[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-justitia-franceza-decide-marti-viitorul-politic-al-lui-marine-le-pen/mediaPool/uDtfYDJ.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Justiţia franceză decide marţi viitorul politic al lui Marine Le Pen
|
Lidera partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN) din Franţa, Marine Le Pen, va afla marţi dacă justiţia îi va permite să candideze la Palatul Elysée pentru a patra oară sau o va obliga să-i cedeze locul succesorului său, Jordan Bardella, relatează Reuters.
Le Pen aşteaptă hotărârea Curţii de Apel din Paris în dosarul legat de fondurile pentru plata asistenţilor europarlamentari ai Frontului Naţional (predecesorul RN) care, potrivit primei instanţe, au fost folosite fraudulos.
În timp ce RN se situează în fruntea sondajelor privind intenţie de vot pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 18 aprilie 2027, clasa politică, în rândul căreia candidaţii deja abundă, aşteaptă să afle cine va fi adversarul din partea extremei drepte: deputata din Pas-de-Calais, în vârstă de 57 de ani, de două ori finalistă în cursa pentru Palatul Elysée, în 2017 şi 2022, sau eurodeputatul de 30 de ani, preşedinte al partidului din 2019? “Orice s-ar întâmpla, nu voi muri. Orice s-ar întâmpla, voi continua să duc lupta pentru ideile mele”, a declarat miercuri seara Marine Le Pen la LCI, adăugând că nu îi este “frică” de decizia judecătorească din apel.
În cadrul RN, unde până acum era liderul incontestabil, hotărârea judecătorească va avea o pondere importantă în istoria unui partid cofondat de tatăl ei, Jean-Marie, în 1972, şi care nu a fost niciodată atât de aproape de putere. “M-am alăturat Rassemblement National pentru Marine Le Pen”, a declarat marţi presei, pe coridoarele Adunării Naţionale, deputatul Thomas Ménagé. “Din punct de vedere uman şi personal, ar fi profund nedrept ca Marine Le Pen, care şi-a dedicat viaţa francezilor, să fie împiedicată să candideze”, spune el.
În prezent, candidaţi la preşedinţie şi, respectiv, la funcţia de prim-ministru, Marine Le Pen şi Jordan Bardella s-au întâlnit sâmbătă la Liévin (Pas-de-Calais) pentru o ultimă apariţie în faţa camerelor de filmat înainte de decizia Curţii de Apel. Ei şi-au jurat “încredere” şi “prietenie” în faţa susţinătorilor lor, adunaţi chiar în inima bastionului electoral al liderei Rassemblement National. Conducerea RN a anticipat diferitele scenarii în cadrul unui seminar organizat la începutul lunii iunie, la care au participat persoanele implicate şi apropiaţii acestora – printre care deputaţii Sébastien Chenu şi Jean-Philippe Tanguy, secretarul general al grupului RN din Adunarea Naţională, Renaud Labbaye, consilierul economic al lui Jordan Bardella, François Durvye, şi şeful serviciului de presă al RN, Victor Chabert. “Indiferent de rezultatul din 7 iunie, Marine Le Pen se va exprima”, a declarat pentru Reuters un participant la această reuniune. În momentul citirii sentinţei, marţi începând cu ora locală 13:30 (14:30, ora României) la Palatul de Justiţie de pe Île de la Cité, Jordan Bardella se va afla în trenul care vine de la Parlamentul European din Strasbourg. O reuniune la cel mai înalt nivel este prevăzută în după-amiaza zilei la noul sediu al RN, înaintea unei eventuale intervenţii televizate a lui Marine Le Pen în cursul serii.
Cinci ani de ineligibitate în prima instanță
Condamnarea lui Marine Le Pen, la 31 martie 2025, la patru ani de închisoare şi cinci ani de ineligibilitate de către Tribunalul Penal din Paris pentru deturnarea fondurilor europene a zguduit peisajul politic din Franţa şi nu numai, deputata RN primind chiar sprijinul preşedintelui american Donald Trump şi al foştilor lideri maghiar şi brazilian, Viktor Orban şi Jair Bolsonaro. După ce a denunţat o “decizie politică”, Marine Le Pen şi-a moderat tonul faţă de sistemul judiciar. Conform sondajelor, chiar şi simpatizanţii RN consideră că ea nu este mai presus de lege.
