără taxe, iar ecartul faţă de media europeană a fost mai accentuat decât în perioadele obişnuite, precizează Consiliul Concurenţei. „Preţurile la pompă au intrat pe o tendinţă de corecţie, mai ales în luna iunie, după creşterile importante din luna martie, generate de tensiunile internaţionale şi de problemele de aprovizionare. Preţurile interne fără taxe au urmat, în general, evoluţia cotaţiilor internaţionale Platts şi Brent, însă transmisia nu a fost automată, instantanee sau proporţională.
Analiști financiari: Evoluția ROBOR a urmat inflația și dobânda-cheie a BNR
Evoluția ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea inflației, creșterea anticipațiilor inflaționiste și înăsprirea politicii monetare a BNR, au afirmat joi analiști financiari, în cadrul unei dezbateri dedicate relației dintre indicii ROBOR, dobânzi și principalii indicatori macroeconomici. ‘ROBOR, în aprilie 2021, se apropia de 2, a ajuns în toamna lui 2022 la 8. A crescut cu 6 puncte procentuale, în condițiile în care inflația ajunsese la 16%. Deci, dobânzi reale negative, minus 8. Au fost cele mai mici dobânzi reale. Când cineva acuză că au crescut dobânzile, de fapt au fost cele mai mici dobânzi reale, la jumătate față de inflație. Fix în acea perioadă, Banca Națională a României crește dobânda-cheie de la 1,75% la 7%, o creștere de 5,25 puncte procentuale, aproape cât a crescut și ROBOR. O creștere a ratei-cheie care s-a întâmplat în toate țările din lume, în peste 90% din economiile deschise, din cauza unui fenomen global generat de valul inflaționist amplificat de războiul din Ucraina și de distorsiunile din lanțurile logistice din perioada pandemiei’, a declarat analistul financiar Iancu Guda, fost președinte al AAFBR. Potrivit acestuia, același fenomen s-a manifestat în toate economiile din regiune și la nivel global. În același context, Guda a susținut că profitabilitatea sectorului bancar trebuie analizată în raport cu dinamica creditării și cu costurile de finanțare, nu doar prin prisma nivelului dobânzilor. ‘Adevărul economic este că profitul sectorului bancar a crescut datorită bazei, creditării companiilor și populației. Doar în pandemie, când totul s-a blocat și statul a venit să restabilească încrederea între agenții economici cu scheme de garantare precum IMM Invest, s-au acordat credite noi pe sold de 56 de miliarde de lei. Știți cu cât a crescut soldul creditelor acordate companiilor din România în deceniul precedent, 2010-2020? Cu 6 miliarde. Deci, în doi ani s-au acordat de zece ori mai multe credite pe sold companiilor’, a afirmat el. La rândul său, președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, a explicat că majorarea ROBOR a fost determinată de explozia anticipațiilor inflaționiste provocate de șocurile din energie după izbucnirea războiului din Ucraina’A început războiul din Ucraina și prețul gazului metan în Europa a explodat, de peste zece ori. Șocul de gaz s-a transformat într-un șoc pe electricitate, iar petrolul a ajuns la 120 de dolari barilul. Am avut simultan un șoc pe toate cele trei componente principale de energie dintr-o economie: energie electrică, gaz metan și petrol. Automat, anticipațiile inflaționiste au explodat. Și n-aveau cum să nu impacteze dobânzile’, a spus Codîrlașu.
Preţurile petrolului coboară la minimul ultimelor patru luni
Preţurile petrolului au scăzut cu peste 1%, atingând cel mai redus nivel din ultimele patru luni, după ce discuţiile dintre Statele Unite şi Iran, desfăşurate la Doha cu medierea Qatarului, au înregistrat progrese. Pieţele au interpretat evoluţia ca un semnal că riscul unor întreruperi majore ale livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu s-a redus, relatează Reuters. Cotaţia petrolului Brent a coborât la 70,54 dolari/baril, iar petrolul american WTI la 67,66 dolari/baril. Ambele au atins cele mai mici niveluri anterioare conflictului americano-israelian cu Iranul, început la sfârşitul lunii februarie. Discuţiile de la Doha s-au concentrat în principal pe situaţia din Strâmtoarea Ormuz, ruta prin care este transportată aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel mondial. Ministerul de Externe al Qatarului a anunţat că negocierile au făcut “progrese” privind aplicarea memorandumului care a pus capăt războiului de patru luni în iunie. Totuşi, nu s-a ajuns încă la un acord de pace durabil. O nouă rundă de negocieri este programată după ceremoniile funerare din 9 iulie dedicate fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Piaţa este influenţată şi de faptul că fluxurile de petrol prin Strâmtoare Ormuz continuă aproape normal. Cel puţin cinci superpetroliere încărcate cu aproximativ 10 milioane de barili de petrol saudit au traversat deja strâmtoarea, iar compania Saudi Aramco a trecut la preţuri spot pentru a accelera livrările către clienţii din Asia. În plus, eliberările din rezervele strategice şi cererea încă modestă din partea Chinei contribuie la menţinerea unei oferte abundente.
