[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-iunie-2026-a-fost-cea-mai-calda-luna-iunie-inregistrata-vreodata-in-europa-de-vest/mediaPool/uUsTBa1.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Iunie 2026 a fost cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest
|
Datele Copernicus arată că luna iunie 2026 a fost cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest şi a doua cea mai caldă la nivel global. În Europa de Vest, temperatura medie a fost de 20,74°C, depăşind recordul anterior, înregistrat în 2025.
În iunie 2026 s-au înregistrat temperaturi aproape record, determinate de cele mai ridicate temperaturi ale suprafeţei mării (SST) înregistrate vreodată pentru această lună, conform raportului Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice (C3S), gestionat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). “În această lună, Europa a fost lovită de căldură extremă atât pe uscat, cât şi pe mare, o mare parte a Europei de Vest înregistrând un val de căldură record, iar în vestul Mediteranei şi de-a lungul coastelor Atlanticului s-au înregistrat valuri de căldură marine. La nivel global, media lunară a SST pentru oceanul extrapolar (60°S-60°N) a fost cea mai ridicată pentru luna iunie, depăşind cu doar 0,01 °C recordul anterior stabilit în iunie 2024, ceea ce reflectă parţial dezvoltarea unor condiţii puternice de El Niño în Pacificul ecuatorial”, a transmis Copernicus.
Potrivit raportului specialiştilor europeni, valul de căldură care a lovit o mare parte a Europei în a doua jumătate a lunii iunie a survenit la doar câteva săptămâni după un val de căldură deosebit de intens din luna mai, iar la începutul lunii iulie a apărut un alt val de căldură. “Valul de căldură din iunie a doborât recorduri de temperatură lunare şi istorice în mai multe ţări europene şi a contribuit la efecte grave asupra sănătăţii, inclusiv decese cauzate de căldură. Succesiunea valurilor de căldură ilustrează provocarea tot mai mare reprezentată de fenomenele de căldură extremă din ce în ce mai frecvente şi mai intense din Europa şi din întreaga lume”, au mai transmis specialiştii.
Potrivit acestora, Europa s-a confruntat, de asemenea, cu o secetă extinsă care, împreună cu căldura extremă, a contribuit la apariţia incendiilor forestiere, în special în Peninsula Iberică şi în sudul Franţei, şi a accentuat riscul de secetă în anumite părţi ale Europei de Est. Valul de căldură din iunie a avut loc pe fondul unor soluri din ce în ce mai uscate în Europa de Vest şi Centrală, agravând şi mai mult condiţiile de secetă care începuseră să se manifeste în timpul valului de căldură din luna mai. “Luna iunie 2026 a subliniat cât de profund se schimbă clima. Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie, iar oceanul global a continuat să înregistreze temperaturi record. Împreună, aceste recorduri reflectă un sistem climatic care continuă să acumuleze căldură. Rezultatul este valuri de căldură din ce în ce mai intense, un ocean persistent cald şi riscuri crescânde pentru oameni, ecosisteme şi infrastructură în întreaga Europă şi nu numai”, a declarat Samantha Burgess, coordonatoare strategică pentru climă la ECMWF.
Date privind temperatura aerului la suprafaţă şi a suprafeţei mării
Temperatura globală
• Iunie 2026 a fost a doua lună iunie cea mai caldă la nivel global, cu o temperatură medie a aerului la suprafaţă de 16,54°C, cu 0,56°C peste media lunii pentru perioada 1991-2020, după iunie 2024.
• Luna iunie 2026 a înregistrat o temperatură cu 1,39°C mai ridicată decât media estimată pentru perioada preindustrială 1850-1900
Temperatura suprafeţei mării
• Temperatura medie a suprafeţei mării (SST) pentru oceanele extrapolare (60°S-60°N) în iunie 2026 a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată pentru această lună, 20,86°C, dar doar cu puţin mai mare (cu 0,01°C) decât în iunie 2024.
• Temperaturile suprafeţei mării (SST) s-au menţinut la niveluri excepţional de ridicate într-o mare parte a Pacificului tropical, unde sunt prezente condiţiile El Niño şi se prevede că acestea se vor intensifica rapid în lunile următoare.
Europa
• Temperatura medie pe teritoriul european în iunie 2026 a fost a doua cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată pentru această lună, la 19,14°C, cu 1,78°C peste media lunii din perioada 1991-2020, fiind depăşită doar de iunie 2019.
• În a doua jumătate a lunii, un val de căldură intens a afectat o mare parte din Europa de Vest şi Centrală, în mai multe ţări fiind doborâte numeroase recorduri din luna iunie şi unele recorduri istorice ale temperaturii maxime zilnice.