O achitare pronunţată în apel i-ar clarifica orizontul politic. O pedeapsă de ineligibilitate mai mare de doi ani i-ar anula, dimpotrivă, orice ambiţie prezidenţială. În ciuda acestei incertitudini, RN se menţine pe primele locuri în sondaje, iar sondajele recente îi acordă lui Jordan Bardella un avans considerabil faţă de ceilalţi candidaţi – 37% din intenţiile de vot în primul tur, faţă de 32% pentru Le Pen, potrivit unui sondaj Ifop-Fiducial realizat pentru LCI şi Le Figaro.
Principalul adversar al extremei drepte este, deocamdată, fostul prim-ministru (partidul Horizons) Edouard Philippe, care duminică a avut primul său miting de amploare la Paris. “Jordan Bardella reuşeşte mai bine să atragă electoratul de centru-dreapta decât, în special, (candidatul Les Républicains) Bruno Retailleau. Marine Le Pen are o influenţă mai mare în rândul opiniei publice”, a declarat pentru Reuters constituţionalistul Benjamin Morel.
Indiferent de decizia instanţei, Marine Le Pen şi Jordan Bardella vor face campanie împreună, asigură un cadru al RN sub condiţia anonimatului, în timp ce un altul precizează că au fost prevăzute sloganuri diferite pentru fiecare situaţie. “Lucrăm în strânsă colaborare cu Marine Le Pen şi vom continua să o facem şi după 7 iulie, indiferent ce se va întâmpla”, a promis Jordan Bardella, aflat în Polonia.
Întrebat în timpul unei călătorii în străinătate luna trecută dacă se pregăteşte să devină candidatul la preşedinţie al RN, Bardella a dat răspunsul său obişnuit: “Până la noi ordine, mă pregătesc să fiu prim-ministru (al lui Le Pen)”.
Ascensiunea fulgerătoare a tânărului născut în Seine-Saint-Denis alimentează tensiuni interne privind orientarea partidului, în special în materie de politică economică, au declarat surse politice pentru Reuters.
Atacat de opoziţie pentru lipsa sa de experienţă şi dornic să câştige bunăvoinţa mediului de afaceri, eurodeputatul promovează o linie mai liberală decât cea a lui Marine Le Pen şi rămâne vag în ceea ce priveşte sprijinul său pentru ideea de a reduce la 62 de ani vârsta legală de pensionare.
Relaţia sa cu prinţesa Marie-Caroline de Bourbon-Sicilia ridică, de asemenea, semne de întrebare, în contextul în care Marine Le Pen şi-a construit o imagine de aleasă care se află cât mai aproape de francezii cu venituri modeste.
Ce rol ar juca Marine Le Pen dacă Jordan Bardella ar deveni şef al statului? Ea a respins întotdeauna ideea de a intra la Matignon sau într-un minister.
“Va avea, desigur, un rol de jucat. Va fi un mentor”, a declarat pe franceinfo deputatul RN Philippe Ballard. “Dacă Jordan Bardella va fi ales preşedinte, Marine Le Pen va rămâne, evident, o figură majoră a vieţii politice franceze”, a asigurat el.
Chiar dacă partidul are un plan B în persoana lui Bardella, mulţi parlamentari care s-au alăturat partidului sub conducerea lui Le Pen – cea care a transformat formaţiunea dintr-o mişcare naţionalistă marginală în cel mai mare partid din parlament – au declarat că ar regreta pierderea unei figuri marcante în cazul în care aceasta ar fi exclusă definitiv. “Nu poţi fi niciodată pe deplin pregătit. Ar fi un fel de durere personală dacă s-ar întâmpla asta”, a declarat reporterilor Thomas Ménagé, deputat al RN. Dar “oricât de nedrept ar fi verdictul, vom accepta decizia, nu suntem rebeli”, a adăugat el.
Le Pen a fost acuzată că a utilizat fonduri ale Parlamentului European care erau destinate finanţării costurilor cu asistenţii eurodeputaţilor pentru a plăti, de fapt, angajaţii care lucrau pentru partidul ei politic.
Site-ul francez de jurnalism de investigaţie Mediapart a relatat în 2013 că Le Pen angajase doi membri de rang înalt ai partidului său, cunoscut pe atunci sub numele de Frontul Naţional (FN), în calitate de asistenţi parlamentari. Anchetatorii au descoperit ulterior că aceste angajări nu erau cazuri izolate, ci făceau parte dintr-un sistem mai amplu de “locuri de muncă fictive”.
Deputaţilor europeni li se alocă fonduri pentru a-şi acoperi cheltuielile, inclusiv salariile asistenţilor parlamentari, dar nu li se permite să le utilizeze pentru activităţi de partid.