Apple pregăteşte cinci modele noi de iPhone până în 2027
Apple pregăteşte cea mai amplă extindere a gamei iPhone din ultimii ani, cu cel puţin cinci modele noi programate pentru lansare până în prima jumătate a anului 2027. În acelaşi timp, compania îşi extinde planurile pentru primul său iPhone pliabil şi analizează posibilitatea de a cumpăra cipuri de memorie produse în China, pe fondul deficitului global de componente generat de boom-ul inteligenţei artificiale, transmite CNBC. Potrivit publicaţiei Nikkei Asia, Apple le-a cerut furnizorilor să se pregătească pentru producţia a aproximativ 10 milioane de iPhone-uri pliabile, peste estimarea anterioară de 7–8 milioane de unităţi. Compania ar fi asigurat deja componente pentru aproximativ 80 de milioane de iPhone-uri destinate lansărilor din a doua jumătate a anului 2026. În total, Apple intenţionează să producă peste 220 de milioane de smartphone-uri în 2026. Datorită puterii sale de negociere şi volumelor foarte mari de achiziţii, compania reuşeşte să facă faţă mai bine penuriei de memorii şi alte componente decât rivalii chinezi.
Curtea de Justiţie a UE confirmă amenda de 4,1 miliarde de euro aplicată Google
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins definitiv, joi, apelul formulat de Google şi compania-mamă Alphabet, confirmând amenda de aproximativ 4,1 miliarde de euro (4,67 miliarde de dolari) pentru încălcarea regulilor europene privind concurenţa, transmite CNBC. Decizia pune capăt unui litigiu început în 2018, când Comisia Europeană a acuzat Google că şi-a folosit poziţia dominantă a sistemului de operare Android pentru a favoriza propriile aplicaţii şi servicii, obligând producătorii de smartphone-uri să preinstaleze aplicaţii precum Google Search şi browserul Chrome. Iniţial, Comisia impusese o amendă de 4,34 miliarde de euro, însă în 2022 o instanţă europeană inferioară a redus-o la 4,1 miliarde de euro. Curtea de Justiţie a UE a confirmat acum această valoare şi a stabilit că Google nu mai are nicio cale de atac. În motivarea deciziei, instanţa a precizat că respinge apelul Google şi Alphabet şi confirmă sancţiunea aplicată pentru practicile anticoncurenţiale legate de sistemul de operare Android.
OpenAI ar fi propus cedarea unei participaţii de 5% către guvernul american
OpenAI ar fi propus administraţiei preşedintelui Donald Trump cedarea unei participaţii de 5% din companie, într-o încercare de a reduce presiunile politice şi de reglementare venite din partea Washingtonului, potrivit unui articol publicat de Financial Times, preluat de Reuters. La evaluarea de aproximativ 852 de miliarde de dolari obţinută de OpenAI în runda de finanţare din luna martie, o participaţie de 5% ar valora în jur de 42,6 miliarde de dolari. Potrivit publicaţiei, directorul general al OpenAI, Sam Altman, a susţinut în discuţiile preliminare că acordarea unei participaţii guvernului ar reprezenta cea mai bună metodă prin care beneficiile economice generate de inteligenţa artificială să fie împărţite cu publicul. Propunerea ar merge însă mai departe decât cazul OpenAI. Conform surselor citate, administraţia americană ar urma să deţină câte 5% din fiecare dintre principalii dezvoltatori americani de AI, prin intermediul unui fond suveran controlat de stat. Printre companiile vizate s-ar număra şi Anthropic, Google şi Meta, deşi nu există indicii că acestea ar accepta o astfel de structură.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-stiri-economice-profesorul-paun-consiliul-concurentei-are-un-dosar-extrem-de-slab-in-cazul-robor”]