• Europa de Vest, regiunea cea mai afectată de valul de căldură, a înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie, cu o temperatură medie de 20,74°C, cu 3,05°C peste media lunii iunie din perioada 1991-2020, depăşind recordul anterior stabilit în iunie 2025.
Aspecte importante privind variabilele hidrologice
• În iunie 2026, o mare parte din Europa continentală de vest, inclusiv Italia, porţiuni întinse din Europa centrală şi de est, precum şi sudul Regatului Unit au înregistrat condiţii mai uscate decât media, asociate cu condiţii persistente de presiune ridicată şi val de căldură.
• Condiţiile de secetă au crescut riscul de secetă în anumite părţi ale Europei de Est şi au contribuit la apariţia incendiilor forestiere, în special în Peninsula Iberică.
• În concordanţă cu condiţiile generalizate mai uscate decât media şi cu căldura extremă, debitul râurilor a fost sub medie în întreaga Europă, afectând părţi întinse din Franţa, o mare parte din Europa Centrală şi de Est, precum şi părţi din Europa de Nord-Est.
• În schimb, Islanda, Irlanda, o mare parte din Regatul Unit, coasta Mării Nordului, Fennoscandia, statele baltice, Grecia şi o regiune extinsă la nord de Marea Caspică au înregistrat precipitaţii peste medie. În unele zone, precipitaţiile abundente au dus la inundaţii localizate şi la efectele asociate acestora.
• Debitul râurilor peste medie s-a înregistrat în iunie doar în zone relativ limitate, în principal în Irlanda, în nordul Regatului Unit, în anumite părţi din sudul Peninsulei Iberice, în sudul Greciei, în Turcia, precum şi în anumite părţi din Ţările Baltice şi din Scandinavia.
• Regiunile extratropicale din întreaga lume care au înregistrat condiţii mai umede decât media au inclus părţi din America de Nord, extremitatea estică a Asiei, sudul Africii şi Australia, fiind semnalate inundaţii în mai multe regiuni.
• Condiţii mai uscate decât media au fost observate în anumite zone din SUA şi Canada, în anumite zone din America de Sud, Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi Rusia.
Aspecte importante privind gheaţa marină
• În Arctica, extinderea medie lunară a gheţii marine în luna iunie a fost cu aproximativ 5% sub medie, ocupând locul al şaselea printre cele mai scăzute valori înregistrate pentru această lună.
• La nivel regional, acoperirea cu gheaţă marină din Arctica a fost sub medie în majoritatea sectoarelor marine, în special în partea de nord a Mării Barents, în jurul arhipelagului Svalbard şi al Insulelor Franz Josef.
• În Antarctica, extinderea medie lunară a gheţii marine în luna iunie a fost cu aproximativ 8 % sub medie, ocupând locul al şaselea printre cele mai scăzute valori.
• Acoperirea cu gheaţă marină a fost cu mult sub medie în Marea Bellingshausen, în timp ce a fost peste medie în Marea Amundsen şi în partea estică a Mării Ross.
Tratamentele împotriva obezităţii – Cele mai eficiente au şi cele mai multe efecte adverse
Cele mai eficiente tratamente cu GLP-1 împotriva obezităţii sunt totodată cele care provoacă cele mai multe efecte adverse, iar aceste medicamente nu au, în ansamblu, un efect dovedit asupra calităţii vieţii, potrivit unei sinteze ample a studiilor disponibile, publicată joi.
„Beneficiile cele mai importante sunt, în general, asociate cu mai multe efecte adverse, mai multe dificultăţi pentru pacienţi şi mai multe abandonuri”, concluzionează autorii acestui studiu, publicat în revista BMJ şi realizat pe baza a peste 200 de studii privind tratamentele cu GLP-1. Acestea, dezvoltate iniţial pentru tratarea diabetului, sunt utilizate în prezent pentru a favoriza pierderea în greutate, o indicaţie în care au demonstrat o eficacitate fără egal.
Studiul publicat în BMJ îşi propune să compare tratamentele, eficacitatea şi dezavantajele acestora, în primul rând efectele secundare neplăcute, printre care se numără adesea tulburări digestive precum greaţa şi vărsăturile. Studiul arată că cele mai eficiente tratamente cu GLP-1 sunt tirzepatida, comercializată sub denumirea de Mounjaro de grupul farmaceutic Eli Lilly, şi CagriSema, un medicament aflat în curs de dezvoltare de concurentul său, Novo Nordisk, care combină molecula GLP-1 semaglutida cu un alt principiu activ, cagrilintida. Cu aceste două tratamente, pierderea în greutate este de aproximativ 15%.