În 2023, după o anchetă de şapte ani, Le Pen a fost trimisă în judecată alături de peste douăzeci de alţi inculpaţi pentru presupusa utilizare abuzivă a fondurilor UE – acuzaţii pe care ea şi partidul ei le-au contestat. În martie 2025, o instanţă din Paris a hotărât că Le Pen se afla “în centrul” unei scheme de deturnare a peste 4 milioane de euro din fondurile UE.
Cel puțin zece morți în noi atacuri ruseşti asupra Ucrainei
Bombardamentele ruseşti au provocat luni cel puţin 10 morţi în regiunea Kievului, unde jurnaliştii AFP au fost martorii a zeci de explozii, în ajunul summitului NATO de la Ankara.
În capitală, cel puţin nouă persoane au fost ucise şi 46 de răniţi, a declarat pe Telegram şeful administraţiei militare din Kiev, Timur Tkatcenko. Cel puţin o altă persoană a murit în districtul Bucea, la periferia Kievului, a raportat şeful administraţiei militare regionale, Mikola Kalaşnik, acuzând Moscova că “a lovit din nou în mod deliberat civili şi infrastructuri civile”. Într-un comunicat, Ministerul Apărării din Rusia a declarat că a “lansat un atac masiv” împotriva Ucrainei “ca răspuns la atacurile teroriste desfăşurate de regimul de la Kiev împotriva infrastructurilor civile de pe teritoriul rus”.
Forţele ruse au atacat “întreprinderi din sectorul militar-industrial, instalaţii ale complexului energetic şi petrolier din oraşul Kiev şi din regiunea Kiev, precum şi infrastructuri aeroportuare militare din Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasi, Cernihiv şi Kiev”, a adăugat acesta.
Serviciile de urgenţă ucrainene au afirmat, la rândul lor, că cel puţin 15 clădiri rezidenţiale au fost avariate sau distruse la Kiev, printre care o clădire cu nouă etaje din districtul Podilski, unde “echipele de salvare caută oameni” printre dărâmături, şi un depozit din districtul Obolonski.
Rusia, care atacă zilnic Ucraina de la lansarea ofensivei sale în februarie 2022, a promis că va riposta la atacurile masive cu rachete şi drone ucrainene – aproape 500 – care au vizat Rusia în noaptea de vineri spre sâmbătă, în special regiunea Sankt Petersburg. Săptămâna trecută, atacurile ruse au provocat 30 de morţi la Kiev şi aproape 100 de răniţi în noaptea de miercuri spre joi – cele mai grave lovituri ruse împotriva capitalei de la începutul războiului.
Armata ucraineană a continuat, la rândul său, atacurile cu drone împotriva Rusiei. Cel puţin 47 dintre aceste aparate au fost doborâte în noaptea de duminică spre luni în regiunea Leningrad, potrivit guvernatorului acesteia, Alexandru Drozdenko.
Iar oraşul Sevastopol, situat pe peninsula Crimeea anexată de Rusia, a rămas fără curent electric luni din cauza unui atac ucrainean asupra infrastructurilor energetice din apropierea oraşului.
De câteva săptămâni, armata ucraineană a iniţiat un blocaj energetic asupra Crimeei, asupra căreia forţele ruse au preluat controlul în 2014, lovind infrastructurile şi camioanele-cisternă care o aprovizionează.
Summit NATO. Care sunt principalele provocări cu care se confruntă alianţa occidentală
Liderii NATO, care se vor reuni la summitul de la Ankara din 7-8 iulie, vor discuta o serie de provocări cu care se confruntă alianţa, de la asumarea de către Europa a unei responsabilităţi mai mari pentru securitatea continentului până la stimularea producţiei industriale din domeniul apărării, scrie Reuters.
Unii oficiali se tem că războiul din Iran ar putea pune în umbră reuniunea, dar speră că liderii vor rămâne concentraţi pe obiectivele principale ale alianţei: apărarea şi descurajarea. Reuters aruncă o privire asupra principalelor provocări cu care se va confrunta NATO în lunile şi anii următori:
Menținerea lui Trump în alianță
Oficialii NATO afirmă că unul dintre obiectivele lor principale este menţinerea unităţii şi a angajamentului SUA faţă de clauza articolului 5 al alianţei, care specifică că un atac asupra unuia dintre membrii săi este un atac asupra tuturor.