În cazul semaglutidului administrat în monoterapie, comercializat sub denumirea Wegovy, pierderea în greutate este de doar aproximativ 10%. Pe de altă parte, semaglutidul administrat în monoterapie este, alături de tirzepatidă, unul dintre singurele medicamente din clasa GLP-1 care au demonstrat rezultate cu adevărat convingătoare în reducerea riscurilor cardiovasculare, un aspect în privinţa căruia această familie de tratamente este totuşi considerată în mare măsură promiţătoare.
În termeni mai generali, în timp ce experţii încearcă să evalueze în ce măsură beneficiile medicamentelor pe bază de GLP-1 justifică efectele secundare uneori grave, niciunul dintre aceste medicamente nu a demonstrat, potrivit acestui studiu, că ar îmbunătăţi în ansamblu calitatea vieţii pacienţilor. Însă experienţa acumulată în acest domeniu rămâne încă limitată, iar autorii solicită studii pe termen mai lung. „Acest studiu reprezintă un pas important”, au afirmat, tot în BMJ, doi experţi americani în domeniul obezităţii, Hamlet Gasoyan şi Michael B. Rothberg, subliniind că acesta le permite pacienţilor şi medicilor să compare mai bine opţiunile terapeutice într-un domeniu în continuă evoluţie. Miza este la fel de importantă şi pentru autorităţile sanitare, care trebuie să decidă nivelul de acoperire a costurilor acestor tratamente, toate destul de costisitoare. Franţa tocmai a autorizat rambursarea medicamentelor Wegovy şi Mounjaro, dar în conformitate cu criterii stricte care exclud un număr mare de pacienţi.
Trump se teme că va fi asasinat de iranieni
Preşedintele Donald Trump a declarat miercuri, la încheierea summitului NATO de la Ankara, că şi-a schimbat părerea despre liderii iranieni odată ce a ajuns să-i cunoască şi a spus că nu este sigur că mai vrea să încheie un acord cu ei, dar a promis că Teheranul nu va avea niciodată o armă nucleară, relatează Reuters.
Liderul american făcuse miercuri ceva mai devreme câteva comentarii dure, calificând conducerea iraniană drept „jeguri” şi „lipsită de onoare”. „Cred că, mai presus de orice, am ajuns să-i cunosc şi nu sunt sigur că vreau să mai fac o înţelegere cu ei; putem să ne jucăm, dar nu sunt sigur că vreau să fac o înţelegere. Hai să ducem treaba la bun sfârşit”, a declarat Donald Trump enigmatic şi provocator, în declaraţiile de presă de la încheierea summitului de la Ankara.
El şi-a reiterat din nou obiectivul de război, şi anume că Teheranul nu va avea niciodată o armă nucleară. „Vă spun eu ce se va întâmpla în continuare. Nu vom vedea niciodată Iranul având o armă nucleară… Preţurile petrolului scad vertiginos. Acum vor creşte puţin, iar asta se va termina foarte repede”, a spus Trump. Preţurile petrolului brut au crescut, într-adevăr, cu peste 7% miercuri, după ce Trump a ameninţat cu noi lovituri împotriva Iranului.
Întrebat despre perspectivele reluării războiului, el a răspuns: „Nu cred că va începe din nou. Cred că se va termina foarte repede. Ei au lovit câteva nave, aşa că noi i-am lovit mult mai tare”. Întrebat de ce nu poate pune capăt războiului, preşedintele SUA a spus că, de fapt, acest conflict a reprezentat „un succes militar extraordinar”. „Nu pot răspunde la această întrebare decât spunând că ei nu vor avea o armă nucleară”, a declarat Trump.
Şeful Casei Albe şi-a repetat, de asemenea, afirmaţia potrivit căreia Teheranul doreşte „să încheie un acord, dar nu ştie cum să facă acest lucru”.
„Au avut lideri, aceştia au dispărut. Au avut o altă generaţie de lideri, aceştia au dispărut. Acum au o altă generaţie de lideri, care s-ar putea să dispară şi ei”, a spus el. „Şi ştiţi ce, s-ar putea să dispar şi eu, pentru că eu sunt ţinta lor numărul unu”, a adăugat Trump.
Preşedintele american a fost, începând din campania electorală din 2024, ţinta mai multor tentative eşuate de asasinat, potrivit serviciilor americane.
Trecând peste tensiuni, Zelenski şi preşedintele Poloniei au discutat peste o oră la Ankara
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat pe reţelele sociale că el şi preşedintele Poloniei, Karol Navrocki, cu care a avut recent un conflict, au avut la Ankara o „discuţie importantă şi necesară”, care a durat peste o oră, relatează Ukrainska Pravda. „Avem o singură ameninţare comună: Rusia. Şi este foarte important să menţinem înţelegerea reciprocă, sprijinul şi să acţionăm uniţi”, a subliniat preşedintele ucrainean. Potrivit acestuia, cei doi au convenit să continue dialogul. „Ţările noastre au nevoie doar de relaţii solide”, a adăugat Zelenski.