Alianţa s-a confruntat în acest an cu două crize care au alimentat tensiunile în relaţia transatlantică: pretenţiile preşedintelui american Donald Trump privind proprietatea asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru al NATO, şi furia sa faţă de aliaţii NATO din cauza reacţiei acestora la războiul din Iran. Preşedintele SUA a calificat alianţa drept un „tigru de hârtie” şi a declarat că ia în considerare retragerea din NATO. Secretarul general al alianţei, Mark Rutte, a încercat să atenueze tensiunile, folosind o combinaţie de linguşeli şi date pentru a-l convinge pe Trump că membrii europeni ai NATO îşi îndeplinesc promisiunile.
Transferul sarcinilor
Administraţia Trump a presat guvernele europene să-şi asume responsabilitatea principală pentru apărarea convenţională a Europei, în timp ce Washingtonul încearcă să aloce mai multe resurse regiunii Indo-Pacific. Unele schimbări sunt deja în curs: Washingtonul a decis să reducă fondul de capacităţi militare americane puse la dispoziţia NATO în caz de criză, iar membrii europeni ai NATO au acoperit aproape toate lacunele. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a anunţat, de asemenea, o nouă revizuire a desfăşurării trupelor americane în Europa şi a ameninţat că va reţine o parte din contribuţiile SUA către NATO dacă aliaţii „paraziţi” nu îşi vor respecta angajamentele privind cheltuielile de apărare.
Oficialii europeni afirmă că depun eforturi pentru a-şi intensifica eforturile în domeniul apărării. Totuşi, unii au pus sub semnul întrebării abordarea SUA, susţinând că o tranziţie necesită timp şi exprimându-şi îngrijorarea cu privire la imprevizibilitatea politicii venite de la Washington.
Cheltuieli mai mari
Membrii europeni ai NATO şi Canada se află sub o presiune semnificativă pentru a-şi spori investiţiile în apărare, atât pentru a îmbunătăţi capacitatea de descurajare şi apărare împotriva Rusiei, cât şi pentru a-i demonstra lui Trump că iau în serios cererile sale privind redistribuirea sarcinilor. La summitul de la Haga de anul trecut, liderii NATO au susţinut creşterea semnificativă a cheltuielilor de apărare cerută de Trump, angajându-se să aloce 5% din PIB pentru apărare şi măsuri legate de apărare în decurs de un deceniu. Ţările s-au angajat să aloce 3,5% din PIB pentru apărarea de bază – cum ar fi trupele şi armamentul – şi 1,5% pentru măsuri mai ample legate de apărare.
Conform datelor alianţei, aliaţii europeni ai NATO şi Canada au crescut cheltuielile pentru apărare cu 20% în 2025 faţă de anul precedent, în termeni reali. Însă nu toţi se află pe traiectoria necesară pentru a îndeplini noile obiective, iar o serie de guverne încep să se confrunte cu dificultăţi politice legate de cheltuielile de apărare.
Industrie
Pe fondul creşterii investiţiilor în apărare de către ţările europene membre NATO, o provocare majoră pentru alianţă este modul în care să transforme fondurile în noi capacităţi militare într-un interval scurt de timp. La Ankara, se aşteaptă ca membrii NATO să anunţe contracte noi în valoare de zeci de miliarde de dolari. Totuşi, unii oficiali şi-au exprimat frustrarea că producţia nu a crescut în ritmul pe care îl sperau şi că încă sunt necesari ani de zile pentru a obţine anumite comenzi. Conducerea NATO a solicitat industriei să colaboreze, să deschidă noi linii de producţie şi să livreze mai rapid.
Descurajarea Rusiei
Se aşteaptă ca liderii NATO reuniţi la Ankara să reitereze faptul că Rusia reprezintă o ameninţare pe termen lung la adresa securităţii euro-atlantice. Deşi oficialii alianţei afirmă că Rusia se confruntă cu probleme economice semnificative şi că Ucraina şi-a consolidat poziţia, Rutte a avertizat că aproape jumătate din bugetul de stat al Rusiei este acum alocat apărării şi că alianţa nu poate fi naivă în privinţa Moscovei. Liderii NATO, inclusiv Trump, vor afirma la Ankara „angajamentul de neclintit” faţă de apărarea colectivă, potrivit textului declaraţiei comune agreat la nivel de ambasadori: „Un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor”
Europenii reuşesc să acopere majoritatea lacunelor lăsate de SUA în planurile de apărare ale NATO, dă asigurări comandantul suprem Alexus Grynkewich. NATO va discuta aceste schimbări la summitul de la Ankara.
Ucraina
Membrii europeni ai NATO continuă să finanţeze ajutorul pentru Kiev, la mai bine de patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei. Fondurile sunt canalizate prin diverse modalităţi, inclusiv asistenţă bilaterală, un împrumut din partea Uniunii Europene şi iniţiativa „Lista cerinţelor prioritare ale Ucrainei” (PURL), în cadrul căreia ţările europene plătesc pentru a furniza Ucrainei arme americane.
Deşi majoritatea liderilor europeni afirmă că sunt hotărâţi să continue să sprijine Kievul, menţinerea unui nivel ridicat de finanţare rămâne o provocare, pe fondul altor solicitări asupra bugetelor naţionale şi al îngrijorării din unele capitale cu privire la faptul că anumite guverne europene contribuie în mod disproporţionat mai mult decât altele.
Cutremure în Venezuela: Bilanţul a crescut la 3.342 de morţi
Bilanţul dublului seism din 24 iunie din Venezuela a fost revizuit şi se ridică acum la 3.342 de morţi, potrivit unui comunicat difuzat duminică de guvernul de la Caracas, informează AFP. „Bilanţul oficial din 5 iulie: 3.342 de morţi, 16.740 de răniţi”, se arată în comunicat.
Autorităţile evită să vorbească despre persoane dispărute, dar Naţiunile Unite estimează că numărul acestora ar putea ajunge la 50.000, deşi unele prognoze indică mai degrabă o cifră apropiată de 10.000. Bilanţul anterior, datat sâmbătă, era de 2.954 de morţi.
Peste 150 de cadavre neidentificate au fost îngropate într-un şir lung de morminte individuale într-un cimitir din La Guaira, au constatat duminică jurnaliştii AFP. O echipă a AFP a numărat 159 de morminte ale unor persoane neidentificate, repartizate în două parcele lungi pe aceeaşi terasă, şi 95 de morminte ale unor persoane identificate într-o zonă îndepărtată a cimitirului La Esperanza. Groparii, cu ajutorul unor excavatoare mecanice, au săpat şanţuri care vor permite îngroparea altor rămăşiţe.
Australia investighează originea unor sfere misterioase aduse de valuri pe plajă
Autorităţile din Australia investighează originea unor sfere misterioase care au fost aduse de valuri pe o plajă din nordul statului Queensland în acest weekend, relatează BBC. Cele şase obiecte solide descoperite pe plaja Forrest, la nord de Townsville, sunt considerate a fi resturi spaţiale, iar Agenţia Spaţială Australiană (ASA) încearcă în prezent să stabilească provenienţa acestora. Se pare că echipaje îmbrăcate în costume de protecţie au fost văzute aşezând sferele în butoaie pentru deşeuri periculoase, sub paza poliţiei, din cauza temerilor că acestea ar putea conţine substanţe periculoase.
Pompierii din Queensland au declarat, duminică, că zona de excludere de 50 de metri rămâne în vigoare, îndemnând pe oricine găseşte un obiect suspect în zonă să nu-l atingă. Aceştia au precizat că persoanele care le întâlnesc ar trebui să se îndepărteze imediat şi să sune la serviciile de urgenţă. Pe internet au apărut speculaţii conform cărora sferele ar fi rezervoare de propulsant pentru nave spaţiale şi, prin urmare, ar putea conţine cantităţi reziduale dintr-o substanţă extrem de inflamabilă sau reactivă.
Nu este însă prima dată când astfel de obiecte misterioase au fost zărite pe ţărmul Australiei. În 2023, India a confirmat că o cupolă metalică gigantică, eşuată pe o plajă din Australia de Vest, lângă Perth, provenea de la una dintre rachetele sale.
Purtătorul de cuvânt al agenţiei spaţiale indiene a declarat ulterior pentru BBC că aceasta provenea de la una dintre rachetele sale de lansare a sateliţilor polari (PSLV). Un obiect sferic similar cu cele descoperite în acest weekend a fost găsit şi într-o zonă de păşune izolată din Namibia, în sudul Africii, în 2011. Experţii au afirmat la acea vreme că, cel mai probabil, era vorba de un rezervor de combustibil sau de un rezervor flexibil care conţinea hidrazină – un propulsor extrem de volatil – provenind de la o rachetă fără echipaj uman.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Iunie 2026 a fost cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-justitia-franceza-decide-marti-viitorul-politic-al-lui-marine-le-pen”]