Întâlnirea celor doi lideri a avut loc după o deteriorare gravă a relaţiilor dintre Kiev şi Varşovia, în special la nivel prezidenţial, în urma scandalului legat de redenumirea uneia dintre subunităţile Forţelor Speciale ucrainene în onoarea mişcării UPA din cel de-al Doilea Război Mondial, o grupare pe care Polonia o consideră responsabilă de masacrarea a zeci de mii de polonezi. Ca răspuns la acest gest, preşedintele naţionalist polonez Karol Nawrocki a decis să retragă Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincţie poloneză, acordat lui Zelenski.
Anterior, Nawrocki declarase că a discutat cu Zelenski şi în timpul dineului liderilor de la reuniunea NATO găzduită de Ankara. Ulterior, Biroul Preşedintelui Ucrainei a anunţat că preşedinţii vor încerca să-şi coordoneze programele pentru a organiza o întâlnire faţă în faţă în marja summitului NATO.
Pe 3 iulie, ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a propus, în cadrul unei întâlniri la Varşovia cu omologul său polonez, Radosław Sikorski, un pachet de măsuri anticriză pentru a detensiona relaţiile cu Polonia.
Venezuela – Bilanţul celor două cutremure a ajuns la 3.811 morţi
Bilanţul cutremurelor din 24 iunie din Venezuela a fost revizuit şi se ridică acum la 3.811 de morţi, a anunţat miercuri preşedintele Adunării Naţionale, Jorge Rodriguez, în cadrul unei intervenţii televizate. “Putem spune că, până în prezent, 8 iulie, 3.811 surori şi fraţi au decedat, din păcate, în urma tragediei provocate de dublul cutremur”, a afirmat Rodriguez alături de sora sa, preşedinta interimară a ţării, Delcy Rodriguez.
Bilanţul anterior, din duminică, era de 3.685 de morţi. Cutremurele au provocat “16.740 de răniţi, iar 6.462 de venezueleni au fost salvaţi de sub dărâmături”, a adăugat el. “Am acordat ajutor unui număr de 86.794 de familii. 17.907 persoane au rămas fără locuinţă”, a precizat el. Cu magnitudini de 7,2 şi 7,5, cele două cutremure s-au produs la un interval de 39 de secunde şi au afectat în principal nordul Venezuelei.
Record absolut de temperatură înregistrat la Barcelona: 40,5°C
Barcelona a înregistrat miercuri un record absolut de temperatură, de 40,5°C, în zonele mai înalte ale orașului, doborând precedentul record de 40°C, stabilit în iulie 2024, au anunțat serviciile meteorologice regionale din Spania, informează AFP.
La Barcelona, un oraș foarte popular în rândul turiștilor, proximitatea mării are tendința de a atenua căldura din aer, potrivit meteorologilor. Lângă aeroportul local, pe țărmul mării, temperatura a atins valoarea de 37,7°C, depășind recordul de 37,4°C din 2010, a precizat totodată Agenția națională de meteorologie din Spania (AEMET).
Cele două valori înregistrate în cele două stații meteorologice din Barcelona reprezintă ”temperaturi maxime istorice”, a declarat purtătorul de cuvânt al AEMET, Jose Angel Nunez. Spania se confruntă de duminica trecută cu un nou val de căldură, care afectează în special nord-estul țării, inclusiv Catalonia, unde este situat orașul Barcelona.
Două zone apropiate de Barcelona sunt în continuare vizate de o alertă roșie, care semnalează ”un pericol excepțional” cu posibile ”impacturi foarte grave” pentru populație. Noul val de căldură, cu temperaturi în jurul pragului de 40°C în numeroase orașe ale Spaniei, ar trebui să continue să se manifeste până joi, cu un risc de incendii ”foarte ridicat”, potrivit AEMET.
Spania, o țară aflată în prima linie a efectelor produse de schimbările climatice în Europa, este obișnuită cu temperaturile ridicate, însă țara iberică a trebuit să facă față în ultimii ani unei înmulțiri și intensificări a valurilor de căldură. Actualul val de căldură este cel de-al doilea din această vară după o lună iunie 2026 care a fost a doua din istorie prin prisma căldurii de la începutul măsurătorilor, potrivit AEMET. De asemenea, Spania s-a confruntat în vara anului trecut cu cele mai grave incendii de vegetație din istoria sa recentă.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: SUA au finalizat atacurile asupra Iranului, lovind peste 80 de ţinte, anunţă CENTCOM
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-iunie-2026-a-fost-cea-mai-calda-luna-iunie-inregistrata-vreodata-in-europa-de-vest”]